Cetățenii și firmele din UE ar putea cumpăra cel mult 10 ha de teren agricol în România
Proiectul reintroduce o limită pe criteriul cetățeniei la cumpărarea de teren agricol, deși perioada de tranziție din Tratatul de aderare a expirat la 1 ianuarie 2014. Este o discriminare directă, interzisă de dreptul UE, deci practic inaplicabilă și cu risc de infringement. În plus, plafonul se ocolește ușor, așa că lovește micii cumpărători europeni, nu marile grupuri agricole.
Titlul oficial: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine
Ce scrie pe fișa Camerei
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.312/2005, în sensul ca cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum și persoana juridică constituită în conformitate cu legislația unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, în limita a maximum 10 ha.
- Inițiator
- 63 parlamentari
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- Organică
- Procedură de urgență
- Nu
Ce s-a mai întâmplat
De la analiza noastră din 28 octombrie 2026.
- 2 noiembrieÎnscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor pentru sedințele Camerei Deputaților din zilele de 2 si 4 noiembrie 2026
Ce spun cele trei modele
Toate trei îl văd ca risc ridicat (8,0 · 7,0 · 8,0 din 10).
7,7/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc ridicat · modelele sunt de acord
Gemini
8,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Proiectul încearcă să limiteze la 10 sau 30 de hectare achiziția de terenuri agricole de către cetățeni UE și firme cu acționariat străin, însă încalcă frontal Constituția României și Tratatul de Aderare la UE. În plus, este redactat atât de defectuos încât face trimitere la articolul greșit din lege și nu prevede nicio sancțiune sau procedură de verificare.
Claude
7,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Proiectul reintroduce o limită pe criteriul cetățeniei la cumpărarea de teren agricol, deși perioada de tranziție din Tratatul de aderare a expirat la 1 ianuarie 2014. Este o discriminare directă, interzisă de dreptul UE, deci practic inaplicabilă și cu risc de infringement. În plus, plafonul se ocolește ușor, așa că lovește micii cumpărători europeni, nu marile grupuri agricole.
ChatGPT
8,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Proiectul introduce restricții discriminatorii, cu risc major de incompatibilitate constituțională și europeană. Protejarea fermierilor este un obiectiv legitim, dar textul nu demonstrează că aceste plafoane sunt necesare, eficiente și proporționale.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce spun instituțiile
Ce spun despre proiect Guvernul, comisia care face raportul și Consiliul Legislativ, pe scurt, din documentele lor oficiale. Fiecare observație are citatul ei din document.
Guvernul
Punct de vedere
Guvernul nu susține proiectul
din 17 iunie 2026PDF pe cdep.ro(se deschide într-o filă nouă)
3 observații, cu citate
Consideră că restricțiile propuse discriminează cumpărătorii și încalcă obligațiile României față de Uniunea Europeană.
„proiectul introduce un regim juridic derogatoriu și discriminatoriu, incompatibil cu prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană”
Consideră că inițiativa nu este suficient fundamentată, iar măsurile propuse nu sunt explicate corespunzător.
„inițiativa legislativă nu beneficiază de o temeinică fundamentare, iar măsurile propuse nu sunt motivate corespunzător”
Consideră că limitarea suprafeței cumpărate trebuie justificată printr-un interes general și nu trebuie să depășească ce este necesar.
„aceasta ar fi trebuit justificată din prisma motivului imperativ de interes general protejat și a caracterului adecvat și proporțional (testul de proporționalitate).”
Formula din document
„Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.”
Comisia sesizată în fond
Raport suplimentar
Comisia propune respingerea proiectului
Comisia juridică, de disciplină și imunități
Votul în comisie: cu majoritate de voturi.
din 6 octombrie 2026PDF pe cdep.ro(se deschide într-o filă nouă)
3 observații, cu citate
Arată că a ținut cont de avizele nefavorabile ale Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
„avizul nefavorabil al Consiliului Legislativ (nr 305/01.04.2026 ) avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social (nr.255/ 20. 04. 2026)”
Arată că a ținut cont de avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului și de punctul de vedere negativ al Guvernului.
„avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale punctul de vedere negativ al Guvernului României ( nr.7280/17.06.2026)”
Precizează că Senatul a respins propunerea la 2 iunie 2026.
„Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în data de 2 iunie 2026.”
Din fișa proiectului pe cdep.ro
„primire raport suplimentar de respingere”
Formula din document
„să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport suplimentar de respingere a propunerii legislative.”
Consiliul Legislativ
Aviz
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ
PDF pe senat.ro(se deschide într-o filă nouă)
2 observații, cu citate
Consideră că limitările propuse pentru cumpărarea terenurilor agricole încalcă prevederile Constituției privind proprietatea și prioritatea dreptului european.
„soluția legislativă preconizată pentru art. 3¹ încalcă prevederile art. 44 alin. (2) și art. 148 alin. (2) din Constituția României.”
Atrage atenția că restricțiile propuse contravin Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, perioada în care erau permise fiind expirată din 2014.
„Semnalăm că soluțiile legislative propuse în prezenta propunere legislativă contravin Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005.”
Formula din document
„Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:”
Un aviz favorabil nu înseamnă că proiectul nu are riscuri. Iar dacă un document lipsește de aici, nu înseamnă că instituția nu a avut obiecții: poate nu l-a trimis încă sau nu l-am citit noi. Observațiile le rezumă un model AI din documentul oficial și le păstrăm doar dacă citatul lor apare în document. Ce propune comisia luăm din fișa proiectului de pe cdep.ro.
Ce e bine și ce strică
0 lucruri bune · 9 probleme
Rea în întregime
O încercare de plafonare a achizițiilor de teren agricol de către străini, dar neconstituțională, contrară dreptului UE și inaplicabilă în practică.
Ce e bine 0
N-am găsit prevederi bune în text.
Ce strică 9
Plafonează la 10 ha cumpărarea de teren agricol pentru cetățenii și firmele din UE, discriminându-i direct pe criteriul cetățeniei față de români, contrar tratatelor UE.
art. I (art. 3¹ alin. (1)) · ce scrie în legeascunde
„cetățeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum și persoana juridică constituită în conformitate cu legislația unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, în limita a maximum 10 ha.”
Limitează la 30 ha terenul pe care îl pot cumpăra unele firme românești cu capital străin, deși Constituția ocrotește egal proprietatea indiferent de titular, iar legea vizează doar străinii.
art. I (art. 3¹ alin. (3)) · ce scrie în legeascunde
„Persoanele juridice române cu o participație la capitalul social formată în proporție de cel puțin 50% din capital străin și care nu au beneficiari reali cetățeni români, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole”
Prevede adoptarea ca lege ordinară (art. 76 alin. 2 din Constituție), deși regimul juridic al proprietății și dobândirea terenurilor de către străini se reglementează doar prin lege organică.
clauza de adoptare · ce scrie în legeascunde
„Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.”
Arată toate cele 9Arată mai puține
Nu precizează dacă limita de 10 sau 30 ha se aplică pe fiecare contract de vânzare, pe totalul achizițiilor viitoare sau cumulat cu terenurile deținute deja, blocând aplicarea la notar.
art. I (art. 3¹) · ce scrie în legeascunde
„pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, în limita a maximum 10 ha.”
Nu prevede niciun registru de evidență a hectarelor cumpărate, nicio procedură de verificare pentru notari și nicio sancțiune (cum ar fi nulitatea actului) dacă plafonul este depășit.
art. I (art. 3¹)
Instituie o excepție de la art. 3 din Legea 312/2005 (care vizează terenurile pentru reședințe secundare și sedii sociale), ignorând art. 4 și 5 care reglementează de fapt terenurile agricole.
art. I (art. 3¹ alin. (1)) · ce scrie în legeascunde
„(1) Prin excepție de la prevederile Art. 3, cetățeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România”
Creează un paradox: o firmă din UE poate cumpăra direct doar 10 ha, dar prin înființarea unui SRL în România poate lua 30 ha sau chiar nelimitat dacă are un singur beneficiar real român.
art. I (art. 3¹ alin. (1)-(3)) · ce scrie în legeascunde
„Persoanele juridice constituite în conformitate cu legislația unui stat membru, cu o participație la capitalul social formată în proporție de cel puțin 50% din persoane fizice sau juridice române și cu cel puțin un beneficiar real cetățean român”
Nu prevede cumularea suprafețelor între firme afiliate sau controlate de aceeași persoană, permițând ocolirea plafonului prin simpla înființare a mai multor societăți comerciale.
art. I (art. 3¹)
Nu clarifică dacă plafonul vizează doar terenurile agricole din extravilan sau și pe cele din intravilan și nici ce se întâmplă cu antecontractele sau procedurile de vânzare aflate în curs.
art. I și art. II · ce scrie în legeascunde
„Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: pe ordinea de zi, din 02.11.2026
Depus (trecut)
63 parlamentari, la Senat, cu nr. L255/20.04.2026
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a respins pe 2 iunie 2026
Comisiile Camerei (trecut)
raport până pe 24 iunie 2026
Plenul CamereiAcum (etapa de acum)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a respins
2 iunie 2026
Raport de respingere · L255/2026 · 107 senatori prezenți
La vot a fost pusă respingerea proiectului
„Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.
73 de voturi pentru respingere, 33 contra și 1 abținere; 107 senatori prezenți.
- Pentru respingere
- 73
- Contra respingerii
- 33
- Abținere
- 1
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 3
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru respingere Contra respingerii Abținere PSD(32)32 0 0 AUR(23)0 23 0 USR(17)17 0 0 PNL(14)14 0 0 UDMR(8)8 0 0 Neafiliați(7)2 4 1 PIR(6)0 6 0 „Fără vot înregistrat”: 3 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (110)Deschide listaÎnchide lista
Pentru respingere73 de senatori
PSD32- Buzatu Oana-Constantina
- Carp Ionel
- Cașcaval Dan
- Catana Claudiu-Daniel
- Cazanciuc Robert-Marius
- Ciuperceanu Ionuț-Ciprian
- Corlățean Titus
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Graur Cătălin
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Mohan Aurel-George
- Nicula Mircea-Cristian
- Oprea Ștefan-Radu
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Presură Alexandra
- Puiu Ovidiu
- Resmeriță Cornel-Cristian
- Rujan Ion-Cristinel
- Stan Ioan
- Stănescu Paul
- Streinu Cercel Adrian
- Tănăsescu Alina-Elena
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
- Zamfir Daniel-Cătălin
PNL14USR17- Alexandru Victoria-Violeta
- Anghel Razvan-Paul
- Bochileanu George-Cătălin
- Bodea Marius
- Cernic Sebastian
- Cibu Deaconu Ruxandra
- Ghinea Cristian
- Mircescu Ion-Narcis
- Mîndru Cătălin-Emil
- Negoi Eugen-Remus
- Oprinoiu Aurel
- Pălărie Ștefan
- Păun Ana-Cynthia-Ioana
- Rus Vasile-Ciprian
- Spătaru Elena-Simona
- Șipoș Sorin-Gheorghe
- Ștefănache Gheorghe
UDMR8Neafiliați2Contra respingerii33 de senatori
AUR23- Barcari Dorina
- Chelaru Mircia
- Chertif Costache
- Constantinescu Rodica
- Dîrlău Andrei-Emil
- Dumitrescu Cristina-Gabriella
- Iacob Constantin-Ciprian
- Lavric Sorin
- Negru Corneliu
- Păucean-Fernandes Luminița
- Peiu Petrișor-Gabriel
- Petre George-Cezar
- Plăeșu Laurențiu
- Potecă Vasilică
- Sandu Mircea-Ionuț
- Silegeanu Cătălin
- Stelea Niculina
- Stoica Ciprian-Titi
- Șipoș Eugen-Cristian
- Ștefănescu Daniela
- Vasile Marian
- Vântu Cristian
- Vlahu Nicolae
Abținere1 senator
Neafiliați1Fără vot înregistrat3 senatori
Ce poți face
Comisia a terminat raportul, iar proiectul urmează la votul plenului. Poți scrie totuși comisiei și deputaților din județul tău.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl face: Juridică, de disciplină și imunități
Către: cp11@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 454/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 454/2026, „Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I – art. 3¹ din Legea nr. 312/2005 Textul propus: Se elimină art. 3¹. Dacă se dorește un plafon, acesta se introduce în Legea nr. 17/2014 și se aplică oricărui cumpărător, indiferent de cetățenie sau de originea capitalului: „Suprafața totală de teren agricol extravilan deținută de un cumpărător, împreună cu persoanele afiliate, nu poate depăși X ha. Prevederea nu se aplică moștenirii legale.” Motivarea: Plafonul pe criteriul cetățeniei e discriminare directă, interzisă de art. 18, 49 și 63 TFUE; perioada de tranziție din Tratatul de aderare a expirat la 1.01.2014. Scopul declarat (prețuri, putere de cumpărare) e economic, iar CJUE nu-l acceptă ca justificare. Textul încalcă art. 44 alin. (2) și art. 148 din Constituție și expune România la infringement. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorii spun că cetățenii din vestul UE, cu putere de cumpărare mai mare, urcă necontrolat prețul terenurilor agricole și îi dezavantajează pe fermierii români. Limitarea suprafeței pe care o pot cumpăra ar asigura securitatea economică a acestora.
Ce face legea în realitate
Art. I introduce art. 3¹ în Legea nr. 312/2005. Cetățenii UE, apatrizii (inclusiv cei cu domiciliul în România) și firmele din UE pot cumpăra cel mult 10 ha de teren agricol. Firmele din UE cu capital majoritar românesc și un beneficiar real român pot cumpăra 30 ha. Firmele românești cu capital majoritar străin și fără beneficiar real român pot cumpăra tot 30 ha. Textul nu spune dacă plafonul se calculează pe tranzacție sau cumulat și nu exclude moștenirea. Nu prevede nici sancțiune, nici mecanism de verificare. Limita dispare dacă firma are un beneficiar real român sau dacă achizițiile se împart pe mai multe SRL-uri. Arenda rămâne liberă. Efectul sigur este reducerea numărului de cumpărători, adică prețuri mai mici pentru românii care își vând pământul.
Comisiile
Fac raportul
- Comisia juridică, de disciplină și imunitățicp11@cdep.ro
Termen pentru amendamente: 17 iunie 2026. Termen pentru raport: 24 iunie 2026.
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 2 iun. 2026Senatrespinsa de catre Senat
- 8 iun. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 17 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 24 iun. 2026Camera Deputațilorprimire raport de respingere de la:
- 14 sept. 2026Camera Deputațilortrimis pentru raport suplimentar la: Comisia juridică, de disciplină și imunități
- 8 oct. 2026Camera Deputațilorprimire raport suplimentar de respingere de la:
- 2 nov. 2026Camera Deputațilorînscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor pentru sedințele Camerei Deputaților din zilele de 2 si 4 noiembrie 2026
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 6 noiembrie 2026.