Sari la conținut
Risc ridicat7,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 471/2026 · L330/2026 la Senat

Consolidarea clădirilor cu risc seismic trece pe proprietari, cu amenzi de până la 20.000 lei; Poliția și ISU verifică polița PAD

E legitim ca proprietarul să răspundă de clădirea lui, însă proiectul pune amenzi de 5.000–20.000 lei fără perioadă de grație și fără legătură cu finanțarea. Tot el scutește primăriile de răspundere printr-o formulare prea largă și trimite la MAI datele PAD fără garanții scrise în lege. Problemele țin mai ales de redactare și se pot repara prin amendamente.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și a Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.212/2022, precum și modificarea și completarea Legii nr.260/2008, astfel încât obligația expertizării tehnice, proiectării și executării lucrărilor de consolidare a clădirilor încadrate în clase de risc seismic să revină proprietarilor acestora, prevăzând în mod expres că autoritățile administrației publice locale nu răspund juridic pentru neexecutarea lucrărilor de consolidare a clădirilor aflate în proprietate privată în situația în care proprietarii nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute de prezenta lege. Totodată, se preconizează ca Poliția Română și Inspectoratul pentru Situații de Urgență să aibă calitatea de agenți constatatori în cazul săvârșirii contravenției constând în nerespectarea obligației încheierii poliței PAD.

Inițiator
16 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 16 parlamentari:PSD16

Ce spun cele trei modele

Gemini și ChatGPT: risc ridicat; Claude: risc moderat (Gemini 8,0 · Claude 6,0 · ChatGPT 7,0).

7,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc ridicat · acord parțial

  • Gemini

    8,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Sub pretextul responsabilizării proprietarilor, proiectul exonerează primăriile de orice răspundere și obligație în consolidarea seismică a clădirilor private, aruncând întreaga povară financiară și amenzi de până la 20.000 lei pe umerii cetățenilor. În paralel, degrevează primarii și de verificarea polițelor PAD, transformând Poliția Română și pompierii (ISU) în agenți constatatori pentru asigurările de locuință.

  • Claude

    6,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    E legitim ca proprietarul să răspundă de clădirea lui, însă proiectul pune amenzi de 5.000–20.000 lei fără perioadă de grație și fără legătură cu finanțarea. Tot el scutește primăriile de răspundere printr-o formulare prea largă și trimite la MAI datele PAD fără garanții scrise în lege. Problemele țin mai ales de redactare și se pot repara prin amendamente.

  • ChatGPT

    7,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul are riscuri serioase: limitează intervenția publică pentru siguranța seismică și introduce o obligație sancționată insuficient de clară. Verificarea electronică a asigurării PAD poate fi utilă, dar nu justifică aceste probleme.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

1 lucru bun · 10 probleme

Rea în ansamblu

Problematică de la un capăt la altul: blochează programul național de consolidare seismică, exonerează primăriile de răspundere și introduce amenzi inaplicabile și retroactive pentru proprietari.

Ce e bine 1

  • Digitalizează verificarea polițelor obligatorii de locuință (PAD) prin conectarea electronică securizată între baza de date PAID și autorități, reducând birocrația pe hârtie.

    Art. II pct. 2 (art. 29 alin. (3¹)-(3²)) · ce scrie în lege
    „Accesul la informațiile prevăzute la alin. (3¹) se realizează prin intermediul unor sisteme informatice securizate, în condițiile stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea de Supraveghere Financiară”

Ce strică 10

  • Interzice primăriilor să deruleze consolidări la clădiri private, blocând Programul național din Legea 212/2022 prin care statul și primăriile finanțează și execută aceste lucrări.

    Art. I pct. 1 (art. 3² alin. (3)-(5)) · ce scrie în lege
    „Intervențiile asupra clădirilor aflate în proprietate privată se realizează exclusiv de către proprietari, în condițiile legii.”
  • Scutește primăriile de orice răspundere juridică pentru clădirile neconsolidate, chiar și atunci când autoritatea nu și-a îndeplinit propriile obligații legale de punere în siguranță.

    Art. I pct. 1 (art. 3³) · ce scrie în lege
    „Autoritățile administrației publice locale nu răspund juridic pentru neexecutarea lucrărilor de consolidare a clădirilor aflate în proprietate privată în situația în care proprietarii nu își îndeplinesc obligațiile stabilite prin prezenta lege.”
  • Obligă la expertizare și consolidare toate clădirile cu clasă de risc seismic, fără a deosebi între RsI (pericol major) și RsIV (clădiri sigure, care nu necesită consolidare).

    Art. I pct. 2 (art. 6 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „Proprietarii clădirilor încadrate în clase de risc seismic au obligația de a iniția procedura de expertizare tehnică și, după caz, de proiectare și executare a lucrărilor de consolidare structurală”
Arată toate cele 10
  • Termenul de 24 de luni curge de la data încadrării, fără reguli tranzitorii, făcând proprietarii clădirilor încadrate în trecut pasibili de amendă chiar din ziua intrării în vigoare.

    Art. I pct. 2 (art. 6 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic, în condițiile legii.”
  • Amendează cu 5.000–20.000 lei fiecare proprietar, ignorând că la bloc decizia aparține asociației, iar un proprietar de bună-credință nu poate consolida singur structura imobilului.

    Art. I pct. 3 (art. 26 alin. (7)) · ce scrie în lege
    „Constituie contravenție neîndeplinirea de către proprietarii clădirilor încadrate în clase de risc seismic a obligațiilor prevăzute la art. 6 alin. (3) și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.”
  • Cere inițierea expertizării după ce clădirea a fost deja încadrată prin expertiză și nu definește ce înseamnă concret „a iniția” proiectarea și execuția pentru a evita amenda.

    Art. I pct. 2 (art. 6 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „au obligația de a iniția procedura de expertizare tehnică și, după caz, de proiectare și executare a lucrărilor de consolidare structurală în termen de 24 de luni”
  • Introduce amenda în articolul despre decontări financiare (art. 26) în loc de cel pentru sancțiuni (art. 33), fără a stabili cine aplică amenda și dublând sancțiunile deja existente.

    Art. I pct. 3 (art. 26 alin. (7)) · ce scrie în lege
    „La art. 26, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:”
  • Trece amenzile pentru lipsa asigurării PAD de la primari la Poliție și ISU, încărcând polițiștii și pompierii cu verificări birocratice, fără corelare cu evidențele fiscale ale primăriilor.

    Art. II pct. 1 (art. 29 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunilor se realizează de către personalul împuternicit din cadrul Poliției Române, precum și de către personalul desemnat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență”
  • Lasă condițiile de acces al MAI la datele personale din baza PAID pe seama unui protocol și ordin comun, fără garanții clare în lege privind protecția datelor și scopul prelucrării.

    Art. II pct. 2 (art. 29 alin. (3²)-(3³)) · ce scrie în lege
    „Procedura de acces și utilizare a datelor prevăzute la alin. (3¹) și (3²) se stabilește prin ordin comun al ministrului afacerilor interne și al președintelui Autorității de Supraveghere Financiară.”
  • Lasă în vigoare în Legea 212/2022 toate articolele despre atribuțiile și finanțările prin primării, creând contradicții directe cu noile interdicții în interiorul aceleiași legi.

    Art. I pct. 1 (art. 3² alin. (1)-(5)) · ce scrie în lege
    „Autoritățile administrației publice locale exercită exclusiv atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare a aplicării prevederilor prezentei legi.”

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 10.06.2026

  1. Depus (trecut)

    16 parlamentari, la Senat, cu nr. L330/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 8 iunie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 24 iunie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    8 iunie 2026

    Raport de respingere · L330/2026 · 106 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    74 de voturi pentru respingere, 28 contra și 4 abțineri; 106 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    74
    Contra respingerii
    28
    Abținere
    4
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    5
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(27)
    0270
    AUR(22)
    2101
    USR(18)
    1800
    PNL(17)
    1700
    PIR(9)
    702
    Neafiliați(7)
    511
    UDMR(6)
    600

    Au votat altfel decât grupul3 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 5 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (111)Deschide lista

    Fără vot înregistrat5 senatori

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 17 iunie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 24 iunie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Politică economică, reformă și privatizare, Buget, finanțe și bănci, Administrație publică și amenajarea teritoriului

Către: cp01@cdep.ro, cp02@cdep.ro, cp06@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 471/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 471/2026, „Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și a Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I pct. 2 – art. 6 alin. (3) L. 212/2022 Textul propus: „(3) Proprietarii, prin asociația de proprietari unde există, contractează expertiza tehnică sau, dacă aceasta există, proiectarea consolidării, în 24 de luni de la notificarea primăriei; pentru clădirile încadrate anterior, termenul curge de la intrarea în vigoare a legii. Execuția urmează termenele din proiect, cu acces la finanțarea prevăzută de lege.” Motivarea: Forma inițiatorului e neclară: nu rezultă dacă termenul de 24 de luni privește doar inițierea sau și execuția, iar clădirile încadrate acum zeci de ani pot fi în contravenție din prima zi, fără perioadă de grație (art. 1 alin. 5 și art. 15 alin. 2 din Constituție). Într-un bloc, proprietarul singur nu poate contracta expertiza fără decizia asociației. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii susțin că Legea 212/2022 a mutat nejustificat pe primării răspunderea și costurile consolidării clădirilor private, fără surse de finanțare, iar asta i-a făcut pe proprietari pasivi. Vor să precizeze explicit că proprietarul răspunde de clădirea sa și să mute verificarea polițelor PAD de la primari la Poliție și ISU.

Ce face legea în realitate

Proiectul obligă proprietarii să inițieze expertiza și, după caz, consolidarea în 24 de luni de la încadrarea în clasa de risc, sub sancțiunea unei amenzi de 5.000–20.000 lei. Primăriile nu mai pot fi obligate să finanțeze sau să execute lucrări la clădirile private și nu mai răspund juridic dacă proprietarii nu le fac. Textul nu se corelează cu prevederile de finanțare deja existente în Legea 212/2022, nu spune cine aplică noua amendă și nu are regim tranzitoriu pentru clădirile încadrate de zeci de ani. La PAD, Poliția și ISU devin agenți constatatori, iar PAID transmite electronic la MAI date despre polițe, cu reguli lăsate pe seama unui protocol și a unui ordin.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 17 iunie 2026. Termen pentru raport: 24 iunie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 8 iun. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  2. 10 iun. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 24 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 13 aug. 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Guvern - cu nr.9353/10.08.2026 (negativ)
  5. 15 sept. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.