Taxa pe reclamele online: 3% doar pentru giganții străini precum Google și Meta
Scopul, ca platformele globale să plătească ceva în România, e legitim. Textul însă taxează doar firmele nerezidente, ceea ce e greu de apărat în fața UE, lasă baza de calcul pe seama ANAF și promite încasări pe care piața românească de publicitate nu le poate produce. Ca în Franța sau Marea Britanie, nota de plată va ajunge în mare parte la IMM-urile românești care își fac reclamă online.
Titlul oficial: Propunere legislativă privind instituirea contribuției de 3% asupra veniturilor din publicitatea digitală realizate în România de către companii nerezidente
Ce scrie pe fișa Camerei
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei contribuții de 3% asupra veniturilor obținute din publicitatea digitală livrată către utilizatori din România, de către prestatori nerezidenți, care au realizat, în anul fiscal anterior, o cifră de afaceri globală de minimum 750 milioane euro. Contribuția de 3% se aplică exclusiv companiilor nerezidente cu cifră de afaceri globală de peste 750 milioane euro, prag definit în cadrul negocierilor internaționale privind impozitarea economiei digitale și utilizat pe scară largă în statele care au implementat măsuri similare. Impactul bugetar estimat este cuprins între 350 și 500 milioane lei anual, sume care reprezintă o sursă suplimentară importantă pentru bugetul de stat, fără impact negativ asupra consumatorilor.
- Inițiator
- 1 parlamentar
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- –
- Procedură de urgență
- Nu
Ce spun cele trei modele
Gemini și Claude: risc moderat; ChatGPT: risc ridicat (Gemini 6,0 · Claude 6,0 · ChatGPT 7,0).
6,3/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc moderat · modelele sunt de acord
Gemini
6,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Deși urmărește un obiectiv legitim — taxarea giganților digitali — proiectul este redactat diletant: intră în vigoare în 30 de zile dar normele apar în 6 luni, încalcă dreptul UE prin discriminarea directă a nerezidenților și, în practică, va fi decontat tot de IMM-urile românești pe facturile de publicitate.
Claude
6,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Scopul, ca platformele globale să plătească ceva în România, e legitim. Textul însă taxează doar firmele nerezidente, ceea ce e greu de apărat în fața UE, lasă baza de calcul pe seama ANAF și promite încasări pe care piața românească de publicitate nu le poate produce. Ca în Franța sau Marea Britanie, nota de plată va ajunge în mare parte la IMM-urile românești care își fac reclamă online.
ChatGPT
7,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Scopul de a colecta venituri din economia digitală este legitim, dar forma propusă prezintă riscuri serioase: diferențiere după rezidența fiscală, calcul insuficient definit și sancțiuni pentru obligații neclare. Promisiunea că firmele românești și consumatorii nu vor suporta costuri suplimentare nu este garantată de articole.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
9 lucruri bune · 18 probleme
Cu probleme
Un scop legitim, taxarea marilor platforme, dar problematic în ansamblu: se aplică doar firmelor străine, ceea ce încalcă dreptul UE, iar regulile de calcul și de aplicare lipsesc.
Ce e bine 9
Introduce o taxă de 3% pe veniturile din reclame online ale marilor firme străine, care azi plătesc puțin în România. Bugetul poate câștiga bani noi.
art. 1 alin. (1), art. 3 · ce scrie în legeascunde
„Cota contribuției este de 3%, aplicată asupra veniturilor impozabile definite la art. 2 lit. c).”
Pragul de 750 milioane euro cifră de afaceri globală lasă în afara taxei firmele mici și mijlocii.
art. 1 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„Contribuția se aplică prestatorilor care au o cifră de afaceri globală de minimum 750 milioane euro în anul fiscal anterior”
ANAF poate cere informații de la fiscurile altor state UE, după o directivă deja existentă. Asta ajută la verificarea sumelor declarate de firmele străine.
art. 6 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„ANAF poate solicita date și informații relevante de la autoritățile fiscale din statele membre ale Uniunii Europene în baza Directivei 2011/16/UE”
Arată toate cele 9Arată mai puține
ANAF trebuie să publice anual cât s-a încasat, cât de mult respectă firmele legea și ce controale s-au făcut. Asta aduce transparență.
art. 8
Taxa este declarată temporară și va fi reevaluată când intră în vigoare regulile globale OCDE, ceea ce limitează conflictul cu acordurile internaționale.
art. 13 · ce scrie în legeascunde
„Prezenta contribuție are caracter tranzitoriu și va fi reevaluată la momentul implementării Pilonului Unu OCDE”
Banii merg la bugetul de stat. O parte poate fi direcționată prin legea bugetului spre educație digitală și securitate cibernetică.
art. 11 · ce scrie în legeascunde
„Prin legea anuală a bugetului de stat poate fi stabilită direcționarea unei părți către programe de educație digitală și securitate cibernetică.”
Termenul declarației trimestriale este clar: data de 25 a lunii de după încheierea trimestrului.
art. 4 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„Prestatorii nerezidenți depun trimestrial declarația privind contribuția datorată, până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului.”
Pentru neplată se aplică dobânzile și penalitățile obișnuite din Codul de procedură fiscală, nu un regim nou.
art. 9 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„Neplata contribuției atrage dobânzi și penalități potrivit Codului de procedură fiscală.”
Precizează că taxa nu este impozit pe profit și că nu atinge tratatele de evitare a dublei impuneri.
art. 10 · ce scrie în legeascunde
„Contribuția instituită prin prezenta lege nu se consideră impozit pe profit și nu afectează aplicarea convențiilor pentru evitarea dublei impuneri la care România este parte.”
Ce strică 18
Taxa lovește doar firmele străine, inclusiv pe cele din alte state UE. O firmă română mare care vinde aceleași reclame nu plătește. Riscă încălcarea dreptului UE și a egalității.
art. 1 alin. (1), art. 2 lit. b) · ce scrie în legeascunde
„Prezenta lege instituie o contribuție de 3% asupra veniturilor obținute din publicitatea digitală livrată către utilizatori din România de către prestatori nerezidenți.”
O platformă poate scăpa de taxă dacă facturează reclamele prin filiala din România. Încasările promise la buget devin nesigure.
art. 2 lit. b) · ce scrie în legeascunde
„prestator nerezident – persoană juridică ce nu este rezidentă fiscal în România, dar furnizează servicii de publicitate digitală către utilizatori din România”
Nu se spune cum se stabilește că un utilizator e în România (IP, cont, telefon), ce parte dintr-o campanie globală se taxează și dacă TVA-ul sau retururile se scad.
art. 2 lit. c), art. 1 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„venit impozabil – totalul veniturilor din publicitate digitală generate de afișările, vizualizările, click-urile, conversiile sau alte interacțiuni ale utilizatorilor aflați pe territoriul României.”
Arată toate cele 18Arată mai puține
Legea se aplică după 30 de zile. Procedura ANAF poate veni după încă 60 de zile, iar normele Guvernului după 6 luni. Între timp, obligațiile și amenzile sunt deja active.
art. 4 alin. (3), art. 12, art. 14 · ce scrie în legeascunde
„În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul aprobă normele metodologice de aplicare.”
Banii pe care o platformă îi dă mai departe altor intermediari nu se scad din bază. Aceeași reclamă poate fi taxată de mai multe ori de-a lungul lanțului.
art. 2 lit. c), art. 3 · ce scrie în legeascunde
„Cota contribuției este de 3%, aplicată asupra veniturilor impozabile definite la art. 2 lit. c).”
Nu e clar dacă pragul de 750 milioane euro privește o singură firmă sau tot grupul. Un grup își poate împărți activitatea între firme mai mici ca să rămână sub prag.
art. 1 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„Contribuția se aplică prestatorilor care au o cifră de afaceri globală de minimum 750 milioane euro în anul fiscal anterior”
Nu există un prag minim de venituri în România, cum au Franța sau Spania. Orice venit, oricât de mic, obligă firma la declarații trimestriale.
art. 1 alin. (2)
Firmele trebuie să dea ANAF „datele tehnice necesare”, fără limite, termen sau garanții pentru datele personale. Amenda pentru refuz ajunge la 500.000 lei.
art. 5, art. 9 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„Prestatorii nerezidenți furnizează ANAF datele tehnice necesare determinării bazei contribuției, inclusiv informații privind afișările, interacțiunile, conversiile și segmentarea geografică.”
Amenzile sunt fixe și mari, indiferent cât se datorează. Cine are o taxă de câțiva lei poate primi minimum 50.000 lei amendă pentru o declarație nedepusă.
art. 9 alin. (1)-(2) · ce scrie în legeascunde
„Neîndeplinirea obligației de declarare se sancționează cu amendă între 50.000 și 200.000 lei.”
Legea fixează termenul declarației, dar nu spune până când se plătește taxa. Atunci nu e clar de când curg dobânzile și penalitățile.
art. 4 alin. (1)-(2)
ANAF poate schimba anual metodologia. Elementele de bază ale taxei pot ajunge astfel să fie stabilite prin act administrativ, nu prin lege.
art. 7 · ce scrie în legeascunde
„ANAF actualizează anual metodologia de raportare pentru a reflecta evoluțiile tehnice ale serviciilor de publicitate digitală”
Nimic nu împiedică platformele să mute costul taxei în prețul reclamelor. Firmele românești care cumpără reclame pot plăti mai mult, contrar celor din expunerea de motive.
art. 1, art. 3
Legea nu spune cum se înregistrează la ANAF o firmă străină fără sediu în România și nici dacă are nevoie de reprezentant fiscal. Aplicarea în practică e incertă.
art. 4
Definiția publicității digitale e foarte largă („alte servicii online”) și nu separă clar cine vinde reclama de cine doar o afișează.
art. 2 lit. a) · ce scrie în legeascunde
„orice serviciu comercial constând în afișarea, difuzarea sau distribuirea de conținut publicitar pe platforme digitale, rețele sociale, motoare de căutare, aplicații sau alte servicii online accesate de utilizatori din România”
Legea spune „minimum 750 milioane”, iar expunerea de motive spune „peste 750 milioane”. Pentru o firmă cu exact acest prag nu e clar dacă plătește.
art. 1 alin. (2)
Conversia se face la cursul din ziua plății, nu din ziua încasării veniturilor sau a declarației. Suma datorată variază după momentul plății.
art. 4 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„Contribuția se plătește în lei, la cursul BNR din ziua plății.”
Taxa e numită temporară, dar nu are o dată de expirare. Simpla „reevaluare” nu garantează că va fi eliminată.
art. 13 · ce scrie în legeascunde
„Prezenta contribuție are caracter tranzitoriu și va fi reevaluată la momentul implementării Pilonului Unu OCDE”
Legea afirmă că nu afectează tratatele fiscale, dar nu oferă niciun mecanism contra dublei taxări cu taxe similare din alte state.
art. 10
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 30.03.2026
Depus (trecut)
1 parlamentar, la Senat, cu nr. L53/2026
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a respins pe 25 martie 2026
Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)
raport până pe 22 aprilie 2026
Plenul Camerei (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a respins
25 martie 2026
Raport de respingere · L53/2026 · 93 de senatori prezenți
La vot a fost pusă respingerea proiectului
„Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.
62 de voturi pentru respingere, 28 contra și 3 abțineri; 93 de senatori prezenți.
- Pentru respingere
- 62
- Contra respingerii
- 28
- Abținere
- 3
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 2
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru respingere Contra respingerii Abținere PSD(26)26 0 0 AUR(18)0 18 0 USR(17)17 0 0 PNL(13)13 0 0 PIR(10)0 7 3 UDMR(5)5 0 0 Neafiliați(4)1 3 0 Au votat altfel decât grupul3 parlamentari
- Abținere(grupul: contra respingerii)
- Abținere(grupul: contra respingerii)
- PIROnea OlgaAbținere(grupul: contra respingerii)
„Fără vot înregistrat”: 2 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (95)Deschide listaÎnchide lista
Pentru respingere62 de senatori
PSD26- Bică Andra
- Cazanciuc Robert-Marius
- Ciuperceanu Ionuț-Ciprian
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Graur Cătălin
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Mohan Aurel-George
- Moise Sorin
- Nicula Mircea-Cristian
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Presură Alexandra
- Rujan Ion-Cristinel
- Stan Ioan
- Stănescu Paul
- Stoiciu Victoria
- Streinu Cercel Adrian
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
- Zamfir Daniel-Cătălin
PNL13USR17- Alexandru Victoria-Violeta
- Anghel Razvan-Paul
- Bochileanu George-Cătălin
- Bodea Marius
- Cibu Deaconu Ruxandra
- Dobra Elena-Adelina
- Ghinea Cristian
- Mircescu Ion-Narcis
- Mîndru Cătălin-Emil
- Negoi Eugen-Remus
- Oprinoiu Aurel
- Pălărie Ștefan
- Păun Ana-Cynthia-Ioana
- Rus Vasile-Ciprian
- Spătaru Elena-Simona
- Șipoș Sorin-Gheorghe
- Ștefănache Gheorghe
Neafiliați1Contra respingerii28 de senatori
AUR18- Barcari Dorina
- Chertif Costache
- Constantinescu Rodica
- Dumitrescu Cristina-Gabriella
- Iacob Constantin-Ciprian
- Lavric Sorin
- Negru Corneliu
- Păucean-Fernandes Luminița
- Peiu Petrișor-Gabriel
- Petre George-Cezar
- Potecă Vasilică
- Roman Marius-Valentin
- Silegeanu Cătălin
- Spau Dumitru
- Stelea Niculina
- Ștefănescu Daniela
- Vasile Marian
- Vlahu Nicolae
PIR7Neafiliați3Abținere3 senatori
Fără vot înregistrat2 senatori
Ce poți face
Termenul pentru amendamente a trecut pe 9 aprilie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 22 aprilie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl face: Buget, finanțe și bănci
Către: cp02@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 274/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 274/2026, „Propunere legislativă privind instituirea contribuției de 3% asupra veniturilor din publicitatea digitală realizate în România de către companii nerezidente”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 1 alin. (2) și art. 2 lit. b) Textul propus: Art. 1 alin. (2): Contribuția este datorată de orice prestator, rezident sau nerezident, al cărui grup are o cifră de afaceri globală consolidată de minimum 750 milioane euro și venituri impozabile în România de minimum 3 milioane euro în anul calendaristic anterior. Art. 2 lit. b) se elimină; în lege, „prestator nerezident” devine „prestator”. Motivarea: Forma actuală taxează doar nerezidenții, deși firmele rezidente vând aceeași publicitate: discriminare directă, contrară art. 49 și 56 TFUE, cu risc de infringement și restituiri cu dobânzi. Franța, Italia și Spania taxează și rezidenții; Franța și Spania au și prag național. Pragul de grup previne fragmentarea; cel național scutește firmele mici. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorul spune că platformele globale câștigă mult din reclamele afișate românilor fără să plătească un impozit proporțional în România, ceea ce dezavantajează firmele românești. Propune o contribuție tranzitorie de 3%, după modelul Franței, Italiei și Spaniei, cu încasări estimate la 350–500 milioane lei pe an, fără costuri pentru cetățeni sau pentru companiile românești.
Ce face legea în realitate
Legea pune 3% pe veniturile brute din reclamele livrate utilizatorilor din România, dar numai pentru prestatorii nerezidenți. Aceeași activitate a unei firme rezidente nu e taxată, iar o platformă poate scăpa de taxă facturând prin filiala locală. Regulile de calcul (unde se află utilizatorul, ce parte din venit revine României) lipsesc din lege și sunt lăsate pe seama ANAF și a Guvernului, iar legea nu are un prag minim de venituri în România. În Franța, Italia, Spania și Marea Britanie, platformele au trecut taxa în facturile advertiserilor, deci o vor plăti în bună parte IMM-urile românești care își fac reclamă online. Asta contrazice promisiunea din expunerea de motive că taxa nu încarcă firmele românești.
Comisiile
Fac raportul
- Comisia pentru buget, finanțe și băncicp02@cdep.ro
Termen pentru amendamente: 9 aprilie 2026. Termen pentru raport: 22 aprilie 2026.
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 15 dec. 2025Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 15 dec. 2025Senatînaintat la Senat
- 25 mar. 2026Senatrespinsa de catre Senat
- 30 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 9 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 20 mai 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 27 mai 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 17 noiembrie 2026.