Abrogarea legilor împotriva fascismului, cultului legionar și antisemitismului
Sub eticheta „libertății de exprimare”, art. 4 abrogă integral legislația care interzice organizațiile și simbolurile fasciste și legionare, cultul criminalilor de război, negarea Holocaustului și propaganda antisemită. Efectul este o dezincriminare retroactivă. Textul încalcă Decizia-cadru UE 2008/913/JAI, art. 30 alin. (7) și art. 53 din Constituție și conține el însuși un clișeu antisemit.
Titlul oficial: Propunere legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României
Ce scrie pe fișa Camerei
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic privind exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, în scopul promovării și apărării intereselor naționale ale României, cu respectarea Constituției României și a tratatelor internaționale la care România este parte. Inițiativa vizează abrogarea Legii nr.107/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, a Legii nr.217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, a Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și a Legii nr.241/2025 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
- Inițiator
- 34 parlamentari
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- –
- Procedură de urgență
- Nu
Ce spun cele trei modele
Toate trei îl văd ca risc ridicat (9,0 · 9,0 · 9,0 din 10).
9,0/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc ridicat · modelele sunt de acord
Gemini
9,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Sub un titlu declarativ despre „apărarea intereselor naționale”, proiectul funcționează ca un cal troian legislativ al cărui singur efect juridic concret (Art. 4) este abrogarea întregii legislații care interzice organizațiile și simbolurile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, negarea Holocaustului și antisemitismul. Propunerea suferă de vicii grave de neconstituționalitate, se contrazice de la un alineat la altul și încalcă direct obligațiile europene ale României.
Claude
9,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Sub eticheta „libertății de exprimare”, art. 4 abrogă integral legislația care interzice organizațiile și simbolurile fasciste și legionare, cultul criminalilor de război, negarea Holocaustului și propaganda antisemită. Efectul este o dezincriminare retroactivă. Textul încalcă Decizia-cadru UE 2008/913/JAI, art. 30 alin. (7) și art. 53 din Constituție și conține el însuși un clișeu antisemit.
ChatGPT
9,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Proiectul prezintă un risc major: sub justificarea protejării exprimării patriotice, abrogă integral principalele reglementări speciale împotriva propagandei fasciste, legionare și antisemite. Promisiunea unei libertăți imposibil de restrâns contrazice chiar garanțiile constituționale invocate în proiect.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
0 lucruri bune · 7 probleme
Rea în întregime
O lege profund nocivă și neconstituțională în ansamblu, care dezincriminează fascismul, legionarismul și antisemitismul sub pretextul apărării intereselor naționale.
Ce e bine 0
N-am găsit prevederi bune în text.
Ce strică 7
Abrogă integral legislația contra fascismului, legionarismului, rasismului și antisemitismului, dezincriminând organizațiile extremiste, cultul criminalilor de război și negarea Holocaustului.
art. 4 · ce scrie în legeascunde
„Art. 4 - Se abrogă Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/ 2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025, care încalcă flagrant Constituția, după cum urmează:”
Dezincriminarea acționează retroactiv, ceea ce duce la închiderea dosarelor penale în curs și la încetarea pedepselor definitive pentru fapte fasciste, legionare sau antisemite.
art. 4 și art. 9 · ce scrie în legeascunde
„Art. 9 - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Introduce în textul legii expresii pamfletare și acuzații că o altă etnie ar avea un „exces de influență/putere”, consfințind clișee antisemite și discriminatorii într-un act normativ.
art. 4 · ce scrie în legeascunde
„- în plan logic, reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii, denotă prin aceste legi un exces de influență/putere a acesteia, exces a cărui denunțare poate fi incriminată pe baza lor.”
Arată toate cele 7Arată mai puține
Declară direct în textul legii că cinci legi în vigoare „încalcă flagrant Constituția”, uzurpând atribuția exclusivă a Curții Constituționale și încălcând separația puterilor în stat.
art. 4 · ce scrie în legeascunde
„– în plan individual, încalcă flagrant art.1.3, 20, 23.1, 29, 30, 31, 40, 53 din Constituție și le anulează legitimitatea, căci neagă libertăți naturale, fără de care acordul constituțional nu mai poate fi prezumat;”
Interzice restricționarea „pe nici o cale” a acțiunilor făcute în numele identității românești, creând o imunitate abuzivă care contrazice direct alineatul următor și art. 7 din proiect.
art. 3 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„(2) Folosirea libertății de conștiință, exprimare, informare, asociere – întru apărarea intereselor identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restricționată pe nici o cale.”
Acordă protecție specială apărării „intereselor identității românești”, o expresie vagă și nedefinită în lege, ceea ce permite interpretări arbitrare și discriminarea minorităților naționale.
art. 2 și art. 3 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„În sensul prezentei legi, prin interese naționale se înțelege ansamblul valorilor, obiectivelor și priorităților care asigură suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială, identitatea constituțională, securitatea și dezvoltarea statului român.”
Creează un mecanism neclar prin care comisiile juridice verifică constituționalitatea legilor în vigoare, dublând atribuțiile lor permanente și rolul Curții Constituționale.
art. 5 și art. 6 · ce scrie în legeascunde
„(1) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, comisiile juridice ale Parlamentului vor prezenta un raport privind compatibilitatea cadrului legislativ existent cu principiile prevăzute de prezenta lege.”
Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 26.05.2026
Depus (trecut)
34 parlamentari, la Senat, cu nr. L295/04.05.2026
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a respins pe 20 mai 2026
Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)
raport până pe 17 iunie 2026
Plenul Camerei (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a respins
20 mai 2026
Vot final · L295/2026 · 97 de senatori prezenți
14 voturi pentru, 64 contra și 19 abțineri; 97 de senatori prezenți.
- Pentru
- 14
- Contra
- 64
- Abținere
- 19
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 5
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru Contra Abținere PSD(26)0 26 0 AUR(22)9 0 13 PNL(15)0 15 0 USR(13)0 13 0 Neafiliați(8)5 3 0 UDMR(7)0 7 0 PIR(6)0 0 6 Au votat altfel decât grupul9 parlamentari
- Pentru(grupul: abținere)
- Pentru(grupul: abținere)
- AURLavric SorinPentru(grupul: abținere)
- Pentru(grupul: abținere)
- Pentru(grupul: abținere)
- Pentru(grupul: abținere)
- Pentru(grupul: abținere)
- Pentru(grupul: abținere)
- Pentru(grupul: abținere)
„Fără vot înregistrat”: 5 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (102)Deschide listaÎnchide lista
Pentru14 senatori
Contra64 de senatori
PSD26- Bică Andra
- Buzatu Oana-Constantina
- Cașcaval Dan
- Catana Claudiu-Daniel
- Cazanciuc Robert-Marius
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Graur Cătălin
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Nicula Mircea-Cristian
- Oprea Ștefan-Radu
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Presură Alexandra
- Puiu Ovidiu
- Stan Ioan
- Stănescu Paul
- Tănăsescu Alina-Elena
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
- Zamfir Daniel-Cătălin
PNL15USR13UDMR7Abținere19 senatori
AUR13Fără vot înregistrat5 senatori
Ce poți face
Termenul pentru amendamente a trecut pe 8 iunie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 17 iunie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl face: Juridică, de disciplină și imunități
Către: cp11@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 424/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 424/2026, „Propunere legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 3 alin. (2) și art. 4 Textul propus: Solicit raport de respingere a propunerii legislative. În subsidiar: eliminarea integrală a art. 3 alin. (2) și a art. 4, astfel încât OUG 31/2002 și Legea 157/2018 să rămână în vigoare, iar eventuala evaluare a acestora să se facă doar prin raportul de la art. 6, fără abrogare prealabilă. Motivarea: Art. 4 abrogă fără înlocuire incriminarea negării Holocaustului, a simbolurilor fasciste/legionare și a antisemitismului, cu efect retroactiv asupra dosarelor și condamnărilor (art. 4 C.pen.). Încalcă Decizia-cadru 2008/913/JAI, art. 30 alin. (7) și art. 53 din Constituție. Art. 3 alin. (2) creează o imunitate absolută pentru un termen nedefinit. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorii spun că vor să elimine teama și autocenzura celor care își exprimă atașamentul față de identitatea și interesele naționale, prin norme „clare și previzibile”. Expunerea de motive afirmă explicit că nu urmărește slăbirea combaterii extremismului, rasismului sau antisemitismului.
Ce face legea în realitate
Efectul mecanic real vine din art. 4, care abrogă integral OUG 31/2002 și Legea 157/2018. Devin astfel legale organizațiile și simbolurile fasciste și legionare, promovarea cultului criminalilor de război (inclusiv statui și nume de străzi) și negarea Holocaustului. Prin aplicarea legii penale mai favorabile, dosarele în curs se închid, iar consecințele condamnărilor definitive încetează. Art. 3 alin. (2) adaugă o clauză de imunitate absolută („nu poate fi restricționată pe nici o cale”) pentru orice exprimare făcută „întru apărarea identității românești”, un termen nedefinit. Rămân în vigoare doar art. 369 Cod penal (incitarea la ură sau discriminare) și OG 137/2000. Mecanismul de „evaluare” din art. 5–6 ar urma să analizeze legi pe care art. 4 le-a abrogat deja.
Comisiile
Fac raportul
- Comisia juridică, de disciplină și imunitățicp11@cdep.ro
Dau aviz
Termen pentru amendamente: 8 iunie 2026. Termen pentru raport: 17 iunie 2026.
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 20 mai 2026Senatrespinsa de catre Senat
- 26 mai 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 4 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.