Sari la conținut
Risc moderat5,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 275/2026 · L67/2026 la Senat

Taxă de 2% pe comisioanele marilor platforme online (tip Uber, Bolt, Glovo, Booking)

Ideea e legitimă: platformele foarte mari ar trebui să contribuie acolo unde încasează comisioane. Textul e însă scris în grabă. Are o scutire pentru „operatorii rezidenți” care poate fi citită ca discriminare după rezidență și nu are niciun prag local. Iar promisiunea că șoferii, livratorii și vânzătorii nu vor plăti nimic rămâne o frază, fără niciun mecanism care s-o garanteze.

Titlul oficial: Propunere legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei contribuții de 2% asupra veniturilor obținute din intermediere digitală realizate pe teritoriul României, prin intermediul unor platforme digitale de mari dimensiuni, care au realizat, în anul fiscal precedent, o cifră de afaceri globală mai mare de 750 milioane euro.

Inițiator
1 parlamentar
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 1 parlamentari:PSD1

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (6,0 · 5,0 · 6,0 din 10).

5,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    6,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Deși țintește oficial doar giganții tech cu afaceri globale peste 750 milioane euro, proiectul este redactat sumar și nu împiedică real transferarea taxei de 2% direct în comisioanele plătite de firmele românești, șoferi, hotelieri și consumatori. În plus, termenii vagi privind evitarea dublei impuneri riscă să creeze haos fiscal și litigii cu ANAF.

  • Claude

    5,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Ideea e legitimă: platformele foarte mari ar trebui să contribuie acolo unde încasează comisioane. Textul e însă scris în grabă. Are o scutire pentru „operatorii rezidenți” care poate fi citită ca discriminare după rezidență și nu are niciun prag local. Iar promisiunea că șoferii, livratorii și vânzătorii nu vor plăti nimic rămâne o frază, fără niciun mecanism care s-o garanteze.

  • ChatGPT

    6,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Taxarea comisioanelor marilor platforme poate avea o justificare legitimă, dar proiectul lasă neclare elemente esențiale ale obligației fiscale. Promisiunea că populația și firmele românești nu vor suporta costuri suplimentare nu este garantată de articole.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

10 lucruri bune · 16 probleme

Cu probleme

O idee legitimă, cu limite bune (doar comisioane, prag de 750 mil. euro, cotă de 2%), dar redactată superficial: localizarea, contribuabilul, scutirea pentru rezidenți și dubla impunere au goluri în mai multe articole.

Ce e bine 10

  • Taxa se aplică doar comisionului încasat de platformă, nu valorii întregi a comenzii, a cursei sau a rezervării.

    art. 4 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Baza de calcul a contribuției o reprezintă veniturile brute din comisioanele de intermediere digitală aferente tranzacțiilor realizate pe territoriul României.”
  • Doar grupurile foarte mari, cu peste 750 de milioane de euro venituri anuale, plătesc. Firmele mici și mijlocii și start-up-urile sunt în afara taxei.

    art. 3 alin. (1) lit. a) · ce scrie în lege
    „realizează venituri globale consolidate mai mari de 750 milioane euro în anul fiscal precedent”
  • Plătește firma care controlează efectiv serviciul, chiar dacă banii sunt încasați prin altă entitate. Asta limitează mutarea veniturilor pe firme-paravan.

    art. 6 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Obligația de plată a contribuției revine platformei digitale care controlează sau exploatează economic serviciul de intermediere, indiferent de entitatea juridică prin care sunt încasate veniturile”
Arată toate cele 10
  • Taxa se administrează după Codul de procedură fiscală, deci platformele păstrează garanțiile obișnuite: contestații, termene, reguli de control.

    art. 7 alin. (2) · ce scrie în lege
    „se administrează potrivit dispozițiilor Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel”
  • Cota de 2% este moderată, sub nivelul din Franța (3%), deci apasă mai puțin pe piață.

    art. 5 · ce scrie în lege
    „Contribuția asupra veniturilor din intermediere digitală se stabilește la nivelul de 2% din baza de calcul prevăzută la art. 4.”
  • Cele 9 luni până la intrarea în vigoare dau timp platformelor și ANAF să se pregătească.

    art. 10 · ce scrie în lege
    „Prezenta lege intră în vigoare la 9 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
  • Persoanele fizice și serviciile digitale care nu intermediază tranzacții între terți (de exemplu, vânzarea de abonamente proprii) nu sunt taxate.

    art. 3 alin. (2) lit. a) și c) · ce scrie în lege
    „serviciilor digitale care nu presupun intermedierea unei tranzacții economice între terți”
  • Platformele străine trebuie să numească un reprezentant fiscal în România, ceea ce face taxa colectabilă în practică.

    art. 7 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Platformele digitale nerezidente au obligația de a desemna un reprezentant fiscal în România”
  • Același venit nu e taxat de două ori în România dacă e deja impozitat printr-un regim echivalent.

    art. 8 · ce scrie în lege
    „Contribuția prevăzută de prezenta lege nu se aplică veniturilor pentru care se face dovada impozitării effective în România”
  • Taxa e declarată temporară și legată de soluția internațională OCDE, deci nu e gândită ca o povară permanentă.

    art. 9 · ce scrie în lege
    „va fi reevaluată în funcție de evoluțiile cadrului fiscal european și internațional privind economia digitală, inclusiv în contextul implementării Pilonului Unu OCDE”

Ce strică 16

  • Legea nu spune cum se stabilește că o parte „se află” în România (IP, adresă, cont, card). Astfel, se poate taxa și rezervarea făcută din România pentru un hotel din Italia.

    art. 2 lit. b) · ce scrie în lege
    „intermedierea tranzacțiilor în care cel puțin una dintre părți se află pe territoriul României ori bunul sau serviciul este livrat sau prestat în România”
  • Dubla impunere e evitată doar în interiorul României. Același comision poate fi taxat și aici, și în Franța, Italia sau Spania, fără reguli de împărțire.

    art. 8 coroborat cu art. 2 lit. b)

  • Scutirea pentru „rezidenți în România” contrazice art. 1 („indiferent de rezidență”). Poate fi citită ca favorizare a firmelor locale, contestabilă după dreptul UE.

    art. 3 alin. (2) lit. b) · ce scrie în lege
    „operatorilor economici rezidenți în România pentru activitățile desfășurate în nume propriu”
Arată toate cele 16
  • Nu există un prag minim de venituri în România. Un grup mare cu doar câteva mii de euro comisioane aici ar avea declarații trimestriale și reprezentant fiscal.

    art. 3 alin. (1) lit. b) · ce scrie în lege
    „obțin venituri din intermediere digitală aferente tranzacțiilor realizate pe territoriul României”
  • „Platforma” e definită ca infrastructură, nu ca firmă. Nu e clar cine plătește când o firmă controlează serviciul și alta îl exploatează.

    art. 2 lit. a) și art. 6 alin. (1) · ce scrie în lege
    „orice infrastructură digitală care, prin intermediul tehnologiei informației, pune în legătură utilizatori în scopul realizării unei tranzacții economice”
  • Nu e clar dacă „venituri globale consolidate” înseamnă ale firmei sau ale grupului, după ce reguli contabile se calculează și la ce curs se convertesc în euro.

    art. 3 alin. (1) lit. a) · ce scrie în lege
    „realizează venituri globale consolidate mai mari de 750 milioane euro în anul fiscal precedent”
  • Definiția prinde aproape orice intermediere contra cost, inclusiv servicii financiare și de plată deja reglementate. Modelul francez și propunerea UE le excludeau.

    art. 2 lit. a) · ce scrie în lege
    „percepe un comision, tarif sau altă formă de remunerație pentru serviciul de intermediere”
  • „Regim fiscal echivalent, asupra aceleiași baze” e vag. Nu se știe dacă impozitul pe profit sau impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de filiala din România contează.

    art. 8 · ce scrie în lege
    „dovada impozitării effective în România, în baza unui regim fiscal echivalent, asupra aceleiași baze de calcul”
  • Art. 2 vorbește de comisioane, tarife și alte plăți, dar art. 4 taxează doar comisioanele. Lipsesc reguli pentru abonamente, anulări, rambursări și banii încasați pentru alții.

    art. 2 lit. c) și art. 4 alin. (1) · ce scrie în lege
    „veniturile brute reprezentând comisioane, tarife sau alte forme de remunerație percepute de platforma digitală pentru serviciile de intermediere”
  • Protecția restaurantelor, șoferilor, gazdelor și clienților e doar declarativă: nimic nu împiedică platformele să-și mărească comisioanele ca să recupereze taxa.

    art. 4 alin. (2) · ce scrie în lege
    „nu poate fi recalificată ca taxă asupra consumatorului final sau asupra prestatorilor de servicii ori furnizorilor de bunuri intermediati”
  • ANAF poate estima baza „pe datele disponibile”, fără să se spună ce date. Riscul e atenuat parțial de regulile generale din Codul de procedură fiscală.

    art. 6 alin. (3) · ce scrie în lege
    „organul fiscal competent poate determina baza de calcul prin estimare, pe baza datelor disponibile privind tranzacțiile intermediate”
  • Condițiile pentru reprezentantul fiscal sunt lăsate integral la decizia ANAF, fără criterii în lege.

    art. 7 alin. (3) · ce scrie în lege
    „au obligația de a desemna un reprezentant fiscal în România, în condițiile stabilite de Agenția Națională de Administrare Fiscală”
  • Formula anti-evitare e foarte largă și nu spune cine dovedește „scopul evitării”, ceea ce lasă loc de reîncadrări arbitrare.

    art. 6 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Recalificarea contractuală a serviciilor, fragmentarea artificială a activității sau utilizarea unor structuri juridice cu scopul evitării contribuției nu produc efecte juridice”
  • Taxa e „tranzitorie”, dar nu are o dată de expirare sau o condiție clară de încetare. Doar „va fi reevaluată”.

    art. 9 · ce scrie în lege
    „Prezenta contribuție are caracter tranzitoriu și va fi reevaluată în funcție de evoluțiile cadrului fiscal european și internațional”
  • Taxa nouă e pusă într-o lege separată, în afara Codului fiscal. Intrarea în vigoare nu e legată de 1 ianuarie și nu există reguli pentru primul trimestru incomplet.

    art. 7 alin. (2) și art. 10

  • Estimarea de 200–400 milioane lei pe an nu are surse sau calcul prezentate, așa că efectul bugetar nu poate fi verificat.

    expunerea de motive, pct. III

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 30.03.2026

  1. Depus (trecut)

    1 parlamentar, la Senat, cu nr. L67/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 25 martie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 22 aprilie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    25 martie 2026

    Raport de respingere · L67/2026 · 91 de senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    60 de voturi pentru respingere, 3 contra și 28 de abțineri; 91 de senatori prezenți.

    Pentru respingere
    60
    Contra respingerii
    3
    Abținere
    28
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    4
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(26)
    2600
    AUR(18)
    0018
    USR(17)
    1700
    PNL(12)
    1200
    PIR(10)
    0010
    UDMR(4)
    400
    Neafiliați(4)
    130

    „Fără vot înregistrat”: 4 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (95)Deschide lista

    Contra respingerii3 senatori

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 9 aprilie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 22 aprilie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Buget, finanțe și bănci

Către: cp02@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 275/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 275/2026, „Propunere legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. b) Textul propus: Alin. (2) lit. b) devine: «b) vânzărilor de bunuri sau servicii proprii, în nume și pe cont propriu, indiferent de rezidența fiscală a vânzătorului;» La alin. (1) se introduce lit. c): «c) obțin, în anul fiscal precedent, venituri din intermediere digitală realizată pe teritoriul României mai mari de 5 milioane euro.» Motivarea: Textul scutește operatorii rezidenți (Expunerea: „nu afectează platformele digitale locale”): diferențiere după rezidență, fragilă față de art. 16 din Constituție, art. 49 și 56 TFUE și regulile privind ajutorul de stat. Fără prag local, orice platformă cu venituri minime în România ar avea declarații trimestriale și reprezentant fiscal pentru sume neglijabile. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorul spune că platformele digitale foarte mari încasează comisioane din tranzacții făcute în România fără să fie mereu impozitate aici. Susține că o contribuție de 2%, aplicată doar pe comisioane, ar aduce 200–400 milioane lei pe an fără să afecteze populația, IMM-urile sau platformele locale.

Ce face legea în realitate

Legea pune o taxă de 2% pe cifra de afaceri din comisioane, nu pe profit. O plătește orice platformă cu peste 750 milioane euro venituri globale, oricât de puțin ar încasa în România. Art. 4 alin. (2) interzice „recalificarea” contribuției ca taxă pe consumator sau pe furnizori, dar nu poate împiedica platforma să-și mărească comisioanele. În Franța și Marea Britanie, Amazon, Google și Apple au trecut taxa similară în tarifele plătite de vânzători, agenți de publicitate și dezvoltatori. Estimarea de 200–400 milioane lei presupune comisioane de 10–20 miliarde lei pe an în România și nu are nicio metodologie.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 9 aprilie 2026. Termen pentru raport: 22 aprilie 2026.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 15 mar. 2025Senatînaintat la Senat
  2. 15 dec. 2025Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 25 mar. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  4. 30 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  5. 9 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 6 mai 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Guvern - cu nr.5226/05.05.2026 (negativ)
  7. 15 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 16 noiembrie 2026.