Echipă de apărare cibernetică pentru sectorul energetic, în Ministerul Energiei
Ideea e utilă și cerută de dreptul UE: energia are nevoie de o echipă care să răspundă la atacuri informatice. Textul are însă o trimitere greșită, costuri fără finanțare vizibilă și pune controlul cibernetic în ministerul care deține companiile de stat concurente. Procedura a încetat oricum.
Titlul oficial: Propunere legislativă privind înființarea și operaționalizarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Ce scrie pe fișa Camerei
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie în cadrul Ministerului Energiei, structură fără personalitate juridică, în directa și nemijlocita subordine a ministrului energiei, organizată la nivel de direcție general, având funcția de centru operațional de securitate la nivel sectorial în domeniul energiei și resurselor energetice, precum și funcția de echipă de răspuns la incidente de securitate cibernetică la nivel sectorial în domeniul energiei și resurselor energetice.
- Inițiator
- 34 parlamentari
- Decide la final
- Senatul
- Tipul legii
- –
- Procedură de urgență
- Nu
Ce spun cele trei modele
Gemini: risc moderat; Claude și ChatGPT: risc redus (Gemini 4,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 3,0).
3,3/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc redus · modelele sunt de acord
Gemini
4,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Deși protejarea rețelelor energetice de atacuri cibernetice este necesară conform normelor UE, proiectul folosește acest obiectiv pentru a crea prin lege o direcție ministerială cu derogări de la legea salarizării bugetare și cu erori evidente de tehnică legislativă. Procedura legislativă a încetat.
Claude
3,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Ideea e utilă și cerută de dreptul UE: energia are nevoie de o echipă care să răspundă la atacuri informatice. Textul are însă o trimitere greșită, costuri fără finanțare vizibilă și pune controlul cibernetic în ministerul care deține companiile de stat concurente. Procedura a încetat oricum.
ChatGPT
3,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
În partea disponibilă, proiectul are o finalitate utilă și nu instituie taxe, monopoluri comerciale sau sancțiuni. Există însă o trimitere greșită și aspecte privind competențele și finanțarea care necesită clarificare; procedura încetată înseamnă că această inițiativă nu produce efectele unei legi în vigoare.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
10 lucruri bune · 18 probleme
Bună, stricată de o parte
Un scop necesar, un CSIRT pentru energie, stricat de puterile mari date unui minister care e și acționar, de accesul nelimitat la datele operatorilor și de un regim de personal derogatoriu și prost redactat.
Ce e bine 10
Desemnează, cu întârziere, autoritatea cerută de Regulamentul UE 2024/1366 și îi dă sarcini concrete. Astfel scade riscul ca România să fie sancționată de UE.
art. 1 alin. (4); art. 5 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„identificarea entităților cu impact ridicat și entităților cu impact critic din statul membru respectiv”
Creează o echipă specializată care supraveghează și răspunde la atacuri informatice în energie, cu permanență 24/7. Până acum sectorul nu avea o astfel de structură.
art. 1 alin. (3); art. 5 alin. (2) lit. q) · ce scrie în legeascunde
„monitorizarea și asigurarea răspunsului continuu la incidente, prin organizarea de echipe de permanență, asigurând astfel permanența operațională în regim 24/7”
Echipa poate acționa ca CSIRT doar după ce DNSC o autorizează. DNSC rămâne astfel controlorul calității.
art. 1 alin. (5) · ce scrie în legeascunde
„CRISCE are obligația de a solicita și obține prealabil autorizarea de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică”
Arată toate cele 10Arată mai puține
Personalul trebuie să respecte ordinele DNSC, iar multe reguli tehnice se dau prin ordin comun cu DNSC. Se evită astfel reguli paralele.
art. 5 alin. (6) și (8) · ce scrie în legeascunde
„personalul CRISCE respectă și prevederile ordinelor și deciziilor directorului DNSC, în conformitate cu prevederile OUG nr. 104/2021”
Interzice auditul de securitate la firmele în care ministerul are acțiuni. Este o protecție parțială contra conflictului de interese.
art. 5 alin. (7) · ce scrie în legeascunde
„în care Ministerul Energiei deține o participare la capitalul social al acestuia”
Impune un test de reziliență cibernetică cel puțin o dată la 4 ani, cu toți administratorii de infrastructură critică din energie.
art. 5 alin. (1) lit. d) · ce scrie în legeascunde
„organizarea, monitorizarea și finalizarea, cel puțin o dată la 4 ani, a unui test de reziliență cibernetică împreună cu toți administratorii infrastructurilor critic din sectorul energetic”
Arată o sursă de finanțare, fără taxe noi și fără bani alocați direct de la bugetul de stat.
art. 6 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„Cheltuielile de înființare, organizare și funcționare, inclusiv cheltuielile de personal ale CRISCE, sunt cele prevăzute la art. 8 alin. (2)”
Obligă la colaborare cu procurorii și cu instituțiile de securitate în cazurile care implică infracțiuni informatice.
art. 5 alin. (4) lit. rr) · ce scrie în legeascunde
„colaborarea loială cu autoritățile și instituțiile din sistemul național de ordine publică, apărare națională și securitate națională, precum și cu organele de urmărire penală”
Permite echipe mixte cu experți privați pentru incidente grele. Este nevoie de acordul părților și se păstrează confidențialitatea.
art. 5 alin. (10) · ce scrie în legeascunde
„CRISCE poate dezvolta parteneriate și alcătui echipe mixte compuse din specialiști proprii și specialiști proveniți de la alte instituții ori entități din mediul privat”
Evaluarea personalului se face după certificări și indicatori măsurabili, cu aviz consultativ al instituțiilor de securitate.
art. 4 alin. (2)-(3) · ce scrie în legeascunde
„Criteriile de evaluare au la bază deținerea certificatelor de calificare prevăzute, indicatori de performanță, indicatori de impact”
Ce strică 18
Ministerul, care e acționar în companii energetice, devine autoritate peste toți operatorii, inclusiv concurenții privați. Este un conflict de interese clar.
art. 1 alin. (4) · ce scrie în legeascunde
„Prin derogare de la prevederile art. 37 alin. (5) din Ordonanța de urgență nr. 155/2024”
Ministerul primește acces continuu la datele și sistemele industriale ale tuturor firmelor din energie, fără limite, fără acord și fără garanții pentru date personale sau secrete comerciale.
art. 5 alin. (1) lit. e) · ce scrie în legeascunde
„asigurarea accesului continuu și integrat la datele și telemetria operatorilor economici din sectorul energetic, inclusiv la rețelele de tip tehnologie operațională/sisteme de control industrial”
Permite „operațiuni cibernetice proactive”, izolări de rețele și „atacuri” de test asupra oricăror persoane, chiar fizice, fără cerința expresă de acord sau de mandat.
art. 5 alin. (4) lit. m), n), mm) · ce scrie în legeascunde
„desfășurarea de operațiuni și manevre cibernetice proactive și reactive, pentru a preveni și combate atacuri, amenințări, riscuri și vulnerabilități cibernetice la adresa sectorului energetic”
Arată toate cele 18Arată mai puține
Scoate salariile de sub legea salarizării și de sub măsurile de austeritate în vigoare. Textul e trunchiat, deci nivelul salariilor și costul nu se pot verifica.
art. 6 alin. (3); art. 7 · ce scrie în legeascunde
„Prin derogare de la prevederile art. I alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare”
Finanțarea vine din dobânzile banilor pentru modernizarea energiei și din „venituri proprii” nedefinite. Sursa e nesigură, iar costul nu e estimat.
art. 6 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„sunt finanțate exclusiv din dobânzile acumulate în conturile Ministerului Energiei aferente sumelor primite din Fondul pentru modernizare, precum și din venituri proprii”
Aceeași echipă care ajută firmele le și auditează din oficiu. Rolurile de ajutor și de control se amestecă și se suprapun cu DNSC.
art. 5 alin. (4) lit. xx) · ce scrie în legeascunde
„realizarea de audituri și evaluări periodice și ad-hoc, din oficiu sau la cerere, pentru a asigura conformitatea infrastructurii TIC”
Pune o parte din monitorizarea rețelelor civile sub coordonarea directă a SRI. Garanțiile de control sunt neclare.
art. 5 alin. (4) lit. l) · ce scrie în legeascunde
„a identifica atacurile persistente avansate, denumite în continuare APT, sub coordonarea directă a Serviciului Român de Informații”
Angajările se fac după o procedură internă aprobată de ministru, cu comisie numită tot de ministru, nu prin concurs public reglementat. Există risc de clientelism.
art. 3 alin. (1)-(2) · ce scrie în legeascunde
„ocuparea posturilor se face în baza unei proceduri interne de recrutare și selecție, aprobate prin ordin al ministrului energiei”
Toți angajații au doar contracte temporare, prelungibile la nesfârșit, cu derogare de la Codul muncii. Asta îi face dependenți de ministru, deși structura are rol de autoritate.
art. 2 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„se ocupă cu specialiști încadrați cu contract individual de muncă pe perioadă determinată încheiat pe o perioadă de maxim 3 ani care pot fi prelungite”
Cine pleacă plătește 12 salarii medii, indiferent cât a lucrat. E disproporționat față de dreptul la muncă, iar CRISCE nu are personalitate juridică pentru a pretinde suma.
art. 3 alin. (5) · ce scrie în legeascunde
„CRISCE are dreptul la plata de către persoana în cauză a unei despăgubiri în cuantum de 12 câștiguri salariale medii brute”
Grila de evaluare e absurdă: cine ia până la 4,50 din 5 este retrogradat, iar cine ia 2,50 sau mai puțin poate fi concediat.
art. 4 alin. (10)-(11) · ce scrie în legeascunde
„nota finală cuprinsă între 2.51 și 4,50, inclusiv, este trecut în nivelul profesional imediat inferior celui deținut la propunerea CISO”
Listele de atribuții sunt deschise („fără a se limita la”) și pot fi extinse prin regulamentul aprobat de ministru. Puterile nu au limite clare.
art. 5 alin. (1) lit. i), alin. (2) lit. aa) · ce scrie în legeascunde
„orice alte atribuții stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al CRISCE”
Rolul de autoritate UE începe din prima zi, când structura nu are încă personal și nu există reguli de preluare a sarcinilor în curs.
art. 1 alin. (4) · ce scrie în legeascunde
„de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Energiei, prin CRISCE, îndeplinește funcția de autoritate competență”
Impune prin lege un sediu separat și o listă lungă de tehnologii scumpe, care se vor învechi repede. Costurile cresc fără o estimare.
art. 5 alin. (9) · ce scrie în legeascunde
„Activitatea CRISCE se desfășoară în cel puțin un imobil special destinat, diferit de sediul Ministerului Energiei”
Organigrama și regulamentul se stabilesc doar prin ordin de ministru, cu derogare de la Codul administrativ. Controlul Guvernului scade.
art. 6 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„organigrama, statul de funcții, regulamentul de organizare și funcționare al CRISCE se stabilesc prin ordin al ministrului energiei”
Protecția contra conflictului de interese folosește termeni din legea veche (NIS 1), nu „entități esențiale/importante”. Poate ajunge să nu se aplice.
art. 5 alin. (7) · ce scrie în legeascunde
„CRISCE nu efectuează auditul de securitate la un operator de servicii esențiale sau furnizor de servicii digitale”
Condiția autorizării DNSC trimite la un alineat greșit: alin. (2) nu are litere, iar funcția CSIRT e la alin. (3) lit. b).
art. 1 alin. (5) · ce scrie în legeascunde
„În vederea exercitării funcției prevăzute la alin. (2) lit. b), CRISCE are obligația”
Alte erori de redactare: lipsesc titlurile art. 4 și 5, apare „CIRSCE”, funcții duplicate, iar posturile de execuție sunt numite „de coordonare”.
art. 2 alin. (2)-(4); art. 4-5 · ce scrie în legeascunde
„Funcțiile specifice de coordonare prevăzute la alin. (2) lit. c) pot fi ocupate potrivit alin. (1)”
O schimbare care l-ar face acceptabil
Dați rolul de autoritate pe Reg. 2024/1366 unei instituții fără acțiuni în companiile energetice și limitați accesul la datele operatorilor la incidente, cu acord și garanții.
Ce ar rămâne: risc moderat, cam 4,0 din 10 (estimare).
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: procedura legislativa încetata, din 02.03.2026
Procedura s-a încheiat la Cameră: procedura legislativa încetata.
Camera Deputaților votează prima, iar Senatul decide la final.
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorii spun că sectorul energetic e vulnerabil după atacurile ransomware asupra DEER și Rompetrol, pe fondul războiului din Ucraina. Mai spun că România a întârziat desemnarea autorității cerute de Regulamentul delegat (UE) 2024/1366 (termen 13 decembrie 2024). Ei vor un CSIRT sectorial în energie, promis în programul de guvernare 2025-2028.
Ce face legea în realitate
Legea mută într-o direcție generală a Ministerului Energiei trei roluri: centru operațional de securitate (SOC) sectorial, CSIRT sectorial (cu autorizarea DNSC) și autoritatea competentă pentru codul de rețea UE 2024/1366. Ultimul rol e mutat prin derogare de la OUG 155/2024. Prima chichiță: structura care primește date despre incidente de la operatori privați stă în ministerul acționar la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. A doua: salarizarea derogatorie anunțată în preambul nu are în extras nici cost, nici sursă de finanțare. Cum procedura a încetat, textul nu produce efecte.
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 2 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 13 feb. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la Consiliul Economic si Social - cu nr.1036/11.02.2026 (favorabil)
- 24 feb. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la Consiliul Legislativ - cu nr.148/23.02.2026 (negativ)
- 25 feb. 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Consiliul Concurenței - cu nr.1382/25.02.2026
- 2 mar. 2026Camera Deputațilorprimire hotarâre de la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii - cu nr.DSN1/288/27.02.2026
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 29 octombrie 2026.