Sari la conținut
Risc moderat5,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPL-x 450/2026 · L301/2026 la Senat

Abonament direct la fermier: reguli pentru coșul săptămânal de la micii producători

Ideea e bună și chiar utilă pentru micii fermieri, dar textul e scris în grabă. Face din contractul cu un grup de vecini titlu executoriu, repetă de trei ori aceeași scutire cu condiții diferite și obligă primăriile să dea spații fără să le dea și bani. Trebuie amendat serios, nu respins.

Titlul oficial: Proiect de Lege privind reglementarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea agriculturii țărănești (ASC - Agricultura Susținută de Comunitate), precum și pentru completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea parteneriatelor comunitare directe între micii producători agricoli și grupurile de consumatori, în scopul susținerii agriculturii țărănești, precum și completarea Legii nr.321/2009. Inițiativa vizează stabilirea unui cadru de încredere reciprocă între producători și consumatori, urmărind asigurarea unui venit stabil pentru fermier, accesul garantat la hrană locală și curată pentru consumator, protecția patrimoniului agricol și culinar românesc, creșterea rezidenței alimentare a comunităților.

Inițiator
59 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Ordinară
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 59 parlamentari:AUR59

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (5,0 · 5,0 · 6,0 din 10).

5,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    5,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Deși intenția de a sprijini livrarea directă de la țăran la orășean este lăudabilă, proiectul îi exclude tocmai pe țăranii persoane fizice cu atestat de producător, birocratizează parteneriatele existente și introduce amenzi de până la 5.000 lei și norme prost corelate cu legislația fiscală și procesual-civilă.

  • Claude

    5,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Ideea e bună și chiar utilă pentru micii fermieri, dar textul e scris în grabă. Face din contractul cu un grup de vecini titlu executoriu, repetă de trei ori aceeași scutire cu condiții diferite și obligă primăriile să dea spații fără să le dea și bani. Trebuie amendat serios, nu respins.

  • ChatGPT

    6,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul poate ajuta micii fermieri prin contracte și plăți previzibile, dar forma analizată necesită corecturi importante. Riscurile principale sunt suspendarea fără durată stabilită, derogările neclare de la autorizare și obligațiile locale prezentate nejustificat ca fiind fără costuri.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

17 lucruri bune · 17 probleme

Reparabilă

O lege cu un cadru util pentru vânzarea directă de la fermele mici, stricată de titlul executoriu din art. 18 și de definiții care lasă loc fermelor mari și intermediarilor.

Ce e bine 17

  • Creează pentru prima dată un cadru legal clar pentru abonamentele directe între fermier și consumatori, cu plată în avans sau eșalonată, fără intermediari.

    art. 1, art. 3 lit. a) și c), art. 4 · ce scrie în lege
    „Prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru încheierea și funcționarea parteneriatelor directe între micii producători agricoli și grupurile de consumatori”
  • Contractul trebuie să spună clar ce produse, ce cantități, când și cât se plătește. Asta reduce neînțelegerile și protejează ambele părți.

    art. 4 alin. (2) · ce scrie în lege
    „planul detaliat de producție, cu estimarea perioadei de livrare”
  • Contractul trebuie să prevadă cum se împart pierderile din secetă, grindină sau recolte slabe, ca fermierul să nu poarte singur riscul.

    art. 4 alin. (2) lit. e) · ce scrie în lege
    „proceduri pentru împărțirea riscurilor legate de condiții climatice, calitatea și cantitatea produselor”
Arată toate cele 17
  • Produsele trebuie să aibă informații despre origine, mod de producție și data recoltării, iar loturile trebuie urmărite. Consumatorul știe ce mănâncă.

    art. 12 alin. (2) și (4) · ce scrie în lege
    „Produsele livrate trebuie să fie însoțite de informații privind originea, metoda de producție și data recoltării/prelucrării”
  • Fermierii rămân înregistrați la DSVSA, care face controale periodice. Simplificarea nu scade siguranța alimentară.

    art. 14 alin. (1) și (5) · ce scrie în lege
    „DSVSA va efectua controale periodice pentru verificarea respectării normelor de igienă și siguranță alimentară în cadrul parteneriatelor ASC”
  • Fermierul nu mai are nevoie de casă de marcat dacă banii vin prin bancă. Scade birocrația, iar plățile rămân urmăribile fiscal.

    art. 17 · ce scrie în lege
    „operațiunile de livrare a produselor agroalimentare efectuate în baza parteneriatelor ASC, astfel cum sunt definite prin prezenta lege, nu sunt supuse obligației”
  • Fermierul care își livrează singur produsele nu mai are nevoie de autorizații suplimentare de comerț. Asta simplifică vânzarea directă.

    art. 19, art. 20 (art. 6¹ din Legea nr. 321/2009) · ce scrie în lege
    „Livrarea produselor către consumatorul final în baza parteneriatelor ASC, astfel cum sunt definite prin legea specială, nu este supusă autorizării suplimentare”
  • Consumatorii nu au voie să revândă produsele. Astfel parteneriatul nu poate fi folosit drept paravan pentru comerț obișnuit.

    art. 6 alin. (2), art. 16 alin. (1) lit. b) · ce scrie în lege
    „Nu au voie să revândă produsele în scop comercial.”
  • Fermierul trebuie să informeze consumatorii cel puțin o dată pe trimestru despre culturi, probleme și costuri. Se pot face și vizite la fermă.

    art. 5 alin. (3) și (5), art. 6 alin. (5), art. 13 · ce scrie în lege
    „Trebuie să informeze periodic grupul de consumatori despre stadiul culturilor sau animalelor, dificultăți intervenite, modificări ale planului de producție și costurile suplimentare”
  • Se păstrează scutirea de TVA sub plafon și dreptul fermierului de a alege impozitarea pe venitul real.

    art. 9 alin. (2) și (3) · ce scrie în lege
    „Prevederile prezentului articol nu afectează dreptul producătorilor de a opta pentru determinarea venitului în sistem real”
  • Ministerul Agriculturii trebuie să publice un raport anual despre efectele legii. Asta permite evaluarea și corectarea ei.

    art. 15 alin. (2) și (3) · ce scrie în lege
    „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va elabora și publica anual un raport privind evoluția parteneriatelor ASC, impactul lor economic, social și de mediu”
  • Neînțelegerile se rezolvă întâi pe cale amiabilă, apoi în instanță. Accesul la judecător este păstrat.

    art. 13 alin. (4) · ce scrie în lege
    „Orice litigiu între părți va fi soluționat pe cale amiabilă, iar în caz de nereușită, de instanțele competente”
  • Fermierii și consumatorii pot face asociații care să organizeze livrările și să rezolve conflictele.

    art. 10 · ce scrie în lege
    „Grupurile de consumatori și micii producători pot înființa asociații sau alte forme de parteneriat fără scop patrimonial”
  • Legea recomandă ambalaje reutilizabile și livrări prietenoase cu mediul. Recomandarea nu este însă obligatorie.

    art. 7 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Se recomandă utilizarea ambalajelor reutilizabile și a unor metode de livrare prietenoase cu mediul”
  • Primăriile pot face campanii de informare și trebuie să ajute fermierii să acceseze fonduri naționale și europene.

    art. 11 alin. (2) și (3) · ce scrie în lege
    „Autoritățile locale vor facilita accesul producătorilor la programe naționale și europene de sprijinire a agriculturii mici și ecologice”
  • Ministerul trebuie să publice un ghid cu modele de contract, ceea ce ajută fermierii fără juriști.

    art. 22 · ce scrie în lege
    „un ghid practic de aplicare a parteneriatelor ASC, cu modele și bune practici”
  • Legea intră în vigoare la 1 ianuarie a anului următor, deci oamenii au timp să se pregătească.

    art. 21 · ce scrie în lege
    „Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial”

Ce strică 17

  • Orice contract ASC devine titlu executoriu pentru plată și pentru livrare. Fermierul cu recolta compromisă poate fi executat silit fără proces, deși legea cere împărțirea riscurilor și instanță.

    art. 18 (în contradicție cu art. 4 alin. (2) lit. e) și art. 13 alin. (4)) · ce scrie în lege
    „Parteneriatele ASC încheiate potrivit prezentei legi constituie titlu executoriu între părți pentru obligațiile de plată și de livrare asumate prin acestea, fără a fi necesară investirea cu formulă executorie”
  • Parteneriatul se poate încheia cu „un producător agricol”, nu doar cu unul mic. Și fermele mari ar putea folosi scutirile de casă de marcat și de autorizare.

    art. 3 lit. a), art. 8, art. 17, art. 19 · ce scrie în lege
    „acord voluntar scris între un producător agricol și un grup de consumatori pentru livrarea regulată de produse agricole”
  • Livrarea fără autorizație poate fi făcută și de o „persoană împuternicită” de fermier. Astfel pot intra exact intermediarii pe care legea spune că vrea să-i țină departe.

    art. 19, art. 20 (art. 6¹ din Legea nr. 321/2009) · ce scrie în lege
    „în măsura în care livrarea este efectuată de producătorul agricol parte în contract sau de o persoană împuternicită de acesta”
Arată toate cele 17
  • Aceeași scutire de autorizare apare de trei ori, în condiții diferite (doar art. 8 cere exclusivitate), și nu se spune ce autorizații dispar concret.

    art. 8 alin. (1) lit. b), art. 19, art. 20 · ce scrie în lege
    „exceptare de la obținerea autorizațiilor pentru vânzare cu amănuntul, cu condiția exclusivității în cadrul parteneriatului ASC”
  • Primăriile sunt obligate să dea spații gratuite sau ieftine, fără nicio sursă de finanțare. Asta contrazice Expunerea și poate încălca art. 138 alin. (5) din Constituție.

    art. 11 alin. (1), art. 23 · ce scrie în lege
    „Autoritățile locale au obligația să identifice și să pună la dispoziția comunităților spații adecvate pentru puncte de livrare gratuite sau cu chirii reduse”
  • Definiția micului producător îl lasă pe dinafară pe țăranul persoană fizică cu atestat de producător (Legea nr. 145/2014), adică exact pe cel pe care legea zice că îl ajută.

    art. 3 lit. b) · ce scrie în lege
    „persoană fizică autorizată, întreprindere familială sau individuală, membru al unei cooperative agricole, care exploatează teren agricol până la 15 hectare”
  • Limita pentru animale e lăsată unui ghid care apare abia după 90 de zile, iar „și/sau” face neclar dacă limitele pentru teren și animale se aplică împreună.

    art. 3 lit. b), art. 22 · ce scrie în lege
    „și/sau deține un efectiv de animale în limitele prevăzute de ghidul emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”
  • Grupul de consumatori nu are personalitate juridică. Nu e clar cine semnează contractul, cine răspunde pentru plată și cum se retrage un membru.

    art. 3 lit. c), art. 4 alin. (1) · ce scrie în lege
    „minimum 5 persoane care încheie în mod organizat parteneriate directe cu un producător agricol pentru livrări periodice”
  • Suspendarea dreptului de a funcționa nu are durată și nici condiții de reluare. „Încălcări repetate” și „a doua contravenție” nu au interval de timp, deci aplicarea e imprevizibilă.

    art. 8 alin. (3), art. 14 alin. (4), art. 16 alin. (3) · ce scrie în lege
    „În caz de încălcări repetate, autoritățile competente pot dispune suspendarea dreptului de a opera în cadrul parteneriatului ASC”
  • Amenda pentru contract „necorespunzător” nu spune cine e vinovat (fermierul sau consumatorii) și trimite vag la „cerințele minime de validitate”.

    art. 16 alin. (1) lit. a) · ce scrie în lege
    „desfășurarea activității de furnizare, declarată ca și parteneriat ASC, fără contract scris, care să respecte cerințele minime de validitate prevăzute de lege”
  • Interdicția de folosire „în scopuri comerciale externe” e vagă. Poate lovi un consumator care are un mic restaurant sau un fermier care vinde surplusul în altă parte.

    art. 13 alin. (3), art. 16 alin. (1) lit. b) · ce scrie în lege
    „revânzarea produselor în scop comercial de către consumatorii membri, în mod direct sau indirect, prin persoanele juridice în cadrul cărora au calitate de asociat sau administrator”
  • Scutirea de casă de marcat nu acoperă plata în numerar, frecventă la țărani, și nu clarifică legătura cu scutirile deja existente.

    art. 17 · ce scrie în lege
    „nu sunt supuse obligației de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale, în măsura în care plata se realizează prin instrumente de plată cu trasabilitate bancară”
  • Pragul de 5 consumatori și durata de 3–12 luni nu sunt justificate. Ele exclud grupurile mici și contractele pe mai mulți ani, de exemplu pentru livezi.

    art. 3 lit. c), art. 4 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Parteneriatul ASC se încheie prin contract scris între producător și grupul de consumatori, valabil pentru o perioadă minimă de 3 luni și maximă de 12 luni”
  • Notificarea DSVSA cu 15 zile înainte, planul detaliat și rapoartele trimestriale adaugă birocrație. Nu e clar dacă notificarea se repetă la fiecare contract nou.

    art. 4 alin. (2) lit. a), art. 5 alin. (3), art. 14 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Producătorii trebuie să informeze DSVSA cu cel puțin 15 zile înainte de începerea parteneriatului ASC și să comunice orice modificare semnificativă privind producția”
  • „Beneficiile” fiscale doar repetă reguli care există deja. Spunerea că normele de venit se fixează „prin ordin al ANAF” nu corespunde Codului fiscal și creează confuzie.

    art. 8 alin. (1) lit. a) și c), art. 9 alin. (1) · ce scrie în lege
    „se declară și se impozitează în conformitate cu prevederile art.105 și 106 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pe baza normelor de venit stabilite anual prin ordin al ANAF”
  • Definiția agriculturii ecologice e simplificată față de regulile UE, iar obligația „ecologic, în limita posibilităților” e vagă. Apare riscul de etichetări înșelătoare.

    art. 3 lit. d), art. 5 alin. (1) · ce scrie în lege
    „activitatea agricolă realizată în conformitate cu normele comunitare privind agricultura ecologică, fără utilizarea substanțelor chimice de sinteză sau organisme modificate genetic”
  • Nu se spune care „autorități locale” (comună, oraș, județ) au obligații și puteri de control, așa că responsabilitatea se poate pierde între instituții.

    art. 11, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 23 · ce scrie în lege
    „Direcțiile agricole județene și autoritățile locale au responsabilitatea monitorizării respectării prevederilor prezentei legi.”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Eliminarea art. 18 și modificarea art. 3 lit. a)–b), astfel încât parteneriatul să fie rezervat micilor producători și să includă expres persoanele fizice cu atestat de producător.

Ce ar rămâne: risc moderat, cam 3,5 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 08.06.2026

  1. Depus (trecut)

    59 parlamentari, la Senat, cu nr. L301/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 3 iunie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 24 iunie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a adoptat

    3 iunie 2026

    Vot final · L301/2026 · 93 de senatori prezenți

    59 de voturi pentru, 24 contra și 10 abțineri; 93 de senatori prezenți.

    Pentru
    59
    Contra
    24
    Abținere
    10
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    4
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(25)
    2500
    AUR(23)
    2300
    USR(13)
    0130
    PNL(12)
    0111
    PIR(8)
    800
    UDMR(7)
    007
    Neafiliați(5)
    302

    Au votat altfel decât grupul1 parlamentar

    „Fără vot înregistrat”: 4 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (97)Deschide lista

Cum s-a schimbat pe drum

Pe drum, textul nu s-a schimbat pe fond.

Fără schimbări de fond: contractul ASC rămâne titlu executoriu, amenzile rămân 1.000–5.000 lei.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. neschimbat pe fondSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
Ce rămâne în lege
11 probleme majore · 5 părți bune majore, plus 7 minore

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • Contractul ASC e titlu executoriu: consumatori și fermieri, executați silit fără proces · art. 18
  • Grupul de consumatori nu are personalitate juridică: neclar cine răspunde și pentru cât · art. 3 lit. c), art. 18
  • Amenzi de 1.000–5.000 lei, disproporționate față de impozitul micilor fermieri · art. 16 alin. (1)
  • Nu se spune cine plătește amenda pentru contract ASC incomplet · art. 16 alin. (1) lit. a)
  • Autoritățile locale trebuie să ofere spații gratuite sau ieftine, fără finanțare · art. 11 alin. (1), art. 23
  • Definiția parteneriatului nu cere mic producător: și fermele mari pot cere scutirile · art. 3 lit. a)
  • Țăranul cu atestat de producător, fără cooperativă, rămâne în afara definiției · art. 3 lit. b)
  • Aceeași scutire de autorizare apare de trei ori, cu condiții diferite · art. 8 alin. (1) lit. b), art. 19, art. 20
  • „Persoana împuternicită” la livrare poate fi chiar un distribuitor, adică un intermediar · art. 19, art. 20
  • Condiția „exclusivității” e neclară: vânzarea și în piață poate anula scutirea · art. 8 alin. (1) lit. b)
  • Regim fiscal neclar pentru coșuri cu produse procesate: brânză, zacuscă, dulceață · art. 9

Părți bune majore

  • Cadru legal pentru vânzarea directă a micilor fermieri către grupuri de consumatori · art. 1
  • Contract scris obligatoriu, cu plan de producție, preț și împărțirea riscurilor · art. 4
  • Fără case de marcat la livrările ASC plătite prin bancă · art. 17
  • Siguranța alimentară și trasabilitatea rămân obligatorii, cu înregistrare la DSVSA · art. 12, art. 14
  • Consumatorii primesc informări cel puțin trimestriale despre producție și dificultăți · art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (5)
3 probleme minore și 4 părți bune minore

Probleme minore

  • Scutirea de TVA și impozitarea pe norme există deja, nu sunt avantaje noi · art. 8 alin. (1) lit. a) și c), art. 9
  • Nu se spune ce autorizații dispar și de la ce acte se derogă · art. 19, art. 20
  • Limitele pentru animale depind de un ghid MADR emis după intrarea în vigoare · art. 3 lit. b), art. 22

Părți bune minore

  • Posibilitatea de a alege impozitarea în sistem real este păstrată · art. 9 alin. (3)
  • Producători și consumatori pot face asociații pentru logistică și livrări · art. 10
  • Raport anual al MADR despre efectele parteneriatelor și propuneri de îmbunătățire · art. 15 alin. (2)–(3)
  • Intrare în vigoare la 1 ianuarie, cu timp de pregătire · art. 21

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Comparația e făcută pe textele oficiale ale formelor, pe care le poți deschide mai sus.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc moderat4,7Gemini 4,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 6,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc moderat5,3Gemini 5,0 · Claude 5,0 · ChatGPT 6,0Textul, pe cdep.ro

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 17 iunie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 24 iunie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice

Către: cp04@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: PL-x 450/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 450/2026, „Proiect de Lege privind reglementarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea agriculturii țărănești (ASC - Agricultura Susținută de Comunitate), precum și pentru completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 18 (titlu executoriu) Textul propus: Se elimină art. 18. Alternativ: „Art.18.- Pentru recuperarea sumelor datorate sau restituirea plăților anticipate pentru produse nelivrate, părțile pot folosi procedura ordonanței de plată sau procedura cererilor cu valoare redusă din Codul de procedură civilă, ținând seama de clauzele de împărțire a riscurilor prevăzute la art.4 alin.(2) lit.e).” Motivarea: Un simplu contract, semnat de un grup informal de minimum 5 persoane, ar deveni titlu executoriu: consumatorul poate fi executat silit fără proces pentru o tranșă, iar fermierul pentru o recoltă pierdută din cauza secetei, deși esența ASC este împărțirea riscului (art.4 alin.(2) lit.e). Obligațiile de livrare nu sunt certe și lichide. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Parlamentarii AUR vor un cadru legal pentru abonamentele directe dintre micii fermieri și grupurile de consumatori: fermierul să aibă un venit stabil fără intermediari, iar orășeanul acces la hrană locală și trasabilă. Mai susțin că legea nu costă bugetul nimic și chiar aduce încasări.

Ce face legea în realitate

Legea cere un contract scris de 3–12 luni cu 8 clauze obligatorii (art. 4). Producătorul trebuie să se înregistreze la DSVSA și să o anunțe cu 15 zile înainte de fiecare parteneriat (art. 14), iar livrările plătite prin bancă sunt scutite de casa de marcat (art. 17), ceea ce e util. Multe «beneficii» fiscale doar repetă regimul existent. Câteva prevederi au însă efecte serioase: contractul devine titlu executoriu (art. 18), primăriile sunt obligate să ofere spații gratuite sau ieftine (art. 11, art. 23) deși Expunerea promite zero impact bugetar, iar scutirea de «autorizări» apare de trei ori, cu condiții diferite (art. 8, 19, 20).

Comisiile

Termen pentru amendamente: 17 iunie 2026. Termen pentru raport: 24 iunie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 3 iun. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constitutia României
  2. 8 iun. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 17 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 30 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  5. 22 sept. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 28 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.