Sari la conținut
Risc moderat5,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 110/2026 · L630/22.12.2025 la Senat

Plăți cash de până la 50.000 lei pe zi pentru firme

Proiectul înzecește plafonul plăților cash între firme și îl crește de cinci ori în relația cu persoanele fizice, invocând inflația și o „aliniere” la UE. Inflația justifică cel mult o dublare, iar UE fixează un maxim, nu o țintă. Nu e o capcană pentru cetățeni, dar slăbește trasabilitatea banilor în țara cu cel mai mare gol de TVA din UE și e redactat neglijent.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.70/2015, în sensul instituirii unui plafon unic zilnic de 50000 lei pentru operațiunile de încasări și plăți efectuate în numerar între persoanele prevăzute la art.1 alin.(1) din lege, precum și între acestea și persoane fizice.

Inițiator
62 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 62 parlamentari:AUR62

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 29 octombrie 2026.

  1. 16 noiembrie
    Înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului) pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 16 și 18 noiembrie 2026

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (5,0 · 5,0 · 6,0 din 10).

5,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    5,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Deși ridicarea plafonului de numerar la 50.000 lei (~10.000 euro) este o măsură utilă de debirocratizare și aliniere la pragul european, proiectul ascunde o majorare de 10 ori a amenzii minime (de la 500 lei la 5.000 lei) și conține erori grave de tehnică legislativă care lasă texte contradictorii în lege.

  • Claude

    5,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Proiectul înzecește plafonul plăților cash între firme și îl crește de cinci ori în relația cu persoanele fizice, invocând inflația și o „aliniere” la UE. Inflația justifică cel mult o dublare, iar UE fixează un maxim, nu o țintă. Nu e o capcană pentru cetățeni, dar slăbește trasabilitatea banilor în țara cu cel mai mare gol de TVA din UE și e redactat neglijent.

  • ChatGPT

    6,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Majorarea plafoanelor poate ajuta firmele și persoanele cu acces dificil la servicii bancare. Totuși, proiectul combină această relaxare cu amenzi minime înzecite și reguli insuficient corelate, care trebuie corectate înainte de adoptare.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

7 lucruri bune · 13 probleme

Reparabilă

O liberalizare amplă a plăților cash, legală față de plafonul UE și cu câteva simplificări utile, dar scrisă neglijent: articolul de sancțiuni scapă de pedeapsă depășirile dintre firme și nu e corelat cu restul legii.

Ce e bine 7

  • Înlocuiește plafoanele diferite (5.000, 10.000 lei, reguli separate pentru cash and carry) cu un plafon unic de 50.000 lei. Regulile devin mai simple și mai ușor de aplicat.

    art. unic pct. 1 (art. 3 alin. (1) lit. a)-e)) și pct. 3 · ce scrie în lege
    „plăți către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei pe persoană”
  • Rămâne interzisă împărțirea facturilor mari în plăți cash mai mici. Interdicția e adaptată la noul plafon și limitează ocolirea lui.

    art. unic pct. 2 (art. 3 alin. (2) și (3)) · ce scrie în lege
    „Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000 lei”
  • La facturile peste plafon, doar 50.000 lei pot fi plătiți cash, iar restul numai prin bancă. Regula e clară și păstrează urma banilor.

    art. unic pct. 2 (art. 3 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „50.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar”
Arată toate cele 7
  • Plafonul de 50.000 lei (circa 10.000 euro) nu depășește limita UE pentru plăți cash din Regulamentul (UE) 2024/1624, aplicabilă din iulie 2027.

    art. unic pct. 1 și pct. 3

  • Firmele mici, comercianții din mediul rural și cei care cumpără de la producători agricoli pot lucra mai ușor cu bani gheață acolo unde băncile sunt greu accesibile.

    art. unic pct. 3 (art. 4 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii”
  • La restituirea banilor pentru bunuri returnate se aplică același plafon cash, iar suma care îl depășește se restituie prin bancă. Regulile rămân coerente.

    art. unic pct. 4 (art. 9 alin. (2)) · ce scrie în lege
    „restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 50.000 lei, sumele care depășesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar”
  • Amenda rămâne proporțională cu suma (25%). Împrumuturile cash între firme și persoane fizice rămân interzise și sancționate la valoarea întregii sume.

    art. unic pct. 6 (art. 12 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „cu amendă de 25% din suma încasată sau plătită, dar nu mai puțin de 5.000 lei”

Ce strică 13

  • Lista faptelor sancționate nu mai conține art. 3 alin. (1) și trimite în schimb la art. 1 alin. (1), care doar definește persoanele. Depășirea plafoanelor dintre firme și din avansuri ar rămâne fără amendă.

    art. unic pct. 5 (art. 12 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2) și (3), art. 4 alin. (1) și (2), art. 4^2 alin. (1), art. 9 și 10 constituie contravenții”
  • Plafonul cash între firme crește de 10 ori (de la 5.000 la 50.000 lei pe zi și partener). Inflația din 2015 ar justifica cel mult ~8.000 lei, deci crește riscul de evaziune.

    art. unic pct. 1 (art. 3 alin. (1) lit. a)-c)) · ce scrie în lege
    „încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei de la o persoană”
  • Cu persoanele fizice plafonul crește de 5 ori (de la 10.000 la 50.000 lei pe zi), inclusiv pentru dividende și cesiuni de creanțe. Crește riscul de venituri nedeclarate și de spălare de bani.

    art. unic pct. 3 (art. 4 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 50.000 lei către sau de la o persoană”
Arată toate cele 13
  • Fiecare angajat care primește avans poate plăti cash până la 50.000 lei pe zi. Asta ușurează decontările fictive și scoaterea de bani din firmă.

    art. unic pct. 1 (art. 3 alin. (1) lit. e)) · ce scrie în lege
    „plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare”
  • Amenda minimă de 5.000 lei se aplică și pentru o depășire de câteva zeci de lei, ceea ce e disproporționat. Motivarea o descrie ca „menținere”, lucru care nu reiese din text.

    art. unic pct. 5 și 6 (art. 12 alin. (1) și (3)) · ce scrie în lege
    „care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 5.000 lei”
  • Se modifică doar art. 4 alin. (1). Alin. (2), care interzice fragmentarea peste 10.000 lei la persoane fizice, rămâne neschimbat, deci regulile se contrazic și sunt sancționabile.

    art. unic pct. 3 (art. 4) · ce scrie în lege
    „La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins”
  • Rămâne posibilă restituirea cash nelimitată pe baza unei simple declarații că persoana nu are cont. Excepția poate fi folosită abuziv și poate intra în conflict cu limita UE din 2027.

    art. unic pct. 4 (art. 9 alin. (2)) · ce scrie în lege
    „persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai dețin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită”
  • Plățile către cash and carry au un plafon total de 50.000 lei pe zi, pe când cele către alți furnizori au 50.000 lei pentru fiecare. Diferența de tratament nu este justificată.

    art. unic pct. 1 (art. 3 alin. (1) lit. d)) · ce scrie în lege
    „plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organize și funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 50.000 lei”
  • Încasările cash permise cresc mult, dar limita de numerar din casierie rămâne 50.000 lei. Împreună cu amenda minimă de 5.000 lei, firmele riscă ușor sancțiuni.

    art. unic pct. 5 (art. 12 alin. (1) cu art. 4^2 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „cu amendă de 25% din suma încasată sau plătită, respectiv deținută în casierie”
  • Motivarea promite un termen de tranziție, dar textul nu prevede niciunul. Legea s-ar aplica imediat după publicare.

    întregul proiect

  • Motivarea afirmă că nu există impact bugetar și că sancțiunea se menține, fără date, studiu de impact sau estimări privind evaziunea.

    Expunerea de motive

  • Lit. b) pentru cash and carry are acum același conținut ca lit. a). Regula devine inutilă și încarcă textul.

    art. unic pct. 1 (art. 3 alin. (1) lit. b)) · ce scrie în lege
    „încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare”
  • Textul are greșeli de redactare: „organize”, „și sau”, „a fost a fost”, „Româniel”, ghilimele neînchise la art. 12 alin. (3) și un titlu al legii diferit de cel oficial.

    art. unic pct. 1, 4, 6 și formula finală · ce scrie în lege
    „pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate și sau serviciilor care nu au fost prestate”

O schimbare care l-ar face acceptabil

La art. 12 alin. (1) trebuie înlocuită trimiterea la art. 1 alin. (1) cu art. 3 alin. (1), amenda minimă trebuie redusă sau legată de mărimea depășirii, iar art. 4 alin. (2) trebuie adus la 50.000 lei.

Ce ar rămâne: risc moderat, cam 4,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: -, din 16.11.2026

  1. Depus (trecut)

    62 parlamentari, la Senat, cu nr. L630/22.12.2025

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 23 februarie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 24 martie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Pe ordinea de zi

Agenda săptămânii

Ordinea de zi se poate schimba până la ședință; ce e valabil scrie pe site-ul oficial.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    23 februarie 2026

    Raport de respingere · L630/2025 · 110 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    71 de voturi pentru respingere, 39 contra și nicio abținere; 110 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    71
    Contra respingerii
    39
    Abținere
    0
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    5
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(32)
    3200
    AUR(24)
    0240
    PNL(17)
    1700
    USR(16)
    1600
    PIR(10)
    0100
    Neafiliați(6)
    150
    UDMR(5)
    500

    „Fără vot înregistrat”: 5 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (115)Deschide lista

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 12 martie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 24 martie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Buget, finanțe și bănci

Către: cp02@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 110/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 110/2026, „Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. unic pct. 1-4 (art. 3, 4, 9 din L. 70/2015) Textul propus: Plafonul de 50.000 lei de la art. 3 alin. (1)-(3) și art. 9 alin. (1) devine 10.000 lei, iar cel de la art. 4 alin. (1) și art. 9 alin. (2) devine 20.000 lei. Se introduce art. II: «Plafoanele se actualizează la 3 ani prin HG, cu indicele prețurilor de consum, fără a depăși echivalentul în lei a 10.000 euro. Legea intră în vigoare la 90 de zile de la publicare.» Motivarea: Inflația cumulată 2015-2025 (circa 60-70%) justifică cel mult dublarea plafoanelor de 5.000/10.000 lei, nu înzecirea lor. 50.000 lei ≈ 9.800 €, imediat sub pragul de raportare a numerarului din Legea 129/2019. România are cel mai mare gol de TVA din UE. Indexarea plafonată la 10.000 € evită depășirea limitei din art. 80 Reg. (UE) 2024/1624 dacă leul se apreciază. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii, 62 de parlamentari AUR, spun că plafoanele de 5.000 și 10.000 lei din 2015 au fost erodate de inflație și sufocă IMM-urile, profesiile liberale și comercianții din mediul rural. Un plafon unic de 50.000 lei ar simplifica regulile și s-ar alinia la limita UE de 10.000 € pentru numerar.

Ce face legea în realitate

Proiectul ridică plafonul zilnic de numerar între firme de la 5.000 la 50.000 lei per partener și pe cel în relația cu persoanele fizice de la 10.000 la 50.000 lei. Creșterea se aplică și la dividende, la achizițiile de la persoane fizice, la cesiuni și la avansurile de decont. Facturile de până la 50.000 lei pot fi plătite integral cash, iar interdicția de fragmentare se aplică doar peste acest prag. Creșterea depășește cu mult inflația și nu e cerută de UE. Termenul de tranziție promis în Expunere nu apare în text.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 12 martie 2026. Termen pentru raport: 24 martie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 23 feb. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  2. 2 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 1 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 6 mai 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Guvern - cu nr.5226/05.05.2026 (negativ)
  5. 19 mai 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 16 nov. 2026Camera Deputațilorînscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului) pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 16 și 18 noiembrie 2026

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 17 noiembrie 2026.