Sari la conținut
Risc moderat5,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPL-x 409/2026 · L214/30.03.2026 la Senat

Centru de apărare cibernetică pentru sectorul energetic, în Ministerul Energiei

Ideea e necesară și vine târziu: energia are nevoie de o echipă sectorială de răspuns la atacuri cibernetice, iar termenul european din 13.12.2024 a fost depășit. Textul e însă scris neglijent: o trimitere la o literă care nu există, un minister-acționar făcut supraveghetor fără separare de funcții și derogări salariale anunțate fără cifre.

Titlul oficial: Proiect de Lege privind înființarea și operaționalizarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie în cadrul Ministerului Energiei, structură fără personalitate juridică, în directa și nemijlocita subordine a ministrului energiei, organizată la nivel de direcție general, având funcția de centru operațional de securitate la nivel sectorial în domeniul energiei și resurselor energetice, precum și funcția de echipă de răspuns la incidente de securitate cibernetică la nivel sectorial în domeniul energiei și resurselor energetice.

Inițiator
35 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 35 parlamentari:PNL33PSD1UDMR1

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (5,0 · 4,0 · 6,0 din 10).

5,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · acord parțial

  • Gemini

    5,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Scopul protejării infrastructurii energetice și al aplicării Regulamentului (UE) 2024/1366 este legitim și necesar, însă proiectul suferă de carențe serioase de tehnică legislativă și design instituțional. Legea creează o direcție fără personalitate juridică în subordinea politică directă a ministrului energiei, căreia îi transferă prin derogare atribuții de autoritate competentă și pentru care preambulul anunță derogări de la legea salarizării bugetare.

  • Claude

    4,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Ideea e necesară și vine târziu: energia are nevoie de o echipă sectorială de răspuns la atacuri cibernetice, iar termenul european din 13.12.2024 a fost depășit. Textul e însă scris neglijent: o trimitere la o literă care nu există, un minister-acționar făcut supraveghetor fără separare de funcții și derogări salariale anunțate fără cifre.

  • ChatGPT

    6,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Protejarea infrastructurii energetice este utilă. Forma integrală adoptată de Senat conține însă riscuri privind concurența, costurile suportate de consumatori și libertatea angajaților de a pleca.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

12 lucruri bune · 17 probleme

Cu probleme

Un scop necesar, dar construit cu puteri prea largi și neîngrădite, cu un conflict de interese la vârf, derogări salariale și de muncă discutabile și multe greșeli de redactare.

Ce e bine 12

  • Creează, în sfârșit, o echipă dedicată care monitorizează și răspunde la atacuri informatice în sectorul energetic, unde până acum nu exista una.

    art. 1 alin. (1) și (3) · ce scrie în lege
    „în cadrul Ministerului Energiei se înființează Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie”
  • Desemnează o autoritate pentru regulile UE privind securitatea informatică a fluxurilor de electricitate între țări. Termenul UE a expirat în decembrie 2024, iar desemnarea reduce riscul de sancțiuni.

    art. 1 alin. (4), art. 5 alin. (3) și (5) · ce scrie în lege
    „consultarea și cooperarea cu autoritățile competente ale altor state membre, în vederea coordonării eficace a securității transfrontaliere a fluxurilor de energie electrică”
  • Noua structură rămâne sub controlul tehnic al DNSC: are nevoie de autorizarea DNSC, respectă ordinele acestuia și aplică anumite atribuții doar prin ordine comune.

    art. 1 alin. (5), art. 5 alin. (6) și (8) · ce scrie în lege
    „În exercitarea atribuțiilor și activităților, personalul CRISCE respectă și prevederile ordinelor și deciziilor directorului DNSC”
Arată toate cele 12
  • Centrul nu poate face audit de securitate la companiile în care ministerul este acționar, ceea ce limitează parțial conflictul de interese.

    art. 5 alin. (7) · ce scrie în lege
    „CRISCE nu efectuează auditul de securitate la un operator de servicii esențiale sau furnizor de servicii digitale în care Ministerul Energiei deține o participare la capitalul social al acestuia”
  • Impune funcționarea non-stop, cu echipe de permanență, astfel încât un atac să primească răspuns oricând.

    art. 5 alin. (2) lit. q) · ce scrie în lege
    „monitorizarea și asigurarea răspunsului continuu la incidente, prin organizarea de echipe de permanență, asigurând astfel permanența operațională în regim 24/7”
  • Obligă organizarea, cel puțin o dată la 4 ani, a unui test de rezistență la atacuri împreună cu toți administratorii infrastructurilor critice din energie.

    art. 5 alin. (1) lit. d) · ce scrie în lege
    „organizarea, monitorizarea și finalizarea, cel puțin o dată la 4 ani, a unui test de reziliență cibernetică împreună cu toți administratorii infrastructurilor critice din sectorul energetic”
  • După incidentele grave, centrul investighează cauza și amploarea breșei și ajută la refacerea sistemelor, așa cum ar fi fost nevoie la atacurile asupra DEER sau Rompetrol.

    art. 5 alin. (2) lit. j), l), m) · ce scrie în lege
    „efectuarea analizei de tip Forensics în cazul unui incident major de securitate pentru a determina cauza și amploarea breșei”
  • Obligă centrul să colaboreze cu procurorii și cu instituțiile de securitate atunci când un atac informatic este o infracțiune.

    art. 5 alin. (4) lit. rr) · ce scrie în lege
    „colaborarea loială cu autoritățile și instituțiile din sistemul național de ordine publică, apărare națională și securitate națională, precum și cu organele de urmărire penală”
  • Criteriile de evaluare a angajaților se stabilesc numai după avizul instituțiilor naționale de securitate cibernetică, ceea ce adaugă un control extern.

    art. 4 alin. (3) · ce scrie în lege
    „La elaborarea criteriilor și procedurii de evaluare prevăzute la alin.(1), se solicită un aviz consultativ prealabil din partea autorităților și instituțiilor publice prevăzute de art.10 alin.(1) din Legea nr.58/2023”
  • Centrul funcționează într-o clădire separată și securizată, cu alimentare de rezervă și comunicații redundante, ca să poată lucra și în timpul unei crize.

    art. 5 alin. (9) · ce scrie în lege
    „Activitatea CRISCE se desfășoară în cel puțin un imobil special destinat, diferit de sediul Ministerului Energiei”
  • Permite formarea de echipe mixte cu experți din alte instituții sau din mediul privat, cu acordul părților implicate în incident.

    art. 5 alin. (10) · ce scrie în lege
    „CRISCE poate dezvolta parteneriate și alcătui echipe mixte compuse din specialiști proprii și specialiști proveniți de la alte instituții ori entități din mediul privat”
  • Prevede instruire și conștientizare pentru angajații din energie, care sunt adesea punctul prin care intră atacatorii.

    art. 5 alin. (2) lit. w), alin. (4) lit. gg), yy) · ce scrie în lege
    „creșterea nivelului culturii, educației, conștientizării și igienei cibernetice în sectorul energetic”

Ce strică 17

  • Ministerul, acționar majoritar la marile companii energetice, devine și autoritatea care le supraveghează, imediat și fără perioadă de tranziție. Interdicția de audit nu acoperă celelalte controale.

    art. 1 alin. (4), art. 5 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Ministerul Energiei, prin CRISCE, îndeplinește funcția de autoritate competență responsabilă cu îndeplinirea sarcinilor care îi sunt atribuite prin Regulamentul delegat (UE) 2024/1366”
  • Centrul primește acces continuu la datele și sistemele de comandă ale tuturor companiilor energetice, inclusiv private, fără limite, garanții sau reguli de protecție a datelor și a secretelor comerciale.

    art. 5 alin. (1) lit. e) și f) · ce scrie în lege
    „asigurarea accesului continuu și integrat la datele și telemetria operatorilor economici din sectorul energetic, inclusiv la rețelele de tip tehnologie operațională/sisteme de control industrial”
  • Permite „operațiuni proactive” și izolarea sistemelor la orice operator, chiar și la persoane fizice, fără să spună cine aprobă, ce limite există și cine răspunde pentru pagube.

    art. 5 alin. (4) lit. m), n), x) · ce scrie în lege
    „desfășurarea de operațiuni și manevre cibernetice proactive și reactive, pentru a preveni și combate atacuri, amenințări, riscuri și vulnerabilități cibernetice la adresa sectorului energetic”
Arată toate cele 17
  • O structură civilă a ministerului, cu acces la datele companiilor, lucrează pe o parte din activitate sub coordonarea directă a SRI, fără reguli clare de control și de protecție a datelor.

    art. 5 alin. (4) lit. l) · ce scrie în lege
    „pentru a detecta activități anormale și a identifica atacurile persistente avansate, denumite în continuare APT, sub coordonarea directă a Serviciului Român de Informații”
  • Aceeași echipă fixează standardele, controlează companiile și le oferă servicii de securitate, deci ajunge să-și verifice propria muncă.

    art. 5 alin. (2), (3) și (4) · ce scrie în lege
    „stabilirea de standarde minime de securitate pentru infrastructurile critice din sectorul energetic”
  • Salarizarea iese din legea unică și din măsurile de austeritate. Nivelul salariilor nu apare în textul disponibil, deci costul pentru banii publici nu se poate verifica.

    art. 6 alin. (3), art. 7 · ce scrie în lege
    „Prevederilor prezentei legi nu îi sunt aplicabile prevederile art.II-IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare”
  • Angajarea se face după o procedură internă aprobată de ministru, cu o comisie numită tot de el, fără concurs public garantat. Există risc de numiri politice.

    art. 3 alin. (1) și (2) · ce scrie în lege
    „ocuparea posturilor se face în baza unei proceduri interne de recrutare și selecție, aprobate prin ordin al ministrului energiei”
  • Cine pleacă înainte de termen plătește 12 salarii medii brute, fără legătură cu paguba reală și fără condiții clare. Penalitatea este disproporționată și îngrădește libertatea muncii.

    art. 3 alin. (5) · ce scrie în lege
    „CRISCE are dreptul la plata de către persoana în cauză a unei despăgubiri în cuantum de 12 câștiguri salariale medii brute”
  • Obligația de autorizare DNSC trimite la „alin. (2) lit. b)”, care nu există. Funcția de CSIRT este la alin. (3) lit. b), deci garanția poate fi ocolită.

    art. 1 alin. (5) · ce scrie în lege
    „În vederea exercitării funcției prevăzute la alin.(2) lit.b), CRISCE are obligația de a solicita și obține prealabil autorizarea de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică”
  • Centrul se finanțează din dobânzile banilor din Fondul pentru Modernizare și din „venituri proprii” nedefinite. Banii sunt deturnați de la investiții, iar sursa este nesigură și necuantificată.

    art. 6 alin. (2) · ce scrie în lege
    „sunt finanțate exclusiv din dobânzile acumulate în conturile Ministerului Energiei aferente sumelor primite din Fondul pentru modernizare, precum și din venituri proprii”
  • Organigrama și regulamentul se stabilesc prin ordin de ministru, iar regulamentul poate adăuga oricând atribuții noi. Puterile centrului pot crește fără aprobarea Parlamentului.

    art. 6 alin. (1), art. 5 alin. (1) lit. i), alin. (2) lit. aa), alin. (4) lit. c · ce scrie în lege
    „orice alte atribuții stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al CRISCE”
  • Grila de evaluare este absurdă: un angajat cu nota 4,50 din 5 este retrogradat, iar contractul poate înceta anual pe criterii stabilite de ministru.

    art. 4 alin. (1), (10) și (11) · ce scrie în lege
    „Personalul CIRSCE care a obținut la evaluarea performanțelor profesionale nota finală cuprinsă între 2.51 și 4,50, inclusiv, este trecut în nivelul profesional imediat inferior celui deținut la propunerea CISO.”
  • Contractele pe durată determinată de până la 3 ani pot fi prelungite la nesfârșit, prin derogare de la Codul muncii, ceea ce ține angajații într-o nesiguranță permanentă.

    art. 2 alin. (1) · ce scrie în lege
    „posturile structurii prevăzută la art.1 alin.(1) se ocupă cu specialiști încadrați cu contract individual de muncă pe perioadă determinată încheiat pe o perioadă de maxim 3 ani care pot fi prelungite”
  • Legea impune o listă lungă de produse și tehnologii comerciale anume. Lista se învechește repede, poate scumpi achizițiile și poate favoriza anumiți furnizori.

    art. 5 alin. (9) · ce scrie în lege
    „Decepție și honeypots avansate, Endpoint Detection and Response, Threat Intelligence Platforms, Cloud-native SIEMs, User and Entity Behavior Analytics, Extended Detection and Response”
  • Permite folosirea „ingineriei sociale”, adică manipularea oamenilor, fără să precizeze față de cine și în ce limite.

    art. 5 alin. (4) lit. t) · ce scrie în lege
    „utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, învățare automată și inginerie socială pentru a identifica, preveni și a neutraliza amenințările cibernetice emergente”
  • O lege adoptată de Parlament păstrează preambulul unei ordonanțe de urgență („situație extraordinară”), cu greșeli evidente. Este o tehnică legislativă greșită și neglijentă.

    preambul · ce scrie în lege
    „impunându-se adoptarea unor măsuri urgente și care nu suferă amânare pentru protejarea infrastructurilor energetice împotriva amenințărilor cibernetice”
  • Textul are multe erori: „CIRSCE”, „autoritate competență”, funcții listate de două ori, funcții de execuție numite „de coordonare”. Apar neclarități la aplicare.

    art. 2 alin. (2)-(4), art. 4 alin. (10)-(11), art. 1 alin. (4) · ce scrie în lege
    „Funcțiile specifice de coordonare prevăzute la alin.(2) lit.c) pot fi ocupate potrivit alin.(1) de personal care a absolvit studii liceale cu diplomă de bacalaureat.”

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 26.05.2026

  1. Depus (trecut)

    35 parlamentari, la Senat, cu nr. L214/30.03.2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 18 mai 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 17 iunie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a schimbat pe drum

Pe drum, textul nu s-a schimbat pe fond.

Senatul a lăsat proiectul neschimbat în fond, în partea comparată; doar diferențe de formă.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. neschimbat pe fondSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
Ce rămâne în lege
9 probleme majore · 2 părți bune majore, plus 15 minore

Ce rămâne în lege

Textul e lung: lista de mai jos privește doar prima lui parte.

Probleme majore

  • Competența cerută de UE trece imediat la minister, fără personal și fără tranziție · art. 1 alin. (4)
  • Ministerul supraveghează securitatea companiilor de stat pe care le și deține · art. 1 alin. (4), art. 5 alin. (3)
  • Contracte pe durată determinată de 3 ani, prelungibile fără limită, prin derogare · art. 2 alin. (1)
  • Angajații care renunță la angajament plătesc 12 salarii medii brute la buget · art. 3 alin. (5)
  • Concediere posibilă după fiecare evaluare anuală, cu criterii fixate prin ordin · art. 4 alin. (1)
  • Note până la 4,50 din 5 retrogradează angajatul; sub 2,50 urmează concedierea · art. 4 alin. (10)-(11)
  • Acces continuu la datele și rețelele OT/ICS ale firmelor, fără limite clare · art. 5 alin. (1) lit. e)-f)
  • Operațiuni cibernetice „proactive” vagi, extinse și la persoane fizice din sector · art. 5 alin. (4) lit. m)
  • Derogări de la salarizarea publică anunțate; articolele nu apar în textul disponibil · preambul

Părți bune majore

  • Creează un centru sectorial de răspuns la atacuri cibernetice în energie · art. 1 alin. (1)-(3)
  • Desemnează autoritatea cerută de regulamentul UE privind securitatea fluxurilor de energie · art. 1 alin. (4), art. 5 alin. (3)
8 probleme minore și 7 părți bune minore

Probleme minore

  • Condiția autorizării DNSC trimite la alin. (2) lit. b), care nu există · art. 1 alin. (5)
  • Detectarea APT direct sub coordonarea SRI, fără reguli de control precizate · art. 5 alin. (4) lit. l)
  • Recrutare după procedură internă stabilită prin ordin de ministru, nu prin lege · art. 3 alin. (1)
  • CRISCE nu are personalitate juridică, dar primește dreptul la despăgubiri · art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (5)
  • Funcțiile cu studii medii de la lit. c) sunt numite greșit „de coordonare” · art. 2 alin. (4)
  • „Mai mică de 2,50 inclusiv CISO” e neclar: se aplică și directorului? · art. 4 alin. (11)
  • Greșeli de redactare: „autoritate competență”, „CIRSCE”, funcții enumerate de două ori · art. 1 alin. (4), art. 2 alin. (2), art. 4
  • Preambulul invocă programul de guvernare al partidelor, nepotrivit într-o lege · preambul

Părți bune minore

  • Funcția CSIRT depinde de autorizarea prealabilă a DNSC · art. 1 alin. (5)
  • Cooperare sub coordonarea DNSC și compatibilitate cu CSIRT-ul național · art. 5 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a)
  • Monitorizarea nu trebuie să compromită funcționarea rețelelor industriale OT/ICS · art. 5 alin. (1) lit. g)
  • Obligație de protecție a datelor confidențiale ale beneficiarilor serviciilor · art. 5 alin. (4) lit. g)
  • Test de reziliență cel puțin o dată la 4 ani, cu reguli comune cu DNSC · art. 5 alin. (1) lit. d)
  • Răspuns la incidente asigurat permanent, 24/7 · art. 5 alin. (2) lit. q)
  • Criteriile de evaluare a personalului cer aviz prealabil de la autoritățile de securitate · art. 4 alin. (3)

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Comparația e făcută pe textele oficiale ale formelor, pe care le poți deschide mai sus.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc moderat4,0Gemini 5,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc moderat5,0Gemini 5,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 6,0Textul, pe cdep.ro

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 8 iunie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 17 iunie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Muncă și protecție socială, Apărare, ordine publică și siguranță națională, Tehnologia informației și comunicațiilor

Către: cp07@cdep.ro, cp12@cdep.ro, cti@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: PL-x 409/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 409/2026, „Proiect de Lege privind înființarea și operaționalizarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 1 alin. (4) Textul propus: Se completează alin.(4) cu teza: „Ministerul Energiei asigură separarea funcțională a CRISCE de structurile care exercită drepturile statului ca acționar la operatorii din energie. Datele obținute de CRISCE se folosesc exclusiv în scopuri de securitate cibernetică, iar supravegherea se aplică nediscriminatoriu operatorilor de stat și privați.” Motivarea: Ministerul Energiei este acționar la mari companii de stat (ex. Hidroelectrica) și devine prin alin.(4) autoritate competentă pentru Regulamentul (UE) 2024/1366, aplicabil și operatorilor privați. Fără separare, același minister își supraveghează propriile firme și concurenții lor și primește date sensibile despre vulnerabilitățile tuturor. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii invocă atacurile ransomware asupra DEER și Rompetrol, războiul hibrid al Rusiei și marile proiecte (Neptun Deep, Cernavodă 3-4, SMR, Tarnița-Lăpuștești). Pe baza lor cer un centru sectorial care să monitorizeze permanent, să răspundă rapid la incidente și să facă investigații forensic în energie.

Ce face legea în realitate

Art. 1 creează în Ministerul Energiei o direcție generală fără personalitate juridică, condusă de un CISO, cu rol de centru operațional de securitate și de CSIRT sectorial. Tot art. 1 mută la minister, prin derogare de la art. 37 alin.(5) din OUG 155/2024, rolul de autoritate competentă pentru codul european de securitate cibernetică a fluxurilor transfrontaliere de energie electrică. Efectul secundar este că ministerul, acționar la mari producători de stat, va supraveghea și concurenții privați ai acestora, iar supravegherea cibernetică a sectorului se împarte între DNSC și minister. Preambulul e scris în stil de ordonanță de urgență („situație extraordinară”, „nu suferă amânare”), dar nu are efect juridic și contrastează cu procedura obișnuită, fără urgență.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 8 iunie 2026. Termen pentru raport: 17 iunie 2026.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 18 mai 2026Senatadoptat de Senat ca urmare a depasirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia României republicata
  2. 26 mai 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 27 mai 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor Nu a fost aprobată solicitarea Comisiei pentru industrii și servicii de a dezbate pe fond proiectul de lege
  4. 4 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  5. 10 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 17 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  7. 23 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  8. 15 sept. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.