Taxă de 2% pe comisioanele marilor platforme online (tip Uber, Bolt, Glovo, Booking)
Ideea e legitimă: platformele foarte mari ar trebui să contribuie acolo unde încasează comisioane. Textul e însă scris în grabă. Are o scutire pentru „operatorii rezidenți” care poate fi citită ca discriminare după rezidență și nu are niciun prag local. Iar promisiunea că șoferii, livratorii și vânzătorii nu vor plăti nimic rămâne o frază, fără niciun mecanism care s-o garanteze.
Titlul oficial: Propunere legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României
Ce scrie pe fișa Camerei
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei contribuții de 2% asupra veniturilor obținute din intermediere digitală realizate pe teritoriul României, prin intermediul unor platforme digitale de mari dimensiuni, care au realizat, în anul fiscal precedent, o cifră de afaceri globală mai mare de 750 milioane euro.
- Inițiator
- 1 parlamentar
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- –
- Procedură de urgență
- Nu
Ce spun cele trei modele
Toate trei îl văd ca risc moderat (6,0 · 5,0 · 6,0 din 10).
5,7/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc moderat · modelele sunt de acord
Gemini
6,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Deși țintește oficial doar giganții tech cu afaceri globale peste 750 milioane euro, proiectul este redactat sumar și nu împiedică real transferarea taxei de 2% direct în comisioanele plătite de firmele românești, șoferi, hotelieri și consumatori. În plus, termenii vagi privind evitarea dublei impuneri riscă să creeze haos fiscal și litigii cu ANAF.
Claude
5,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Ideea e legitimă: platformele foarte mari ar trebui să contribuie acolo unde încasează comisioane. Textul e însă scris în grabă. Are o scutire pentru „operatorii rezidenți” care poate fi citită ca discriminare după rezidență și nu are niciun prag local. Iar promisiunea că șoferii, livratorii și vânzătorii nu vor plăti nimic rămâne o frază, fără niciun mecanism care s-o garanteze.
ChatGPT
6,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Taxarea comisioanelor marilor platforme poate avea o justificare legitimă, dar proiectul lasă neclare elemente esențiale ale obligației fiscale. Promisiunea că populația și firmele românești nu vor suporta costuri suplimentare nu este garantată de articole.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
10 lucruri bune · 16 probleme
Cu probleme
O idee legitimă, cu limite bune (doar comisioane, prag de 750 mil. euro, cotă de 2%), dar redactată superficial: localizarea, contribuabilul, scutirea pentru rezidenți și dubla impunere au goluri în mai multe articole.
Ce e bine 10
Taxa se aplică doar comisionului încasat de platformă, nu valorii întregi a comenzii, a cursei sau a rezervării.
art. 4 alin. (1)-(2) · ce scrie în legeascunde
„Baza de calcul a contribuției o reprezintă veniturile brute din comisioanele de intermediere digitală aferente tranzacțiilor realizate pe territoriul României.”
Doar grupurile foarte mari, cu peste 750 de milioane de euro venituri anuale, plătesc. Firmele mici și mijlocii și start-up-urile sunt în afara taxei.
art. 3 alin. (1) lit. a) · ce scrie în legeascunde
„realizează venituri globale consolidate mai mari de 750 milioane euro în anul fiscal precedent”
Plătește firma care controlează efectiv serviciul, chiar dacă banii sunt încasați prin altă entitate. Asta limitează mutarea veniturilor pe firme-paravan.
art. 6 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„Obligația de plată a contribuției revine platformei digitale care controlează sau exploatează economic serviciul de intermediere, indiferent de entitatea juridică prin care sunt încasate veniturile”
Arată toate cele 10Arată mai puține
Taxa se administrează după Codul de procedură fiscală, deci platformele păstrează garanțiile obișnuite: contestații, termene, reguli de control.
art. 7 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„se administrează potrivit dispozițiilor Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel”
Cota de 2% este moderată, sub nivelul din Franța (3%), deci apasă mai puțin pe piață.
art. 5 · ce scrie în legeascunde
„Contribuția asupra veniturilor din intermediere digitală se stabilește la nivelul de 2% din baza de calcul prevăzută la art. 4.”
Cele 9 luni până la intrarea în vigoare dau timp platformelor și ANAF să se pregătească.
art. 10 · ce scrie în legeascunde
„Prezenta lege intră în vigoare la 9 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Persoanele fizice și serviciile digitale care nu intermediază tranzacții între terți (de exemplu, vânzarea de abonamente proprii) nu sunt taxate.
art. 3 alin. (2) lit. a) și c) · ce scrie în legeascunde
„serviciilor digitale care nu presupun intermedierea unei tranzacții economice între terți”
Platformele străine trebuie să numească un reprezentant fiscal în România, ceea ce face taxa colectabilă în practică.
art. 7 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„Platformele digitale nerezidente au obligația de a desemna un reprezentant fiscal în România”
Același venit nu e taxat de două ori în România dacă e deja impozitat printr-un regim echivalent.
art. 8 · ce scrie în legeascunde
„Contribuția prevăzută de prezenta lege nu se aplică veniturilor pentru care se face dovada impozitării effective în România”
Taxa e declarată temporară și legată de soluția internațională OCDE, deci nu e gândită ca o povară permanentă.
art. 9 · ce scrie în legeascunde
„va fi reevaluată în funcție de evoluțiile cadrului fiscal european și internațional privind economia digitală, inclusiv în contextul implementării Pilonului Unu OCDE”
Ce strică 16
Legea nu spune cum se stabilește că o parte „se află” în România (IP, adresă, cont, card). Astfel, se poate taxa și rezervarea făcută din România pentru un hotel din Italia.
art. 2 lit. b) · ce scrie în legeascunde
„intermedierea tranzacțiilor în care cel puțin una dintre părți se află pe territoriul României ori bunul sau serviciul este livrat sau prestat în România”
Dubla impunere e evitată doar în interiorul României. Același comision poate fi taxat și aici, și în Franța, Italia sau Spania, fără reguli de împărțire.
art. 8 coroborat cu art. 2 lit. b)
Scutirea pentru „rezidenți în România” contrazice art. 1 („indiferent de rezidență”). Poate fi citită ca favorizare a firmelor locale, contestabilă după dreptul UE.
art. 3 alin. (2) lit. b) · ce scrie în legeascunde
„operatorilor economici rezidenți în România pentru activitățile desfășurate în nume propriu”
Arată toate cele 16Arată mai puține
Nu există un prag minim de venituri în România. Un grup mare cu doar câteva mii de euro comisioane aici ar avea declarații trimestriale și reprezentant fiscal.
art. 3 alin. (1) lit. b) · ce scrie în legeascunde
„obțin venituri din intermediere digitală aferente tranzacțiilor realizate pe territoriul României”
„Platforma” e definită ca infrastructură, nu ca firmă. Nu e clar cine plătește când o firmă controlează serviciul și alta îl exploatează.
art. 2 lit. a) și art. 6 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„orice infrastructură digitală care, prin intermediul tehnologiei informației, pune în legătură utilizatori în scopul realizării unei tranzacții economice”
Nu e clar dacă „venituri globale consolidate” înseamnă ale firmei sau ale grupului, după ce reguli contabile se calculează și la ce curs se convertesc în euro.
art. 3 alin. (1) lit. a) · ce scrie în legeascunde
„realizează venituri globale consolidate mai mari de 750 milioane euro în anul fiscal precedent”
Definiția prinde aproape orice intermediere contra cost, inclusiv servicii financiare și de plată deja reglementate. Modelul francez și propunerea UE le excludeau.
art. 2 lit. a) · ce scrie în legeascunde
„percepe un comision, tarif sau altă formă de remunerație pentru serviciul de intermediere”
„Regim fiscal echivalent, asupra aceleiași baze” e vag. Nu se știe dacă impozitul pe profit sau impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de filiala din România contează.
art. 8 · ce scrie în legeascunde
„dovada impozitării effective în România, în baza unui regim fiscal echivalent, asupra aceleiași baze de calcul”
Art. 2 vorbește de comisioane, tarife și alte plăți, dar art. 4 taxează doar comisioanele. Lipsesc reguli pentru abonamente, anulări, rambursări și banii încasați pentru alții.
art. 2 lit. c) și art. 4 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„veniturile brute reprezentând comisioane, tarife sau alte forme de remunerație percepute de platforma digitală pentru serviciile de intermediere”
Protecția restaurantelor, șoferilor, gazdelor și clienților e doar declarativă: nimic nu împiedică platformele să-și mărească comisioanele ca să recupereze taxa.
art. 4 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„nu poate fi recalificată ca taxă asupra consumatorului final sau asupra prestatorilor de servicii ori furnizorilor de bunuri intermediati”
ANAF poate estima baza „pe datele disponibile”, fără să se spună ce date. Riscul e atenuat parțial de regulile generale din Codul de procedură fiscală.
art. 6 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„organul fiscal competent poate determina baza de calcul prin estimare, pe baza datelor disponibile privind tranzacțiile intermediate”
Condițiile pentru reprezentantul fiscal sunt lăsate integral la decizia ANAF, fără criterii în lege.
art. 7 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„au obligația de a desemna un reprezentant fiscal în România, în condițiile stabilite de Agenția Națională de Administrare Fiscală”
Formula anti-evitare e foarte largă și nu spune cine dovedește „scopul evitării”, ceea ce lasă loc de reîncadrări arbitrare.
art. 6 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„Recalificarea contractuală a serviciilor, fragmentarea artificială a activității sau utilizarea unor structuri juridice cu scopul evitării contribuției nu produc efecte juridice”
Taxa e „tranzitorie”, dar nu are o dată de expirare sau o condiție clară de încetare. Doar „va fi reevaluată”.
art. 9 · ce scrie în legeascunde
„Prezenta contribuție are caracter tranzitoriu și va fi reevaluată în funcție de evoluțiile cadrului fiscal european și internațional”
Taxa nouă e pusă într-o lege separată, în afara Codului fiscal. Intrarea în vigoare nu e legată de 1 ianuarie și nu există reguli pentru primul trimestru incomplet.
art. 7 alin. (2) și art. 10
Estimarea de 200–400 milioane lei pe an nu are surse sau calcul prezentate, așa că efectul bugetar nu poate fi verificat.
expunerea de motive, pct. III
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 30.03.2026
Depus (trecut)
1 parlamentar, la Senat, cu nr. L67/2026
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a respins pe 25 martie 2026
Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)
raport până pe 22 aprilie 2026
Plenul Camerei (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a respins
25 martie 2026
Raport de respingere · L67/2026 · 91 de senatori prezenți
La vot a fost pusă respingerea proiectului
„Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.
60 de voturi pentru respingere, 3 contra și 28 de abțineri; 91 de senatori prezenți.
- Pentru respingere
- 60
- Contra respingerii
- 3
- Abținere
- 28
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 4
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru respingere Contra respingerii Abținere PSD(26)26 0 0 AUR(18)0 0 18 USR(17)17 0 0 PNL(12)12 0 0 PIR(10)0 0 10 UDMR(4)4 0 0 Neafiliați(4)1 3 0 „Fără vot înregistrat”: 4 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (95)Deschide listaÎnchide lista
Pentru respingere60 de senatori
PSD26- Bică Andra
- Cazanciuc Robert-Marius
- Ciuperceanu Ionuț-Ciprian
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Graur Cătălin
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Mohan Aurel-George
- Moise Sorin
- Nicula Mircea-Cristian
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Presură Alexandra
- Rujan Ion-Cristinel
- Stan Ioan
- Stănescu Paul
- Stoiciu Victoria
- Streinu Cercel Adrian
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
- Zamfir Daniel-Cătălin
PNL12USR17- Alexandru Victoria-Violeta
- Anghel Razvan-Paul
- Bochileanu George-Cătălin
- Bodea Marius
- Cibu Deaconu Ruxandra
- Dobra Elena-Adelina
- Ghinea Cristian
- Mircescu Ion-Narcis
- Mîndru Cătălin-Emil
- Negoi Eugen-Remus
- Oprinoiu Aurel
- Pălărie Ștefan
- Păun Ana-Cynthia-Ioana
- Rus Vasile-Ciprian
- Spătaru Elena-Simona
- Șipoș Sorin-Gheorghe
- Ștefănache Gheorghe
Neafiliați1Contra respingerii3 senatori
Neafiliați3Abținere28 de senatori
AUR18- Barcari Dorina
- Chertif Costache
- Constantinescu Rodica
- Dumitrescu Cristina-Gabriella
- Iacob Constantin-Ciprian
- Lavric Sorin
- Negru Corneliu
- Păucean-Fernandes Luminița
- Peiu Petrișor-Gabriel
- Petre George-Cezar
- Potecă Vasilică
- Roman Marius-Valentin
- Silegeanu Cătălin
- Spau Dumitru
- Stelea Niculina
- Ștefănescu Daniela
- Vasile Marian
- Vlahu Nicolae
Fără vot înregistrat4 senatori
Ce poți face
Termenul pentru amendamente a trecut pe 9 aprilie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 22 aprilie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl face: Buget, finanțe și bănci
Către: cp02@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 275/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 275/2026, „Propunere legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. b) Textul propus: Alin. (2) lit. b) devine: «b) vânzărilor de bunuri sau servicii proprii, în nume și pe cont propriu, indiferent de rezidența fiscală a vânzătorului;» La alin. (1) se introduce lit. c): «c) obțin, în anul fiscal precedent, venituri din intermediere digitală realizată pe teritoriul României mai mari de 5 milioane euro.» Motivarea: Textul scutește operatorii rezidenți (Expunerea: „nu afectează platformele digitale locale”): diferențiere după rezidență, fragilă față de art. 16 din Constituție, art. 49 și 56 TFUE și regulile privind ajutorul de stat. Fără prag local, orice platformă cu venituri minime în România ar avea declarații trimestriale și reprezentant fiscal pentru sume neglijabile. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorul spune că platformele digitale foarte mari încasează comisioane din tranzacții făcute în România fără să fie mereu impozitate aici. Susține că o contribuție de 2%, aplicată doar pe comisioane, ar aduce 200–400 milioane lei pe an fără să afecteze populația, IMM-urile sau platformele locale.
Ce face legea în realitate
Legea pune o taxă de 2% pe cifra de afaceri din comisioane, nu pe profit. O plătește orice platformă cu peste 750 milioane euro venituri globale, oricât de puțin ar încasa în România. Art. 4 alin. (2) interzice „recalificarea” contribuției ca taxă pe consumator sau pe furnizori, dar nu poate împiedica platforma să-și mărească comisioanele. În Franța și Marea Britanie, Amazon, Google și Apple au trecut taxa similară în tarifele plătite de vânzători, agenți de publicitate și dezvoltatori. Estimarea de 200–400 milioane lei presupune comisioane de 10–20 miliarde lei pe an în România și nu are nicio metodologie.
Comisiile
Fac raportul
- Comisia pentru buget, finanțe și băncicp02@cdep.ro
Termen pentru amendamente: 9 aprilie 2026. Termen pentru raport: 22 aprilie 2026.
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 15 mar. 2025Senatînaintat la Senat
- 15 dec. 2025Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 25 mar. 2026Senatrespinsa de catre Senat
- 30 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 9 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 6 mai 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Guvern - cu nr.5226/05.05.2026 (negativ)
- 15 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 16 noiembrie 2026.