Sari la conținut
Risc redus2,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 387/2026 · L200/2026 la Senat

Statul verifică, la 2-3 ani, dacă legile și-au atins scopul

E o lege de bun-simț, fără nicio obligație sau cost pentru cetățeni și firme: Guvernul trebuie să verifice dacă legile chiar funcționează și să publice rezultatele. Riscul real e că, fără bani, termene ferme și răspundere, mecanismul rămâne pe hârtie.

Titlul oficial: Propunere legislativă privind instituirea evaluării ex-post a politicilor publice și a actelor normative

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general pentru evaluarea ex-post a politicilor publice și a actelor normative adoptate de autoritățile publice centrale. Inițiativa vizează îmbunătățirea calității reglementării și a eficienței cheltuirii fondurilor publice.

Inițiator
1 parlamentar
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 1 parlamentari:PSD1

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc redus (2,0 · 2,0 · 3,0 din 10).

2,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O inițiativă pozitivă și inofensivă pentru cetățeni, inspirată din standardele OCDE, care obligă Guvernul să verifice după 2-3 ani dacă legile adoptate și-au atins scopul sau au produs efecte perverse. Totuși, textul este redactat schematic și conține portițe prin care autoritățile pot amâna sau ocoli evaluările.

  • Claude

    2,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    E o lege de bun-simț, fără nicio obligație sau cost pentru cetățeni și firme: Guvernul trebuie să verifice dacă legile chiar funcționează și să publice rezultatele. Riscul real e că, fără bani, termene ferme și răspundere, mecanismul rămâne pe hârtie.

  • ChatGPT

    3,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul propune un mecanism util de verificare a rezultatelor legilor, fără taxe, monopoluri sau sancțiuni pentru cetățeni și firme. Riscul principal este aplicarea selectivă și birocratică, din cauza termenelor insuficient corelate și a resurselor nefundamentate.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

12 lucruri bune · 14 probleme

Bună, stricată de o parte

O lege bună de principiu, cu efect slăbit: termenul obligatoriu poate fi amânat oricând, iar cei afectați nu sunt consultați.

Ce e bine 12

  • Legile, ordonanțele și programele naționale trebuie verificate la 2-3 ani după intrare în vigoare, ca să se vadă dacă au funcționat.

    art. 4 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Actele normative prevăzute la art. 2 alin. (1) sunt supuse evaluării ex-post într-un termen cuprins între 2 și 3 ani de la data intrării în vigoare.”
  • Rapoartele de evaluare și datele folosite sunt publice, deci oricine poate vedea dacă o lege și-a atins scopul.

    art. 8 alin. (1), art. 10 · ce scrie în lege
    „Rapoartele de evaluare ex-post sunt publicate pe site-ul autorității coordonatoare.”
  • Evaluarea trebuie să măsoare obiectivele atinse, costurile pentru stat și pentru oameni, efectele nedorite și gradul de respectare a legii.

    art. 5 · ce scrie în lege
    „Evaluarea ex-post se realizează cel puțin pe baza următorilor indicatori:”
Arată toate cele 12
  • Evaluarea nu oprește și nu condiționează aplicarea legilor, deci nu poate fi folosită pentru a bloca drepturi sau obligații în vigoare.

    art. 4 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Evaluarea ex-post nu suspendă, nu condiționează și nu afectează aplicarea actelor normative aflate în vigoare.”
  • Lipsa evaluării nu blochează legi noi, dar inițiatorul trebuie să spună deschis că nu există evaluare.

    art. 11 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Lipsa evaluării ex-post nu împiedică inițierea de noi acte normative, situație care se menționează explicit în expunerea de motive.”
  • Când se propune modificarea unei legi evaluate, raportul trebuie atașat, ca parlamentarii să decidă pe baza datelor.

    art. 9 alin. (2) · ce scrie în lege
    „în cazul inițierii unor modificări, raportul de evaluare se anexează în mod obligatoriu expunerii de motive.”
  • Guvernul trebuie să raporteze anual Parlamentului cât a evaluat și ce a constatat, ceea ce permite controlul parlamentar.

    art. 13 · ce scrie în lege
    „Secretariatul General al Guvernului prezintă anual Parlamentului un raport privind stadiul evaluărilor ex-post și principalele concluzii rezultate.”
  • Sunt evaluate și strategiile și programele plătite din bani publici, nu doar legile, ceea ce ajută la controlul cheltuielilor.

    art. 2 alin. (1) lit. c) · ce scrie în lege
    „strategiile și programele naționale finanțate din fonduri publice”
  • Raportul trebuie să spună clar dacă legea rămâne, se modifică sau se abrogă, deci are concluzii utile, nu doar descrieri.

    art. 8 alin. (2)

  • Noile legi din domenii deja reglementate trebuie să țină cont de evaluările existente.

    art. 11 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Inițierea de acte normative în domenii deja reglementate va avea în vedere concluziile evaluărilor ex-post existente.”
  • Autoritățile care au propus actul sunt obligate să dea datele necesare evaluării.

    art. 6 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Autoritățile inițiatoare ale actelor normative au obligația de a furniza datele și informațiile necesare evaluării.”
  • Metodologia poate fi mai simplă pentru acte mărunte și mai detaliată pentru cele importante, ceea ce economisește resurse.

    art. 7 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Metodologia evaluării poate fi diferențiată în funcție de natura, complexitatea și impactul actului normativ evaluat.”

Ce strică 14

  • Termenul de 2-3 ani poate fi ignorat: evaluările se fac „gradual”, după priorități anuale și capacitatea existentă, deci multe legi pot rămâne neevaluate.

    art. 12 (raportat la art. 4 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Evaluarea ex-post se realizează gradual, în funcție de prioritățile stabilite anual de autoritatea coordonatoare, cu respectarea capacității administrative existente.”
  • Cetățenii, ONG-urile și firmele afectate nu sunt consultați obligatoriu; evaluarea se face doar pe datele instituțiilor care au făcut legea.

    art. 5, art. 6, art. 10

  • Nu există sancțiuni sau consecințe dacă instituțiile nu dau datele, dacă raportul întârzie sau dacă recomandările sunt ignorate fără explicație.

    art. 6 alin. (2), art. 8, art. 9 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Rapoartele de evaluare ex-post constituie fundament pentru inițierea de modificări legislative sau de politici publice.”
Arată toate cele 14
  • Nu se spune cine face concret evaluarea și nu există garanții de independență: Guvernul își poate evalua singur propriile acte.

    art. 6 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Coordonarea evaluării ex-post revine Secretariatului General al Guvernului, prin structurile de specialitate.”
  • Pentru legile propuse de parlamentari sau cetățeni nu e clar cine furnizează datele, fiindcă obligația e pusă doar pe „autoritățile inițiatoare”.

    art. 6 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Autoritățile inițiatoare ale actelor normative au obligația de a furniza datele și informațiile necesare evaluării.”
  • Toate legile și ordonanțele trebuie evaluate, chiar și cele de ratificare sau simbolice, ceea ce împrăștie resursele și încurajează amânarea prin art. 12.

    art. 2 alin. (1) lit. a)

  • „Impact semnificativ” nu e definit, așa că Guvernul poate decide singur care dintre hotărârile sale scapă de evaluare.

    art. 2 alin. (1) lit. b) · ce scrie în lege
    „hotărârile Guvernului cu impact economic, social sau bugetar semnificativ”
  • Nu se spune ce se întâmplă cu actele deja în vigoare, inclusiv cele mai vechi de 3 ani, nici de când curge termenul pentru strategii și programe.

    art. 4, art. 2 alin. (1) lit. c)

  • Guvernul poate fixa prin hotărâre termenul de evaluare pentru legi ale Parlamentului, ceea ce îi permite să-l amâne.

    art. 4 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Termenul exact de evaluare se stabilește în actul normativ evaluat sau, în lipsa acestuia, prin hotărâre a Guvernului.”
  • Atașarea raportului e „obligatorie”, dar nu se spune ce se întâmplă dacă lipsește sau e depășit.

    art. 9 alin. (2)

  • Excepția pentru „securitatea națională” e vagă și poate scoate de la evaluare acte cu impact mare asupra drepturilor sau banilor publici.

    art. 2 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Sunt exceptate actele normative cu caracter individual sau cele privind securitatea națională, în condițiile legii.”
  • Același lucru e cerut de două ori: metodologie prin HG în 6 luni (art. 7) și norme de aplicare în 6 luni (art. 14), fără să fie clar dacă sunt acte diferite.

    art. 7 alin. (1), art. 14 · ce scrie în lege
    „În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta normele metodologice de aplicare.”
  • Proiectul nu modifică și nu face trimitere la Legea nr. 24/2000, care reglementează deja conținutul expunerii de motive, deci pot apărea reguli paralele.

    art. 9 alin. (2), art. 11 alin. (2)

  • Trimiterea la „standardele OCDE și bunele practici europene” e generală și nu obligă la nimic verificabil.

    art. 7 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Metodologia este aliniată standardelor OCDE și bunelor practici europene.”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Limitați art. 12 la o perioadă de tranziție cu termen fix, după care termenul de la art. 4 devine obligatoriu, și introduceți consultarea publică obligatorie a celor afectați.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,5 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 11.05.2026

  1. Depus (trecut)

    1 parlamentar, la Senat, cu nr. L200/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 4 mai 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 3 iunie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    4 mai 2026

    Raport de respingere · L200/2026 · 114 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    82 de voturi pentru respingere, 2 contra și 30 de abțineri; 114 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    82
    Contra respingerii
    2
    Abținere
    30
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    2
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(32)
    3200
    AUR(27)
    0027
    PNL(17)
    1700
    USR(15)
    1500
    PIR(9)
    801
    UDMR(8)
    800
    Neafiliați(6)
    222

    Au votat altfel decât grupul1 parlamentar

    „Fără vot înregistrat”: 2 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (116)Deschide lista

    Pentru respingere82 de senatori

    Contra respingerii2 senatori

    Fără vot înregistrat2 senatori

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 21 mai 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 3 iunie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Administrație publică și amenajarea teritoriului, Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp06@cdep.ro, cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 387/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 387/2026, „Propunere legislativă privind instituirea evaluării ex-post a politicilor publice și a actelor normative”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 2 alin. (1) lit. a) și art. 4 alin. (1) Textul propus: Lit. a): «legile și ordonanțele Guvernului (inclusiv de urgență) cu impact economic, social sau bugetar semnificativ;». Art. 4 alin. (1): «Actele prevăzute la art. 2 alin. (1) intrate în vigoare după prezenta lege se evaluează la 2-3 ani de la intrarea lor în vigoare; cele anterioare, potrivit priorităților anuale de la art. 12.» Motivarea: Art. 2 și 4 obligă la evaluarea oricărei legi sau ordonanțe în 2-3 ani, chiar fără impact, iar art. 12 spune că evaluarea e graduală, după capacitate: reguli contradictorii. Nu e clar dacă intră OUG-urile și ce se face cu actele vechi, al căror termen a expirat deja. Pragul și regula tranzitorie fac legea aplicabilă și previzibilă (art. 1 alin. 5 Constituție). Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorul spune că România adoptă legi fără să verifice ulterior dacă au produs efectele promise. Propune un mecanism obligatoriu de evaluare ex-post, aliniat la practicile OCDE și UE, care ar îmbunătăți calitatea legislației și cheltuirea banilor publici, fără costuri suplimentare.

Ce face legea în realitate

Legea dă Secretariatului General al Guvernului coordonarea evaluării legilor, ordonanțelor, HG-urilor importante și programelor naționale, la 2-3 ani de la intrarea lor în vigoare. Rezultatul sunt rapoarte publice cu recomandări neobligatorii: menținere, modificare sau abrogare. Cetățenilor și firmelor nu li se impune nimic. Chichițele sunt de redactare: obligația de la art. 4 se ciocnește cu art. 12 (evaluare graduală, după capacitate), nu e clar ce se întâmplă cu actele vechi și nimeni nu răspunde dacă evaluarea nu se face, așa că totul poate deveni un exercițiu formal.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 21 mai 2026. Termen pentru raport: 3 iunie 2026.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 16 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  2. 16 feb. 2026Senatînaintat la Senat
  3. 4 mai 2026Senatrespinsa de catre Senat
  4. 11 mai 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 16 noiembrie 2026.