Sari la conținut
Risc redus3,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPL-x 204/2026 · L32/2026 la Senat

Site-urile statului trebuie să accepte logarea cu ROeID; pentru cetățeni rămâne opțională

Ideea e bună și necesară: legea obligă instituțiile, nu oamenii, să accepte un login unic (ROeID sau un serviciu acreditat) și portofelul digital european, iar accesul clasic rămâne garantat. Textul e însă scris neglijent și lasă protecția datelor pe seama unei simple trimiteri la GDPR. În plus, face din ADR operator, acreditor și amendator în același timp.

Titlul oficial: Proiect de Lege privind implementarea unui mecanism național de identitate digitală și standardizarea autentificării electronice în administrația publică

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului normativ pentru utilizarea mecanismului național de identificare digitală ROeID sau a unui serviciu de identificare electronică acreditat, în toate platformele digitale ale autorităților și instituțiilor publice, în vederea autentificării și identificării electronice a persoanelor care utilizează serviciile electronice publice.

Inițiator
54 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Ordinară
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 54 parlamentari:USR41PSD8PNL4AUR1

Ce spun cele trei modele

Gemini: risc redus; Claude și ChatGPT: risc moderat (Gemini 2,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 5,0).

3,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · acord parțial

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O lege utilă și pro-cetățean care obligă instituțiile publice să accepte autentificarea unică prin ROeID sau portofelul digital european, sancționând doar șefii de instituții care refuză interconectarea. Textul votat de Senat are însă câteva erori de redactare și de corelare a termenelor care trebuie corectate la Camera Deputaților.

  • Claude

    4,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Ideea e bună și necesară: legea obligă instituțiile, nu oamenii, să accepte un login unic (ROeID sau un serviciu acreditat) și portofelul digital european, iar accesul clasic rămâne garantat. Textul e însă scris neglijent și lasă protecția datelor pe seama unei simple trimiteri la GDPR. În plus, face din ADR operator, acreditor și amendator în același timp.

  • ChatGPT

    5,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul poate simplifica accesul la administrație și păstrează alegerea cetățeanului. Riscul mediu provine din calendarul incoerent, acreditarea insuficient definită și fundamentarea financiară incompletă.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

13 lucruri bune · 15 probleme

Bună, stricată de o parte

O lege utilă, voluntară pentru cetățeni și deschisă alternativelor, slăbită de un calendar greșit, de puterea necontrolată a ADR asupra concurenților și de o redactare neglijentă.

Ce e bine 13

  • Folosirea identității digitale e voluntară pentru cetățeni și firme. Cine nu vrea sau nu poate să o folosească păstrează accesul la serviciile publice pe alte căi.

    art. 3 alin. (4) · ce scrie în lege
    „Utilizarea de către beneficiarii serviciilor electronice publice a mecanismului național de identitate digitală ROeID sau a serviciului de identificare electronică acreditat este voluntară.”
  • Un singur cont pentru toate platformele statului, în locul zecilor de conturi separate. Oamenii câștigă timp, iar statul nu mai plătește sisteme paralele.

    art. 3 alin. (1) și (3) · ce scrie în lege
    „ca mecanism unitar de autentificare electronică, în vederea accesării serviciilor electronice publice de către următoarele categorii de persoane”
  • Instituțiile trebuie să accepte identitățile electronice recunoscute în UE și portofelele digitale europene, fără să ceară condiții în plus.

    art. 3 alin. (6) · ce scrie în lege
    „precum și portofelele europene pentru identitatea digitală furnizate sau recunoscute în temeiul acestuia, fără a supune utilizatorii unor cerințe suplimentare”
Arată toate cele 13
  • ROeID nu primește monopol. Pot fi folosite și alte servicii de identificare, dacă respectă regulile UE și sunt acreditate.

    art. 3 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR, acreditează un serviciu de identificare electronică dacă acesta respectă prevederile Regulamentului (UE) nr.910/2014”
  • Amenzile îi vizează doar pe șefii instituțiilor care nu respectă legea, nu pe cetățeni sau pe firme.

    art. 10 alin. (1) · ce scrie în lege
    „nerespectarea de către conducătorii entităților publice a dispozițiilor art.3 alin.(1) și art.5”
  • Platformele noi trebuie făcute compatibile de la început, ca să nu se mai cheltuie bani pe sisteme izolate. Contractele deja începute nu sunt afectate.

    art. 5 · ce scrie în lege
    „Dispozițiile prezentului articol se aplică platformelor digitale publice pentru care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu a fost inițiată procedura de achiziție publică”
  • Verificarea identității la înrolare se face la un nivel de siguranță „substanțial”, după standardul UE. Asta reduce riscul conturilor false.

    art. 8 alin. (1) · ce scrie în lege
    „se realizează prin metode de verificare a identității stabilite în funcție de nivelul de asigurare necesar al mijlocului de identificare electronică substanțial”
  • ADR oferă sprijin tehnic central instituțiilor. Primăriile mici nu mai trebuie să plătească fiecare propria soluție.

    art. 7 lit. a)-b) · ce scrie în lege
    „ADR are următoarele atribuții principale, în ceea ce privește integrarea mecanismului național de identitate digitală ROeID”
  • Un registru public arată ce instituții au implementat sistemul și ce instituții nu l-au implementat. Asta aduce transparență și presiune pentru conformare.

    art. 9 · ce scrie în lege
    „ADR ține un registru actualizat, disponibil pe site-ul propriu, care cuprinde următoarele informații”
  • Documentația tehnică se publică gratuit, într-un ghid public. Asta ușurează integrarea și scade costurile.

    art. 6 alin. (2) · ce scrie în lege
    „un ghid care cuprinde documentația tehnică, modul de utilizare și alte date informatice pentru a facilita implementarea mecanismului național de identitate digitală ROeID”
  • Instituțiile de apărare și securitate integrează sistemul doar dacă nu sunt puse în pericol informațiile clasificate, cu avizul CSAT.

    art. 4 · ce scrie în lege
    „în măsura în care aceasta nu aduce atingere regimului informațiilor clasificate pe care le vehiculează”
  • Cele 18 luni până la intrarea în vigoare dau instituțiilor timp de pregătire.

    art. 11 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Prezenta lege intră în vigoare la 18 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
  • ADR are obligația să adapteze ROeID la cerințele portofelului digital european.

    art. 11 alin. (3) · ce scrie în lege
    „astfel încât acesta să îndeplinească cerințele tehnice și operaționale aplicabile portofelului european pentru identitatea digitală”

Ce strică 15

  • Obligațiile și amenzile se aplică din prima zi de la intrarea în vigoare. Normele de acreditare și înrolare vin abia în următoarele 60 de zile, așa că instituțiile sunt sancționabile fără regulile necesare.

    art. 11 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a acesteia.”
  • ADR administrează ROeID, acreditează concurenții și dă amenzi. Legea nu fixează termen de răspuns, reînnoirea, retragerea sau taxele acreditării, deci există risc de favorizare.

    art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Acreditarea se face prin decizie a președintelui ADR pe o perioadă de maximum 5 ani, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a legii.”
  • Pentru datele personale, legea face doar o trimitere generală la GDPR. Nu spune ce date se strâng, cât timp se păstrează și cine vede ce servicii a accesat fiecare.

    art. 6 alin. (1), art. 7 lit. c) · ce scrie în lege
    „Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul mecanismului național de identitate digitală ROeID se realizează cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679”
Arată toate cele 15
  • O instituție poate alege doar un serviciu privat acreditat, nu și ROeID. Cetățeanul ar fi atunci obligat să-și facă cont la o firmă, poate contra cost, ca să folosească serviciul online.

    art. 3 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Entitățile publice sunt obligate să implementeze în platformele digitale publice mecanismul național de identitate digitală ROeID sau un serviciu de identificare electronică acreditat”
  • Art. 5 cere vag ca platformele să fie „proiectate să permită” integrarea și e contradictoriu (vorbește de achiziții în curs, apoi doar de cele neîncepute). Totuși, încălcarea lui se amendează.

    art. 5 · ce scrie în lege
    „sunt proiectate astfel încât să permită implementarea mecanismului național de identitate digitală RoelD sau un serviciu de identificare electronică acreditat.”
  • Șefii instituțiilor răspund personal cu amenzi, dar legea nu prevede nicio sursă de bani pentru implementare. Instituțiile sărace sunt sancționate pentru lipsă de buget.

    art. 10 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea de către conducătorii entităților publice a dispozițiilor art.3 alin.(1) și art.5.”
  • Funcționarii nu sunt „beneficiari”, deci nu e clar dacă sunt obligați să-și folosească identitatea digitală personală pentru serviciu. Asta riscă și să le amestece datele private cu cele de la muncă.

    art. 3 alin. (3) lit. c)-d) · ce scrie în lege
    „funcționarii publici ori personalul contractual al entității publice cu atribuții în soluționarea petițiilor adresate de către persoanele fizice sau persoanele juridice entității publice competente”
  • Cine refuză ROeID păstrează accesul la servicii, dar legea nu garantează că alternativa va fi tot online sau la fel de rapidă.

    art. 3 alin. (4) · ce scrie în lege
    „nu pot fi lipsite de accesul la serviciile publice la care au dreptul prin alte mijloace prevăzute de lege”
  • Obligația de a accepta portofelele europene trimite la un regulament care nu există („910/2024 din 2014”). Asta poate fi folosit ca pretext de neaplicare.

    art. 3 alin. (6) · ce scrie în lege
    „în condițiile stabilite de Regulamentul (UE) nr.910/2024 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014”
  • Adaptarea ROeID la portofelul european e programată la 30 de luni de la publicare, după termenul UE de la finalul lui 2026. Legea nu menționează Regulamentul (UE) 2024/1183.

    art. 11 alin. (3) · ce scrie în lege
    „În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ADR asigură dezvoltarea și adaptarea mecanismului național de identitate digitală ROeID”
  • Instituțiile pot folosi sisteme proprii de autentificare în „alte cazuri”, fără ca legea să spună care sunt acestea. Asta deschide o portiță de ocolire a standardului unic.

    art. 3 alin. (5) · ce scrie în lege
    „În alte cazuri decât cele prevăzute la alin.(1)-(3), entitatea publică poate utiliza un mecanism intern de autentificare și/sau identificare electronică diferit”
  • Aceeași obligație apare de două ori, la alin. (1) și (3). Excepția de la art. 4 și amenda de la art. 10 trimit doar la alin. (1), deci nu e clar ce se întâmplă cu alin. (3).

    art. 3 alin. (1) și (3), art. 4, art. 10 · ce scrie în lege
    „Prin excepție de la art.3 alin.(1), entitățile publice din domeniul apărării naționale, ordinii publice sau securității naționale”
  • Registrul urmărește doar ROeID. O instituție care folosește legal un serviciu acreditat apare ca și cum „nu a început implementarea”.

    art. 9 lit. c) · ce scrie în lege
    „lista entităților publice care nu au început implementarea mecanismului național de identitate digitală ROeID”
  • Definiția serviciului „acreditat” nu pomenește acreditarea ADR. Rămâne neclar dacă e suficientă conformitatea cu regulile UE sau e nevoie și de decizia ADR.

    art. 2 lit. b) · ce scrie în lege
    „serviciu de identificare și autentificare electronică care respectă prevederile Regulamentului (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014”
  • Textul are greșeli de scriere („Conditile”, „Tării”, „RoelD”, „accesă”), semn de redactare neglijentă.

    art. 2 lit. c), art. 4, art. 5 · ce scrie în lege
    „Conditile de integrare sunt stabilite prin protocol încheiat între ADR și entitatea publică”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Normele trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare. Criteriile, termenul de răspuns, reînnoirea și retragerea acreditării trebuie puse în lege, iar acreditarea și sancțiunile trebuie supuse unui control independent de ADR.

Ce ar rămâne: risc moderat, cam 2,5 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 16.03.2026

  1. Depus (trecut)

    54 parlamentari, la Senat, cu nr. L32/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 11 martie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 8 aprilie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a adoptat

    11 martie 2026

    Vot final · L32/2026 · 90 de senatori prezenți

    59 de voturi pentru, 6 contra și 25 de abțineri; 90 de senatori prezenți.

    Pentru
    59
    Contra
    6
    Abținere
    25
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    10
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(25)
    2500
    AUR(19)
    0019
    USR(14)
    1400
    PNL(12)
    1200
    PIR(10)
    406
    Neafiliați(7)
    160
    UDMR(3)
    300

    Au votat altfel decât grupul4 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 10 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (100)Deschide lista

Cum s-a schimbat pe drum

La Senat, proiectul a devenit mai puțin riscant.

Înrolarea în ROeID nu mai enumeră validarea biometrică, ci urmează standardul UE.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. mai puțin riscantSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
Ce a schimbat Senatul
4 schimbări majore: 3 în bine · 1 neutră, plus 2 minore
Ce rămâne în lege
7 probleme majore · 5 părți bune majore, plus 7 minore

Schimbările majore

  • mai bine · art. 8 alin. (1)

    Înrolarea nu mai enumeră validarea biometrică

    Art. 8: lista deschisă (identificare video, validare biometrică, alte mijloace) e înlocuită cu nivelul de asigurare substanțial din Reg. (UE) 2015/1502. Metodele concrete rămân în normele metodologice.

    Înainte · forma inițiatorului
    „se realizează utilizând metode precum identificarea și verificare automată a actului de identitate, identificarea video asistată, validarea biometrică și alte mijloace conforme cu standardele digitale europene”
    Acum · forma Senatului
    „se realizează prin metode de verificare a identității stabilite în funcție de nivelul de asigurare necesar al mijlocului de identificare electronică substanțial, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1502”
  • mai bine · art. 3 alin. (2)

    Acreditarea furnizorilor privați: până la 5 ani, nu anual

    Art. 3 alin. (2): ADR nu mai „poate”, ci acreditează serviciul conform Reg. (UE) 910/2014, pe cel mult 5 ani. Raportul de securitate dispare, iar criteriile, termenul și taxele tot nu sunt fixate în lege.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului
    „Acreditarea se face anual prin decizie a președintelui ADR, în baza unui raport de securitate a datelor informatice și de conformare cu standardele tehnice eIDAS.”
    Acum · forma Senatului
    „Acreditarea se face prin decizie a președintelui ADR pe o perioadă de maximum 5 ani, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a legii.”
  • mai bine · art. 5

    Platformele noi pot fi gândite și pentru servicii acreditate

    Art. 5: platformele noi nu mai trebuie proiectate nativ doar pentru ROeID, ci să permită ROeID sau un serviciu acreditat. Standardul devine însă vag, deși încălcarea lui se amendează.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului
    „Platformele digitale publice în curs de dezvoltare, achiziționare sau integrare cu sistemele informatice naționale sunt proiectate nativ pentru implementarea mecanismului național de identitate digitală ROeID.”
    Acum · forma Senatului
    „sunt proiectate astfel încât să permită implementarea mecanismului național de identitate digitală RoelD sau un serviciu de identificare electronică acreditat”
  • neutru · art. 4

    Integrarea devine opțională pentru apărare și ordine publică

    Art. 4: entitățile din apărare, ordine publică și securitate națională care au sisteme proprii integrează ROeID doar dacă o cer. Protocolul se încheie cu entitatea, nu cu DNSC și ministerele de resort.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului
    „integrează mecanismul național de identitate digitală ROeID în măsura în care aceasta nu aduce atingere specificului de confidentțialitate a informațiilor pe care le operează”
    Acum · forma Senatului
    „Prin excepție de la art.3 alin.(1), entitățile publice din domeniul apărării naționale, ordinii publice sau securității naționale, care dețin platforme informatice de autentificare proprii, pot integra mecanismul național de identitate digitală ROeID”

Schimbări minore

  • mai rău Trimitere greșită la regulamentul european despre portofele

    Art. 3 alin. (6): acceptarea portofelelor europene trimite acum la un regulament inexistent, nr. 910/2024 din 23 iulie 2014. Inițial trimiterea era corectă, la Reg. (UE) 2024/1183.

    Înainte · forma inițiatorului
    „în condițiile stabilite de Regulamentul (UE) nr. 2024/1183”
    Acum · forma Senatului
    „în condițiile stabilite de Regulamentul (UE) nr.910/2024 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014”
  • neutru Portofelul european, în 12 luni în loc de 18

    ROeID trebuie adaptat la portofelul european în 12 luni de la intrarea în vigoare, nu în 18 (art. 11 alin. 3). Dispare termenul separat de 12 luni pentru integrarea de către entități (fost art. 4 alin. 1).

    Înainte · forma inițiatorului
    „să implementeze, în termen de 18 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cerințele tehnice și operaționale ale Portofelului European de Identitate Digitală”
    Acum · forma Senatului
    „În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ADR asigură dezvoltarea și adaptarea mecanismului național de identitate digitală ROeID”

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • Nu e clar dacă ROeID e opțional pentru funcționarii de la lit. c)-d) · art. 3 alin. (4)
  • ADR operează ROeID, acreditează concurenții și constată contravențiile · art. 3 alin. (2)
  • Criteriile, termenul de soluționare și taxele de acreditare nu sunt fixate în lege · art. 3 alin. (2)
  • Amenzi personale pentru conducători, fără nicio sursă de finanțare a implementării · art. 10 alin. (1)
  • Se amendează un standard vag: platforme proiectate să permită integrarea · art. 5
  • Încălcarea garanțiilor pentru cetățeni de la art. 3 alin. (4) și (6) nu se sancționează · art. 10 alin. (1)
  • Metodele de înrolare și garanțiile pentru date sensibile sunt lăsate normelor metodologice · art. 8 alin. (2)

Părți bune majore

  • Folosirea ROeID e voluntară; accesul prin alte mijloace legale rămâne garantat · art. 3 alin. (4)
  • Entitățile acceptă portofelele europene și mijloacele eID notificate, fără cerințe suplimentare · art. 3 alin. (6)
  • Platformele noi pot integra și servicii private acreditate, nu doar ROeID · art. 5
  • ADR trebuie să acrediteze serviciile conforme UE, pentru cel mult 5 ani · art. 3 alin. (2)
  • Înrolarea urmează nivelul de asigurare substanțial din Reg. (UE) 2015/1502 · art. 8 alin. (1)
4 probleme minore și 3 părți bune minore

Probleme minore

  • Trimitere la un regulament UE inexistent, nr. 910/2024 din 2014 · art. 3 alin. (6)
  • Aceeași obligație de integrare e impusă de două ori · art. 3 alin. (1)
  • Definiția serviciului acreditat nu pomenește acreditarea dată de ADR · art. 2 lit. b)
  • Neclar ce alte cazuri permit conturile interne, inclusiv cele cu utilizator și parolă · art. 3 alin. (5)

Părți bune minore

  • Registru public al entităților, cu rata de adopție a ROeID · art. 9
  • Ghid tehnic public pe roeid.ro pentru implementare · art. 6 alin. (2)
  • Intrare în vigoare la 18 luni, cu timp de pregătire · art. 11 alin. (1)

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Citatele sunt copiate din textele oficiale ale formelor și verificate automat, cuvânt cu cuvânt.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc moderat4,3Gemini 4,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 5,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc redus3,7Gemini 2,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 5,0Textul, pe cdep.ro

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 30 martie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 8 aprilie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Administrație publică și amenajarea teritoriului, Tehnologia informației și comunicațiilor

Către: cp06@cdep.ro, cti@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: PL-x 204/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 204/2026, „Proiect de Lege privind implementarea unui mecanism național de identitate digitală și standardizarea autentificării electronice în administrația publică”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 6 – alineat nou (3) Textul propus: (3) Prin ROeID se prelucrează doar datele strict necesare autentificării. Evidența platformelor accesate de o persoană se păstrează cel mult 6 luni și nu poate fi folosită pentru profilare sau în alte scopuri, cu excepția incidentelor de securitate și a cererilor organelor judiciare, potrivit legii. Persoana își poate consulta gratuit online propriul istoric. Motivarea: Art. 6 doar trimite generic la GDPR. Un login unic pentru toate platformele statului îi arată ADR unde și când se autentifică fiecare om. Art. 26 din Constituție și art. 6 alin. (3) GDPR cer o bază legală clară și proporțională, deci limitele de păstrare și folosire trebuie puse în lege, nu lăsate normelor. Altfel, autentificarea devine registru de supraveghere. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii vor să înlocuiască zecile de conturi și sisteme de autentificare nearmonizate de pe platformele statului cu un mecanism unic: ROeID sau un serviciu eIDAS acreditat. Invocă interoperabilitatea, costuri IT mai mici, securitatea cibernetică și alinierea la portofelul european de identitate digitală (Reg. UE 2024/1183).

Ce face legea în realitate

Forma Senatului a renunțat la «utilizarea obligatorie» din titlul inițial. Obligația cade pe instituții (art. 3 alin. 1 și 3), iar pentru cetățeni ROeID e voluntar, cu acces garantat «prin alte mijloace» (art. 3 alin. 4). Dacă însă ROeID devine «mecanism unitar», cine îl refuză poate rămâne doar cu ghișeul, nu cu vechiul cont online. Legea nu obligă explicit la închiderea sistemelor paralele: art. 3 alin. (5) permite mecanisme interne «în alte cazuri», nedefinite. Nu aduce nici bani pentru implementare, dar amendează personal șefii de instituții cu 5.000–10.000 lei (art. 10), fără un termen de conformare distinct de intrarea în vigoare.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 30 martie 2026. Termen pentru raport: 8 aprilie 2026.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 11 mar. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constitutia României
  2. 16 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 25 mar. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 19 mai 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.