Noua lege a psihologilor: cine are voie să facă terapie și consiliere
Este o modernizare necesară a unei legi din 2004. Dar extinde controlul Colegiului Psihologilor asupra unor profesii vecine fără un test de proporționalitate vizibil și conține câteva formulări absolute care intră în conflict cu alte legi. Nu e o lege periculoasă, însă are nevoie de amendamente înainte de vot.
Titlul oficial: Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România
Ce scrie pe fișa Camerei
Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea exercitării profesiei de psiholog, a organizării și funcționării Colegiului Psihologilor din România. Inițiativa prevede instituirea expresă a principiilor fundamentale care guvernează exercitarea profesiei de psiholog, precum și exercitarea activităților specifice aferente specialităților profesionale interdisciplinare, respectiv principiul umanismului profesiei, principiul nediscriminării, principiul profesionalismului, principiul libertății contractuale, principiul păstrării secretului profesional.
- Inițiator
- 1 parlamentar
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- –
- Procedură de urgență
- Nu
Ce spun cele trei modele
Gemini: risc ridicat; Claude și ChatGPT: risc moderat (Gemini 7,0 · Claude 5,0 · ChatGPT 6,0).
6,0/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc moderat · acord parțial
Gemini
7,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Sub pretextul modernizării Legii 213/2004, proiectul instituie un monopol al Colegiului Psihologilor din România (CPR) și asupra unor profesii conexe sau distincte (psihoterapie, terapie ocupațională, psihopedagogie specială). Nespecialiștii în psihologie sunt obligați să devină membri CPR pentru a profesa, iar accesul la psihoterapie este restrâns arbitrar, fără testul european de proporționalitate.
Claude
5,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Este o modernizare necesară a unei legi din 2004. Dar extinde controlul Colegiului Psihologilor asupra unor profesii vecine fără un test de proporționalitate vizibil și conține câteva formulări absolute care intră în conflict cu alte legi. Nu e o lege periculoasă, însă are nevoie de amendamente înainte de vot.
ChatGPT
6,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Protejarea beneficiarilor este justificată, dar proiectul conține restricții economice insuficient motivate și o problemă explicită de constituționalitate. Forma inițiatorului necesită corecturi înainte de adoptare.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
17 lucruri bune · 20 probleme
Cu probleme
O modernizare utilă a profesiei de psiholog, dar care extinde controlul Colegiului asupra altor profesii, angajatorilor, firmelor și pieței de formare, cu sancțiuni penale definite vag.
Ce e bine 17
Psihologul trebuie să păstreze secretul a tot ce i se spune în ședințe, cu excepțiile scrise expres în lege. Protejează direct pacienții.
art. 4; art. 2 alin. (2) lit. e) · ce scrie în legeascunde
„Psihologul este obligat să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect care i-a fost încredințat pe parcursul relației profesionale dintre psiholog și beneficiar”
Relația cu psihologul se bazează pe consimțământul informat al clientului sau al reprezentantului legal. Clientul știe la ce se angajează.
art. 2 alin. (2) lit. d) · ce scrie în legeascunde
„în baza consimțământului informat al beneficiarului ori al reprezentantului legal al acestuia”
Intrarea în profesie se face printr-un examen scris standardizat, la nivel național, cel puțin o dată pe an. Criteriul e obiectiv și la fel pentru toți.
art. 7 alin. (1) lit. b); art. 8 · ce scrie în legeascunde
„Examenul standardizat scris pentru dobândirea dreptului de liberă practică se organizează de către Colegiul Psihologilor din România, la nivel național, cu o periodicitate cel puțin anuală”
Arată toate cele 17Arată mai puține
Începătorii lucrează sub supravegherea unui psiholog cu experiență din aceeași specialitate. Asta reduce riscul de greșeli față de pacienți.
art. 30 alin. (2)–(3) · ce scrie în legeascunde
„Psihologul care a obținut gradul profesional de psiholog stagiar exercită profesia în regim de supervizare profesională”
Cei condamnați definitiv pentru infracțiuni legate de profesie sau pentru încălcarea drepturilor omului nu pot fi psihologi. Excluderea disciplinară durează 5 ani.
art. 12 alin. (1) lit. a)–b), alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„cel condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni în legătură cu exercitarea profesiei de psiholog”
Registrele psihologilor sunt publice și electronice. Oricine poate verifica dacă un psiholog are drept de practică și în ce specialitate.
art. 5 (definiția „Registru profesional”) · ce scrie în legeascunde
„bază de date și informații, cu caracter oficial și public, organizată, structurată și stocată electronic”
Psihologii din alte state UE pot lucra temporar în România prin înregistrare automată, iar diplomele lor se recunosc conform Legii 200/2004. Respectă libera circulație.
art. 24–25, art. 27 · ce scrie în legeascunde
„pot exercita, în mod temporar și ocazional, profesia de psiholog pe territoriul României, sub forma prestării de servicii, prin înregistrarea temporară automată la Colegiul Psihologilor din România”
Orice act al psihologului poartă semnătura și o parafă cu nume, grad, specialitate și cod unic. Se știe clar cine răspunde de o evaluare.
art. 36 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„însoțită de parafa profesională care trebuie să cuprindă numele și prenumele psihologului, gradul profesional”
Serviciile pot fi oferite acasă la client sau online. Crește accesul pentru oamenii din zone izolate sau cu mobilitate redusă.
art. 28 alin. (7) · ce scrie în legeascunde
„se poate desfășura și la domiciliul sau sediul beneficiarului sau ale unor terțe persoane, precum și prin mijloace de comunicare la distanță”
Pe atestatul celor care nu sunt psihologi se trece ce facultate au terminat. Clientul vede ce pregătire are, de fapt, terapeutul.
art. 6 alin. (5) · ce scrie în legeascunde
„pentru specialitățile profesionale interdisciplinare se va menționa specializarea de studii universitare de licență a titularului atestatului de liberă practică”
Formarea continuă devine obligatorie, deci psihologii trebuie să-și actualizeze cunoștințele.
art. 37 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„În vederea creșterii gradului de pregătire profesională și asigurării unui nivel ridicat al cunoștințelor profesionale, psihologii au obligația formării profesionale continue”
Nediscriminarea și respectul pentru demnitate devin principii obligatorii pentru psihologi și pentru ceilalți atestați, sancționabile disciplinar.
art. 2 alin. (2) lit. a)–b), alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„principiul nediscriminării, potrivit căruia întreaga activitate profesională a psihologului se desfășoară fără niciun fel de discriminare”
Instanțele anunță din oficiu Colegiul când interzic cuiva profesia. Interdicția se aplică efectiv.
art. 22 · ce scrie în legeascunde
„Instanțele de judecată vor informa, din oficiu, Colegiul Psihologilor din România cu privire la hotărârile rămase definitive”
Absolvenții de dinainte de sistemul Bologna și cei cu experiență veche își păstrează accesul la profesie prin reguli de tranziție.
art. 7 alin. (2) lit. d)–f); art. 11 · ce scrie în legeascunde
„deținerea unei diplome de licență în psihologie eliberate de către o instituție de învățământ superior acreditată din România în urma absolvirii unui program de licență de lungă durată”
Suspendarea pentru cotizație neplătită sau credite lipsă se ridică automat când situația se rezolvă. Pentru credite există un termen de grație de 6 luni.
art. 18 alin. (5); art. 15 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„încetează de drept la data la care psihologul face dovada îndeplinirii obligațiilor a căror încălcare a determinat suspendarea”
Titlurile de psihoterapeut, consilier psihologic, psihopedagog special și terapeut ocupațional sunt clar definite, deci publicul nu e indus în eroare.
art. 2 alin. (4) · ce scrie în legeascunde
„putând folosi denumirea de psihoterapeut, consilier psihologic, psihopedagog special și, respectiv, terapeut ocupațional, după caz”
Dreptul de practică se poate dovedi și cu un card profesional electronic. Verificarea devine mai simplă.
art. 14 alin. (1) lit. b) · ce scrie în legeascunde
„prin cardul profesional eliberat de către Colegiul Psihologilor din România, care poate fi eliberat inclusiv în format electronic”
Ce strică 20
Psihoterapeuții, consilierii, psihopedagogii speciali și terapeuții ocupaționali care nu sunt psihologi pot lucra doar cu atestat de la Colegiul Psihologilor, ca membri cotizanți.
art. 1 alin. (2); art. 2 alin. (4); art. 5 lit. c), k), p) · ce scrie în legeascunde
„activitățile specifice specialităților profesionale interdisciplinare se exercită pe territoriul României de către persoanele care dețin dreptul de liberă practică în baza atestatului de liberă practică eliberat de către Colegiul Psihologilor din România”
Cine profesează cât are dreptul suspendat comite infracțiune, chiar dacă suspendarea vine doar din cotizație neplătită sau credite lipsă. Pedeapsa e disproporționată.
art. 21 alin. (1) coroborat cu art. 18 alin. (1) lit. a)–b) și art. 15 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„de către un membru al Colegiului Psihologilor din România pe perioada suspendării dreptului de liberă practică al acestuia în condițiile prezentei legi constituie infracțiune și se sancționează potrivit legii penale”
Statutul Colegiului, nu legea, stabilește ce activități sunt rezervate, deci și ce e infracțiune. Nu e clar dacă profesorii din învățământul special au nevoie de atestat.
art. 28 alin. (3); art. 35 alin. (3)–(5); art. 21 · ce scrie în legeascunde
„Activitățile specifice profesiei de psiholog și serviciile psihologice corespunzătoare fiecărei categorii prevăzute la alin. (1) și (2) se stabilesc prin Statutul profesiei de psiholog.”
Arată toate cele 20Arată mai puține
Lista diplomelor „conexe” e închisă. Psihiatrii, deja reglementați de Colegiul Medicilor, ar avea nevoie de atestat de la psihologi pentru psihoterapie; alți medici sunt excluși.
art. 5 lit. e) · ce scrie în legeascunde
„sau deținerea calității de medic rezident, medic specialist sau medic primar în specialitatea medicală psihiatrie”
Relația cu psihologul poate exista „numai” cu acordul clientului. Fără excepții, sunt puse în dubiu expertizele cerute de instanță și evaluările din dosarele penale sau de protecție a copilului.
art. 2 alin. (2) lit. d) · ce scrie în legeascunde
„desfășurarea relației profesionale dintre psiholog și beneficiar poate avea loc numai în temeiul acordului de voință realizat între psiholog și beneficiar”
Psihologul „nu poate fi supus niciunei restricții”. Formularea absolută intră în conflict cu ierarhia din armată, poliție sau spitale și cu controalele legale ale statului.
art. 3 · ce scrie în legeascunde
„În exercitarea profesiei, psihologul nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităților sau instituțiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice.”
Orice curs „în domeniul psihologiei” se poate ține doar de furnizori autorizați de Colegiu. Colegiul controlează astfel piața de formare pe care membrii sunt obligați s-o plătească.
art. 37 alin. (3)–(4) · ce scrie în legeascunde
„Programele de formare profesională de lungă durată și programele de formare profesională continuă în domeniul psihologiei pot fi organizate numai de către furnizori de formare profesională autorizați de către Colegiul Psihologilor din România.”
Orice firmă sau instituție cu psiholog angajat devine „structură de psihologie”, avizată de Colegiu. Condițiile avizului (art. 42) lipsesc, deci apare birocrație nouă pentru angajatori.
art. 5 (definiția „Structura de psihologie”); art. 41 · ce scrie în legeascunde
„în cadrul unei structuri de psihologie avizate de către Colegiul Psihologilor din România potrivit art. 42 din prezenta lege”
Doar psihologii pot fi asociați sau administratori în societățile de psihologie, cu un singur cod CAEN și aviz prealabil al Colegiului. Asta blochează centrele multidisciplinare.
art. 39 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„calitatea de asociat sau acționar poate fi deținută doar de către o persoană fizică ce deține calitatea de psiholog cu drept de liberă practică”
Colegiul decide ce masterate universitare sunt „recunoscute”. Practic, devine un al doilea acreditor peste universități și peste agenția de acreditare.
art. 7 alin. (2) lit. a), alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„urmare a parcurgerii unui program de studii universitare de master recunoscut de către Colegiul Psihologilor din România”
Colegiul însuși, fără instanță, poate declara pe cineva nedemn pentru „exercitare fără drept”. Legea nu prevede niciun termen sau cale de reabilitare.
art. 12 alin. (1) lit. d); art. 19 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„prin acte ale organelor profesiei de psiholog fapta de a fi exercitat fără drept profesia de psiholog”
Colegiul poate cere oricând certificat medical, după standarde stabilite intern. Pentru inaptitudine, chiar temporară, dreptul se retrage, nu se suspendă: risc de discriminare.
art. 13 alin. (1), (4); art. 7 alin. (1) lit. e) · ce scrie în legeascunde
„din certificatul medical de sănătate rezultă că nu mai este îndeplinită condiția de a fi apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei, Biroul Executiv hotărăște retragerea dreptului de liberă practică”
Străinii din afara UE au acces doar cu Carte Albastră sau acord bilateral. Refugiații și rezidenții pe termen lung sunt excluși, posibil contrar dreptului UE.
art. 7 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„cetățean al unui stat terț titular al Cărții Albastre a U.E., eliberată în România sau de un alt stat membru al U.E.”
Stagiarul pierde dreptul dacă nu promovează examenul în 6 ani, fără excepții pentru boală sau concediu de maternitate. Costurile cu masterul, supervizarea și formarea nu sunt evaluate.
art. 32; art. 30–31; art. 7 alin. (4) · ce scrie în legeascunde
„Dreptul de liberă practică al psihologului stagiar încetează de drept dacă în termen de 6 ani de la data dobândirii dreptului de liberă practică”
Actele făcute în timpul unei suspendări (de exemplu, pentru cotizație restantă) sunt nule. Clienții pierd evaluări de care au nevoie, deși nu au nicio vină.
art. 21 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„Actele specifice profesiei de psiholog sau cele specifice specialităților profesionale interdisciplinare efectuate de către o persoană care nu deține dreptul de liberă practică”
Lista de subdomenii include logopedia și analiza comportamentală aplicată, iar Statutul poate adăuga altele. Colegiul își poate extinde treptat aria peste alte profesii.
art. 28 alin. (4)–(5) · ce scrie în legeascunde
„vor putea fi adăugate prin Statutul profesiei de psiholog noi subdomenii în care psihologii își pot desfășura activitatea”
Studiile de psihologie se definesc doar după cuvântul „psihologie” din numele programului, nu după conținut. Riscul e redus parțial de cerința de acreditare.
art. 5 lit. d) · ce scrie în legeascunde
„orice specializare de studii universitare care conține în denumirea programului de studii termenul "psihologie"”
Un psiholog poate fi titular sau asociat într-o singură formă de exercitare. E o restricție de concurență, fără o justificare clară.
art. 40 · ce scrie în legeascunde
„Psihologul cu drept de liberă practică poate deține calitatea de titular sau asociat doar într-una dintre formele de exercitare a profesiei de psiholog”
Cetățenii UE trebuie să prezinte un certificat B2 de limba română ca precondiție. Directiva 2005/36 permite verificarea limbii doar proporțional, după recunoaștere.
art. 23 alin. (1) lit. b) · ce scrie în legeascunde
„dețin un certificat de competență lingvistică care atestă cunoașterea limbii române de nivel minim B2”
Biroul Executiv poate radia un psiholog din UE după o plângere, printr-o procedură stabilită intern. Legea nu prevede garanții de apărare.
art. 26 alin. (2)–(3) · ce scrie în legeascunde
„Biroul Executiv al Colegiului Psihologilor din România poate dispune radierea psihologului din evidențele Colegiului Psihologilor din România”
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 23.03.2026
Depus (trecut)
1 parlamentar, la Senat, cu nr. L58/2026
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a respins pe 16 martie 2026
Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)
raport până pe 15 aprilie 2026
Plenul Camerei (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a respins
16 martie 2026
Raport de respingere · L58/2026 · 123 de senatori prezenți
La vot a fost pusă respingerea proiectului
„Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.
122 de voturi pentru respingere, 1 contra și nicio abținere; 123 de senatori prezenți.
- Pentru respingere
- 122
- Contra respingerii
- 1
- Abținere
- 0
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 1
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru respingere Contra respingerii Abținere PSD(34)34 0 0 AUR(27)26 1 0 PNL(20)20 0 0 USR(18)18 0 0 PIR(12)12 0 0 UDMR(7)7 0 0 Neafiliați(5)5 0 0 Au votat altfel decât grupul1 parlamentar
- Contra respingerii(grupul: pentru respingere)
„Fără vot înregistrat”: un senator listat de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (124)Deschide listaÎnchide lista
Pentru respingere122 de senatori
PSD34- Bică Andra
- Buzatu Oana-Constantina
- Carp Ionel
- Cașcaval Dan
- Catana Claudiu-Daniel
- Cazanciuc Robert-Marius
- Ciuperceanu Ionuț-Ciprian
- Corlățean Titus
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Graur Cătălin
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Mohan Aurel-George
- Moise Sorin
- Nicula Mircea-Cristian
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Presură Alexandra
- Puiu Ovidiu
- Resmeriță Cornel-Cristian
- Rujan Ion-Cristinel
- Stan Ioan
- Stănescu Paul
- Stoiciu Victoria
- Streinu Cercel Adrian
- Stroe Felix
- Tănăsescu Alina-Elena
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
PNL20- Abrudean Mircea
- Anisie Monica-Cristina
- Blaga Vasile
- Bota Gheorghe-Ioan
- Cîmpeanu Sorin-Mihai
- Coșa Silviu-Iulian
- Coteț Mihai
- Fenechiu Cătălin-Daniel
- Flutur Gheorghe
- Horga Maria-Gabriela
- Jitaru Ovidiu
- Marian Călin-Petru
- Neagu Nicolae
- Niculescu-Țâgârlaș Cristian-Augustin
- Pauliuc Nicoleta
- Păsculescu Veta
- Răcuci Claudiu-Vasile
- Rusu Petrică Lucian
- Varga Glad-Aurel
- Veștea Mihail
USR18- Alexandru Victoria-Violeta
- Anghel Razvan-Paul
- Bochileanu George-Cătălin
- Bodea Marius
- Cernic Sebastian
- Cibu Deaconu Ruxandra
- Dobra Elena-Adelina
- Ghinea Cristian
- Mircescu Ion-Narcis
- Mîndru Cătălin-Emil
- Negoi Eugen-Remus
- Oprinoiu Aurel
- Pălărie Ștefan
- Păun Ana-Cynthia-Ioana
- Rus Vasile-Ciprian
- Spătaru Elena-Simona
- Șipoș Sorin-Gheorghe
- Ștefănache Gheorghe
UDMR7AUR26- Barcari Dorina
- Chelaru Mircia
- Chertif Costache
- Dîrlău Andrei-Emil
- Dumitrescu Cristina-Gabriella
- Geamănu Ștefan
- Iacob Constantin-Ciprian
- Lavric Sorin
- Parasca Teofil
- Păucean-Fernandes Luminița
- Peiu Petrișor-Gabriel
- Petre George-Cezar
- Plăeșu Laurențiu
- Potecă Vasilică
- Roman Marius-Valentin
- Sandu Mircea-Ionuț
- Silegeanu Cătălin
- Spau Dumitru
- Stelea Niculina
- Stoica Ciprian-Titi
- Șipoș Eugen-Cristian
- Ștefănescu Daniela
- Vasile Marian
- Vântu Cristian
- Vlahu Nicolae
- Vlăescu Virgiliu-George
PIR12Contra respingerii1 senator
AUR1Fără vot înregistrat1 senator
Ce poți face
Termenul pentru amendamente a trecut pe 2 aprilie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 15 aprilie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl fac: Muncă și protecție socială, Sănătate și familie, Învățământ
Către: cp07@cdep.ro, cp08@cdep.ro, cp09@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 221/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 221/2026, „Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 2 alin. (2) lit. d) Textul propus: d) principiul libertății contractuale, potrivit căruia relația profesională are loc în baza consimțământului informat al beneficiarului ori al reprezentantului legal al acestuia, cu excepția evaluărilor dispuse de instanță sau de organele judiciare, a intervenției în situații de urgență și a altor cazuri prevăzute expres de lege. Motivarea: Forma actuală condiționează orice relație profesională exclusiv de acordul de voință psiholog–beneficiar. Expertizele psihologice dispuse de instanță, evaluările din proceduri penale sau de protecție a copilului și intervenția în criză nu au acest temei. Textul devine imprevizibil (art. 1 alin. 5 Constituție) și poate bloca activități legale. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorul spune că Legea 213/2004 e depășită: a fost scrisă înainte de sistemul Bologna și de aderarea la UE, iar profesia a crescut la peste 35.000 de membri. Mai susține că mulți oameni prestează servicii psihologice fără pregătire și fără atestat, așa că vrea reguli noi de acces, forme de exercitare, drepturi pentru beneficiari și o nouă organizare a Colegiului.
Ce face legea în realitate
Legea face din atestatul Colegiului Psihologilor (CPR) condiția pentru a practica psihologia, dar și psihoterapia, consilierea psihologică, psihopedagogia specială și terapia ocupațională (art. 1 alin. 2), inclusiv pentru absolvenții de asistență socială și pentru medicii psihiatri (art. 5 lit. e). Le dă acestora titluri protejate (art. 2 alin. 4) și face obligatorii Statutul și actele CPR (art. 2 alin. 1). Ce anume devine activitate rezervată se stabilește la art. 28 și 65–69, care lipsesc din extras. Câteva formulări sunt absolute (art. 2 alin. 2 lit. d, art. 3) și se lovesc de expertizele dispuse de instanță sau de situația psihologilor angajați la stat.
Comisiile
Fac raportul
- Comisia pentru muncă și protecție socialăcp07@cdep.ro
- Comisia pentru sănătate și familiecp08@cdep.ro
- Comisia pentru învățământcp09@cdep.ro
Dau aviz
- Comisia pentru politică economică, reformă și privatizarecp01@cdep.ro
- Comisia pentru buget, finanțe și băncicp02@cdep.ro
- Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționalecp05@cdep.ro
- Comisia juridică, de disciplină și imunitățicp11@cdep.ro
- Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbațiopegal@cdep.ro
Termen pentru amendamente: 2 aprilie 2026. Termen pentru raport: 15 aprilie 2026.
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 16 mar. 2026Senatrespinsa de catre Senat
- 23 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 1 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 2 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 4 mai 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 16 noiembrie 2026.