Sari la conținut
Risc moderat6,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 54/2026 · L537/02.12.2025 la Senat

Registru public cu banii ONG-urilor: cine le finanțează și cu cât

Transparența banilor primiți de ONG-uri, mai ales a celor publici, e un scop legitim, iar donatorii persoane fizice sunt protejați. Textul e însă scris în grabă: sancțiunile sunt vagi și pot merge până la suspendarea activității, data de intrare în vigoare a trecut deja, iar zeci de mii de asociații mici primesc o raportare dublă.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile, aprobată prin Legea nr.246/2005, cu modificările și completările ulterioare

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu un nou articol, art.47¹, prin care se propune înființarea Registrului Național al Finanțărilor și Transparenței Asociațiilor și Fundațiilor, denumit „Registrul de Transparențăˮ, registru care să fie gestionat de Ministerul Justiției, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, în scopul asigurării transparenței privind veniturile, forma, proveniența finanțărilor, precum și activitatea financiară a asociațiilor și fundațiilor.

Inițiator
1 parlamentar
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 1 parlamentari:Neafiliați1

Ce spun cele trei modele

Gemini și ChatGPT: risc ridicat; Claude: risc moderat (Gemini 7,0 · Claude 5,0 · ChatGPT 7,0).

6,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · acord parțial

  • Gemini

    7,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Sub pretextul transparenței, proiectul introduce o dublă raportare birocratică pentru toate asociațiile și fundațiile, cu un termen imposibil tehnic (înaintea închiderii bilanțului contabil) și cu sancțiunea extremă a suspendării activității în instanță pentru simple întârzieri administrative.

  • Claude

    5,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Transparența banilor primiți de ONG-uri, mai ales a celor publici, e un scop legitim, iar donatorii persoane fizice sunt protejați. Textul e însă scris în grabă: sancțiunile sunt vagi și pot merge până la suspendarea activității, data de intrare în vigoare a trecut deja, iar zeci de mii de asociații mici primesc o raportare dublă.

  • ChatGPT

    7,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Transparența finanțărilor este utilă, dar proiectul permite sancțiuni severe pentru neraportare, fără reguli suficient de clare. Riscul major provine din posibilitatea suspendării activității unui ONG și din calendarul de aplicare imposibil de păstrat în forma actuală.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

10 lucruri bune · 13 probleme

Reparabilă

Un registru de transparență util și nediscriminatoriu, stricat de sancțiuni vagi și disproporționate și de un calendar de aplicare greșit.

Ce e bine 10

  • Creează un registru public și gratuit online cu banii fiecărui ONG, pe care oricine îl poate consulta.

    art. 47¹ alin. (3) · ce scrie în lege
    „Registrul de Transparență este public, accesibil gratuit online pe portalul oficial al Ministerului Justiției”
  • Arată pentru fiecare ONG câți bani a primit de la bugetele locale, de stat sau din fonduri europene, așa că banii publici pot fi urmăriți.

    art. 47¹ alin. (3) lit. c) · ce scrie în lege
    „valoarea totală a fondurilor provenite din bugetele publice locale, naționale sau din fonduri europene”
  • Finanțatorii mari, de peste 10.000 lei/an, apar separat, cu tipul finanțării, deci se vede cine susține un ONG.

    art. 47¹ alin. (3) lit. b) · ce scrie în lege
    „sursele de finanțare publice și private care depășesc suma de 10.000 lei/an de la același finanțator, precizând forma finanțării”
Arată toate cele 10
  • Donatorii persoane fizice nu sunt dați publicității cu numele, deci viața privată este protejată.

    art. 47¹ alin. (4) · ce scrie în lege
    „Datele privind persoanele fizice donatoare se publică doar în formă agregată, fără identificare nominală”
  • Se publică raportul anual de activitate și raportul de audit, așa că se vede și ce face ONG-ul cu banii.

    art. 47¹ alin. (3) lit. d) · ce scrie în lege
    „raportul anual de activitate și, dacă este cazul, raportul de audit financiar”
  • Datele declarate sunt verificate cu ANAF și Curtea de Conturi, nu sunt doar afișate.

    art. 47¹ alin. (9) · ce scrie în lege
    „Ministerul Justiției colaborează cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, Curtea de Conturi și alte autorități pentru verificarea conformității datelor declarate”
  • Sancțiunile sunt graduale: întâi un avertisment, iar măsura cea mai grea poate fi luată doar de o instanță.

    art. 47¹ alin. (7) lit. a) și c)

  • Tratează la fel toate sursele de bani, interne sau străine, deci nu stigmatizează ONG-urile cu finanțare din afară.

    art. 47¹ alin. (3) lit. b)

  • Datele pot fi folosite pentru audit public, statistici și evaluarea politicilor publice.

    art. 47¹ alin. (10) · ce scrie în lege
    „Informațiile din Registrul de Transparență pot fi utilizate pentru audit-uri publice, analize statistice și evaluări de politici publice”
  • Ministerul are un termen fix în fiecare an pentru publicarea și actualizarea datelor.

    art. 47¹ alin. (6) · ce scrie în lege
    „Ministerul Justiției publică și actualizează Registrul de Transparență până la 30 aprilie a fiecărui an”

Ce strică 13

  • Un ONG poate ajunge să-și vadă activitatea suspendată doar pentru că nu a raportat. Legea nu are regim pentru «suspendare», nu spune cât durează și nu definește «refuzul repetat».

    art. 47¹ alin. (7) lit. c) · ce scrie în lege
    „sesizarea instanței competente pentru suspendarea activității, în caz de refuz repetat”
  • Nu spune cine taie accesul la bani publici, prin ce act și cum se poate contesta. Asta deschide calea spre decizii arbitrare.

    art. 47¹ alin. (7) lit. b) · ce scrie în lege
    „suspendarea temporară a accesului la finanțări publice până la conformare”
  • Legea intră în vigoare la 1 ianuarie 2026, dată deja trecută. Citită literal, ar cere obligații pentru o perioadă trecută.

    art. II · ce scrie în lege
    „Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2026”
Arată toate cele 13
  • Termenele nu se potrivesc: 6 luni de la publicare pentru registru, 90 de zile de la intrare în vigoare pentru norme și raportare la 31 martie, poate înainte să existe registrul.

    art. II și art. 47¹ alin. (5), (8) · ce scrie în lege
    „Ministerul Justiției având la dispoziție 6 luni de la publicarea legii pentru pregătirea tehnică a Registrului de Transparență”
  • Cere veniturile anuale și raportul de audit până la 31 martie, posibil înainte de termenul obișnuit de închidere și auditare a conturilor anuale.

    art. 47¹ alin. (5) · ce scrie în lege
    „au obligația de a transmite Ministerului Justiției datele prevăzute la alin. (3) până la data de 31 martie”
  • «Finanțări publice» nu e definit. Blocarea ar putea lovi și cei 3,5% din impozit redirecționați de oameni (formularul 230), nu doar granturile.

    art. 47¹ alin. (7) lit. b)

  • Nu e clar ce se întâmplă cu o persoană fizică ce dă peste 10.000 lei: alin. (3) cere individualizarea, iar alin. (4) cere doar date agregate.

    art. 47¹ alin. (3) lit. b) și alin. (4) · ce scrie în lege
    „Datele privind persoanele fizice donatoare se publică doar în formă agregată, fără identificare nominală”
  • Cuvântul «contract» poate include și banii câștigați din servicii prestate, care nu sunt finanțări. Asta expune clienții și încarcă raportarea.

    art. 47¹ alin. (3) lit. b) · ce scrie în lege
    „care depășesc suma de 10.000 lei/an de la același finanțator, precizând forma finanțării (grant, sponsorizare, contract)”
  • Obligația e aceeași pentru toate ONG-urile, chiar și cele foarte mici. Multe date sunt deja depuse la ANAF, deci se dublează birocrația.

    art. 47¹ alin. (3) și (5) · ce scrie în lege
    „accesibil gratuit online pe portalul oficial al Ministerului Justiției, și cuprinde anual, pentru fiecare asociație sau fundație”
  • La ONG-urile cu foarte puțini donatori, suma agregată poate dezvălui indirect cine a donat.

    art. 47¹ alin. (4)

  • O sumă de exact 10.000 lei nu intră clar nici în categoria «depășesc», nici în «sub prag».

    art. 47¹ alin. (3) lit. b) · ce scrie în lege
    „sursele sub pragul de 10.000 lei/an se raportează în formă agregată”
  • Nu se spune ce face Ministerul Justiției și ce face ANAF în gestionarea registrului. Nici nu există o consecință dacă ministerul întârzie.

    art. 47¹ alin. (1) și (6) · ce scrie în lege
    „gestionat de Ministerul Justiției, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)”
  • Textul are greșeli de redactare: un «Articol unic» urmat de «Articolul II» și anunță modificări, deși doar adaugă un articol.

    articol unic și art. II · ce scrie în lege
    „se modifică și se completează după cum urmează”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Înlocuirea sancțiunilor de la alin. (7) lit. b)–c) cu amenzi contravenționale clare, aplicate de o autoritate numită, cu cale de atac, și corectarea datei de intrare în vigoare și a termenelor de raportare, corelate cu închiderea anuală a conturilor.

Ce ar rămâne: risc moderat, cam 3,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 09.02.2026

  1. Depus (trecut)

    1 parlamentar, la Senat, cu nr. L537/02.12.2025

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 2 februarie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 26 februarie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    2 februarie 2026

    Raport de respingere · L537/2025 · 110 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    74 de voturi pentru respingere, 30 contra și 4 abțineri; 110 senatori prezenți, dintre care 2 n-au votat.

    Pentru respingere
    74
    Contra respingerii
    30
    Abținere
    4
    Prezent, n-a votat
    2
    Fără vot înregistrat
    4
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținerePrezent, n-a votat
    PSD(30)
    30000
    AUR(25)
    02500
    PNL(18)
    18000
    USR(14)
    14000
    UDMR(8)
    8000
    Neafiliați(8)
    4400
    PIR(7)
    0142

    Au votat altfel decât grupul3 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 4 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (114)Deschide lista

    Prezent, n-a votat2 senatori

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 18 februarie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 26 februarie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 54/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 54/2026, „Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile, aprobată prin Legea nr.246/2005, cu modificările și completările ulterioare”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 47¹ alin. (7) și Articolul II Textul propus: Alin. (7) devine: „Netransmiterea datelor în termen constituie contravenție, constatată de Ministerul Justiției și sancționată cu avertisment, iar la repetare cu amendă de la 500 la 2.000 lei, potrivit OG nr. 2/2001.” Art. II devine: „Legea intră în vigoare la 6 luni de la publicare; prima raportare privește primul exercițiu financiar încheiat după această dată.” Motivarea: Alin. (7) nu arată cine decide „suspendarea accesului la finanțări publice”, ce e „refuz repetat” și introduce „suspendarea activității”, sancțiune necunoscută OG 26/2000: lipsă de previzibilitate (art. 1 alin. 5) și restrângere disproporționată a dreptului de asociere (art. 40, 53). Art. II fixează 1.01.2026, dată deja trecută: legea ar fi retroactivă (art. 15 alin. 2). Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Expunerea de motive susține că informațiile despre finanțarea ONG-urilor sunt dispersate și greu accesibile. Asta ar alimenta suspiciuni și ar permite „influențe ascunse”, așa că propune un registru unic, public, gratuit și online, care păstrează confidențialitatea donatorilor persoane fizice.

Ce face legea în realitate

Art. 47¹ obligă fiecare asociație și fundație, indiferent de mărime, să trimită anual Ministerului Justiției, până la 31 martie: veniturile totale, finanțatorii de peste 10.000 lei/an, fondurile publice primite și raportul de activitate. Neraportarea se sancționează cu suspendarea accesului la finanțări publice și, la „refuz repetat”, cu cererea în instanță de suspendare a activității. Veniturile și situațiile financiare sunt deja depuse la ANAF, deci apare o dublă raportare. Textul nu spune explicit că finanțatorii persoane juridice se publică nominal, deși Expunerea de motive o promite. Donațiile nu apar nici ele printre formele de finanțare enumerate (grant, sponsorizare, contract).

Comisiile

Termen pentru amendamente: 18 februarie 2026. Termen pentru raport: 26 februarie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile

12 proiecte, 11 în dezbatere

și încă 7

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 20 oct. 2025Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  2. 20 oct. 2025Senatînaintat la Senat
  3. 2 feb. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  4. 9 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  5. 19 feb. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 29 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.