Sari la conținut
Risc redus3,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPL-x 553/2026 · L385/2026 la Senat

Statul într-o singură aplicație: actele se cer o singură dată, iar ghișeul rămâne o opțiune

Lege de modernizare utilă, cu garanții reale: folosirea e voluntară, canalele clasice rămân, iar cetățeanul vede cine i-a accesat datele. Riscurile țin de execuție, nu de abuz. Aproape totul e lăsat pe seama normelor metodologice, serviciile complete nu au termen ferm, iar în textul disponibil nu apare o estimare de cost.

Titlul oficial: Proiect de Lege privind Aplicația mobilă unică și dreptul la servicii publice digitale complete, organizate după nevoile utilizatorilor

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru furnizarea integrată a unor servicii publice digitale complete, organizate dupa nevoile utilizatorilor, prin intermediul infrastructurii digitale naționale și al platformelor informatice naționale transversale. Astfel, potrivit inițiativei, se instituie Aplicația mobilă unică, ca punct unitar de acces digital la serviciile publice digitale furnizate de autoritățile și instituțiile publice, precum și portalul web unitar al administrației publice.

Inițiator
31 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Ordinară
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 31 parlamentari:USR31

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 28 octombrie 2026.

  1. 29 octombrie

Ce spun cele trei modele

Gemini și Claude: risc redus; ChatGPT: risc moderat (Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0).

3,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · acord parțial

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O lege de digitalizare modernă și favorabilă cetățeanului, care introduce o aplicație unică a statului, interzice instituțiilor să mai cumpere softuri care se dublează între ele și oferă fiecărui român un jurnal electronic în care vede exact ce funcționar i-a accesat datele personale. Rămâne însă vulnerabilă la amânări birocratice, deoarece lasă calendarul de implementare și excepțiile la latitudinea unor norme metodologice fără termen de adoptare.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Lege de modernizare utilă, cu garanții reale: folosirea e voluntară, canalele clasice rămân, iar cetățeanul vede cine i-a accesat datele. Riscurile țin de execuție, nu de abuz. Aproape totul e lăsat pe seama normelor metodologice, serviciile complete nu au termen ferm, iar în textul disponibil nu apare o estimare de cost.

  • ChatGPT

    4,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul poate reduce drumurile și documentele cerute repetat, păstrând accesul fără telefon inteligent. Riscul moderat provine din finanțarea insuficient fundamentată și din corelarea neclară dintre amenzi, disponibilitatea platformelor și implementarea etapizată.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

14 lucruri bune · 14 probleme

Reparabilă

O lege în mare parte bună pentru cetățeni, slăbită de un regim de amenzi prost construit și de prea multe detalii lăsate pe seama Guvernului.

Ce e bine 14

  • Folosirea aplicației e voluntară și nimeni nu poate pierde accesul la un serviciu public pe căile clasice, la ghișeu sau prin poștă.

    art. 5 alin. (2)-(3) · ce scrie în lege
    „Nicio persoană nu poate fi lipsită de accesul, prin alte mijloace prevăzute de lege, la serviciile publice la care are dreptul.”
  • Instituțiile nu mai pot cere hârtii pe care statul le are deja. Trebuie să le ia singure din sistemele proprii, iar omul scapă de drumuri repetate.

    art. 9 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Entitățile publice au obligația de a reutiliza datele disponibile în infrastructura digitală națională, fără a solicita utilizatorilor prezentarea de documente sau informații care se regăsesc deja în sistemele prevăzute la alin.(1).”
  • Fiecare om poate vedea ce instituție i-a consultat datele, când, ce date, în ce scop și pe ce bază legală. Asta face mai greu abuzul.

    art. 16 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Utilizatorii au dreptul de a accesa, prin intermediul AMU sau al portalului web unitar al administrației publice, informații privind operațiunile de accesare a datelor lor cu caracter personal”
Arată toate cele 14
  • Instituțiile trebuie să ofere canale alternative și ajutor celor fără telefon, fără internet sau fără competențe digitale.

    art. 5 alin. (4) · ce scrie în lege
    „Entitățile publice asigură, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii, canale alternative și asistență pentru utilizatorii care nu dispun de mijloace digitale”
  • Portalul web are aceeași valoare ca aplicația, deci nu ai nevoie de smartphone ca să folosești serviciile online.

    art. 11 alin. (2) · ce scrie în lege
    „AMU și portalul web unitar al administrației publice reprezintă interfețe echivalente de acces la serviciile publice digitale”
  • Instituțiile nu mai pot cumpăra fiecare propriul sistem care face același lucru ca platformele naționale, ceea ce reduce risipa de bani publici.

    art. 8 · ce scrie în lege
    „Este interzisă dezvoltarea sau utilizarea de sisteme informatice care dublează funcționalitățile platformelor informatice naționale transversale”
  • Într-un spațiu personal vezi istoricul cererilor, notificările, stadiul dosarelor și documentele emise, cu posibilitatea de a obține copii.

    art. 14 alin. (1) lit. d), art. 15 alin. (2) lit. f)-g) · ce scrie în lege
    „spațiul personal al utilizatorului, destinat consultării istoricului interacțiunilor administrative, notificărilor, comunicărilor și înscrisurilor digitale aferente serviciilor publice accesate”
  • Regulile de securitate cibernetică se aplică explicit aplicației și portalului, ceea ce protejează datele oamenilor.

    art. 19 alin. (1) · ce scrie în lege
    „se aplică în mod corespunzător infrastructurii digitale naționale prevăzute de prezenta lege, inclusiv AMU și portalului web unitar al administrației publice”
  • ADR publică anual un raport despre funcționare, interoperabilitate și gradul de utilizare, așa că publicul poate verifica rezultatele.

    art. 20 · ce scrie în lege
    „Raportul prevăzut la alin.(1) se transmite Guvernului și se publică pe pagina de internet a ADR”
  • Aplicația și portalul au un termen ferm de lansare a primei versiuni, iar ADR răspunde dacă îl depășește.

    art. 17 alin. (4) · ce scrie în lege
    „devin operaționale, în versiune inițială, pentru funcționalitățile și serviciile prioritare stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii, în termen de 12 luni”
  • Când o procedură cere totuși prezența fizică, aplicația îți spune dinainte ce pași trebuie făcuți la ghișeu.

    art. 15 alin. (3) · ce scrie în lege
    „utilizatorul este informat prin AMU cu privire la etapele care necesită prezența fizică a acestuia”
  • Serviciile sunt grupate pe situații de viață, precum nașterea unui copil sau mutarea, ca omul să nu caute fiecare instituție separat.

    art. 14 alin. (1) lit. b), art. 3 lit. e) · ce scrie în lege
    „componenta de organizare a serviciilor în funcție de evenimente de viață sau de situații administrative recurrente”
  • Lista serviciilor publice poate fi consultată de oricine, fără cont și fără autentificare.

    art. 12 alin. (3) · ce scrie în lege
    „CNSP este pus la dispoziția utilizatorilor prin AMU și prin portalul web unitar al administrației publice, fără a fi necesară autentificarea.”
  • Accesul se face cu identitatea digitală națională și cu portofelul digital european, compatibil cu regulile UE.

    art. 13 · ce scrie în lege
    „inclusiv prin aplicația de identitate digitală ROeID și prin Portofelul european pentru identitatea digitală”

Ce strică 14

  • Amenzile cad pe instituții, nu pe funcționarul vinovat. Bani publici trec dintr-un buget în altul, iar primăriile mici rămân cu mai puțini bani pentru servicii.

    art. 21 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei nerespectarea de către entitățile publice a prevederilor art.8 și art.9 alin.(2)”
  • Amenzile se aplică din prima zi, deși integrarea e prevăzută etapizat și normele vin abia după 60 de zile. Instituțiile pot fi amendate pentru platforme încă nefuncționale.

    art. 7 alin. (2), art. 21, art. 22 · ce scrie în lege
    „Integrarea și interconectarea sistemelor informatice se realizează etapizat, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a legii”
  • Poliția Română trebuie să constate încălcări tehnice de IT ale ministerelor și ale ADR, deși nu are competențe în domeniu, iar MAI e și el o instituție vizată.

    art. 21 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin.(1) se realizează de către ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române.”
Arată toate cele 14
  • Nu se spune cine aprobă excepțiile pentru sisteme proprii și în ce termen. O primărie poate ajunge să ceară voie centrului, ceea ce afectează autonomia locală.

    art. 8 alin. (2) · ce scrie în lege
    „cu excepția situațiilor justificate tehnic, operațional, sau administrativ, prin specificul serviciului public furnizat, aprobate potrivit normelor metodologice de aplicare a legii”
  • Calendarul serviciilor, regulile pentru canalele alternative și jurnalul de acces sunt lăsate unei hotărâri de Guvern. Dreptul din lege rămâne fără termen și fără conținut minim.

    art. 5 alin. (4), art. 16 alin. (3), art. 17 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Furnizarea serviciilor publice digitale complete se realizează etapizat, potrivit calendarului stabilit prin normele metodologice de aplicare a legii.”
  • Datele din toate sistemele statului se pot folosi la comun, fără limite clare de scop, fără rol pentru autoritatea de protecția datelor și fără evaluare de impact.

    art. 9 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Furnizarea serviciilor publice digitale se realizează pe baza datelor existente în platformele naționale transversale și în sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice.”
  • Funcționarul poate cere în continuare hârtii invocând lipsa legăturii tehnice. Omul nu are nicio cale simplă de contestare sau despăgubire.

    art. 9 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Solicitarea de documente sau informații de la utilizatori este permisă în mod excepțional numai în situația în care acestea nu sunt disponibile în infrastructura digitală națională”
  • Amenzile apără centralizarea IT, dar nu și drepturile oamenilor. Nu există sancțiuni dacă lipsesc canalele alternative, asistența sau jurnalul de acces.

    art. 5 alin. (3)-(4), art. 16, art. 21

  • Costurile nu sunt estimate nicăieri în text, iar integrarea se face „cu resursele disponibile” ale instituțiilor. Primăriile pot rămâne cu cheltuieli nefinanțate.

    art. 2 alin. (3), art. 7 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Finanțarea dezvoltării, implementării, operării și întreținerii infrastructurii digitale naționale, a platformelor naționale transversale, a AMU și a portalului web unitar al administrației publice se asigură de la bugetul de stat”
  • Jurnalul de acces arată doar consultările făcute prin infrastructura națională. Accesările directe în bazele de date ale instituțiilor rămân invizibile.

    art. 16 alin. (3) · ce scrie în lege
    „jurnal electronic de acces aferent operațiunilor realizate prin infrastructura digitală națională, în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii”
  • STS poate monitoriza sistemele pe baza unor protocoale nepublice, fără limite scrise în lege. Asta reduce transparența asupra cine are acces la date.

    art. 19 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură, în condițiile legii și în baza protocoalelor cu ADR și DNSC, servicii tehnice, infrastructură, monitorizare sau testare tehnică”
  • ADR își auditează singură sistemele pe care le administrează. Lipsește un control independent.

    art. 19 alin. (2) · ce scrie în lege
    „ADR efectuează anual un audit privind conformitatea, interoperabilitatea și funcționarea componentelor infrastructurii digitale naționale”
  • Formula „în măsura în care natura serviciului permite” lasă instituțiile să declare singure că un serviciu nu poate fi digitalizat complet.

    art. 3 lit. d) · ce scrie în lege
    „se realizează prin mijloace digitale, în măsura în care natura serviciului permite”
  • Textul are greșeli de redactare: cuvinte lipite, titlul greșit scris și literele e)-f) de la art. 15 amestecate. Asta poate crea dispute de interpretare.

    titlu, art. 6 alin. (1), art. 15 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Infrastructura digitală națională include platformele informaticenationale transversale utilizate de entitățile publice pentru furnizarea serviciilor publice digitale.”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Art. 21 ar trebui rescris: răspunderea să cadă pe conducătorul vinovat, nu pe bugetul instituției, constatarea să o facă un organ de specialitate, nu Poliția, iar sancțiunile să se aplice abia după un termen de tranziție legat de calendarul de integrare (art. 22).

Ce ar rămâne: risc moderat, cam 3,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 01.09.2026

  1. Depus (trecut)

    31 parlamentari, la Senat, cu nr. L385/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 29 iunie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 22 septembrie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a adoptat

    29 iunie 2026

    Vot final · L385/2026 · 102 senatori prezenți

    62 de voturi pentru, 39 contra și 1 abținere; 102 senatori prezenți.

    Pentru
    62
    Contra
    39
    Abținere
    1
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    3
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(50)
    5000
    AUR(46)
    0460
    USR(32)
    18140
    PNL(30)
    3000
    UDMR(18)
    1800
    PIR(14)
    0140
    Neafiliați(14)
    842

    Au votat altfel decât grupul9 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 3 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (105)Deschide lista

    Abținere1 senator

    Fără vot înregistrat3 senatori

Cum s-a schimbat pe drum

La Senat, proiectul a devenit mai riscant.

Jurnalul cu cine ți-a accesat datele acoperă acum doar accesările prin infrastructura națională.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. mai riscantSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
Ce a schimbat Senatul
4 schimbări majore: 3 în rău · 1 în bine, plus 2 minore
Ce rămâne în lege
5 probleme majore · 7 părți bune majore, plus 10 minore

Schimbările majore

  • mai rău · art. 16

    Jurnalul accesărilor la date acoperă mai puține cazuri

    Art. 16: inițial jurnalul cuprindea accesările făcute de autorități și instituții publice. Acum cuprinde doar pe cele prin infrastructura digitală națională, cu condiții stabilite prin norme. Apare și pe portal.

    Înainte · forma inițiatorului
    „(1) Utilizatorii au dreptul de a accesa, prin intermediul AMU, istoricul accesărilor datelor cu caracter personal realizate de autorități și instituții publice.”
    Acum · forma Senatului
    „Utilizatorii au dreptul de a accesa, prin intermediul AMU sau al portalului web unitar al administrației publice, informații privind operațiunile de accesare a datelor lor cu caracter personal realizate prin infrastructura digitală națională”
  • mai bine · art. 5 alin. (4)

    Canale alternative și asistență pentru cei fără digital

    Art. 5 alin. (4) este nou. Instituțiile trebuie să ofere canale alternative și asistență celor fără mijloace digitale, fără acces la tehnologie sau fără competențe digitale, potrivit normelor metodologice.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    Acum · forma Senatului
    „(4) Entitățile publice asigură, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii, canale alternative și asistență pentru utilizatorii care nu dispun de mijloace digitale, de acces facil la tehnologie sau de competențele digitale necesare.”
  • mai rău · art. 2 alin. (1)

    Legea nu mai numește entitățile administrate sau controlate

    Art. 2 alin. (1) nu mai include entitățile aflate în administrarea sau controlul autorităților, deși definiția din art. 3 lit. g) le păstrează. Nu mai e clar dacă legea li se aplică.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului
    „(1) Prezenta lege se aplică autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și entităților aflate în subordinea, în administrarea, sub autoritatea, coordonarea sau controlul acestora.”
    Acum · forma Senatului
    „(1) Prezenta lege se aplică autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și entităților aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea acestora.”
  • mai rău · art. 8 alin. (2)

    Mai multe excepții pentru sistemele care dublează platformele

    Art. 8 alin. (2): instituțiile pot folosi sisteme care dublează platformele naționale și din motive administrative. Aprobarea se dă după normele metodologice, nu după lege, fără să se spună cine aprobă.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului
    „(2) Este interzisă dezvoltarea sau utilizarea de sisteme informatice care dublează funcționalitățile platformelor naționale transversale, cu excepția situațiilor justificate tehnic sau operațional, aprobate potrivit legii.”
    Acum · forma Senatului
    „cu excepția situațiilor justificate tehnic, operațional, sau administrativ, prin specificul serviciului public furnizat, aprobate potrivit normelor metodologice de aplicare a legii.”

Schimbări minore

  • mai rău Termenul de 12 luni privește doar o versiune inițială

    Art. 17 alin. (4): în 12 luni trebuie să funcționeze doar o versiune inițială, cu serviciile prioritare alese prin normele metodologice. Amenda pentru ADR din art. 21 devine mai ușor de evitat.

    Înainte · forma inițiatorului
    „(4) AMU și portalul web unitar al administrației publice devin operaționale în termen de maximum 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
    Acum · forma Senatului
    „(4) AMU și portalul web unitar al administrației publice devin operaționale, în versiune inițială, pentru funcționalitățile și serviciile prioritare stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”
  • mai rău Conectarea sistemelor poate fi amânată pe motiv de resurse

    Art. 7 alin. (2): integrarea sistemelor se face acum etapizat și ține cont de capacitatea administrativă și de resursele instituțiilor. Asta le permite să întârzie.

    Înainte · forma inițiatorului
    „(2) Integrarea și interconectarea sistemelor informatice se realizează în conformitate cu normele metodologice de aplicare a legii.”
    Acum · forma Senatului
    „(2) Integrarea și interconectarea sistemelor informatice se realizează etapizat, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a legii, cu respectarea standardelor tehnice, a capacității administrative și a resurselor disponibile ale entităților publice.”

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • Jurnalul acoperă doar accesările prin infrastructura națională; condițiile le stabilesc normele · art. 16
  • Contravențiile le constată Poliția, care nu are competență tehnică în domeniu · art. 21 alin. (2)
  • Amenda se aplică instituției, deci o plătesc tot banii publici · art. 21 alin. (1)
  • Excepțiile de la interdicția sistemelor dublate sunt largi; nu se spune cine aprobă · art. 8 alin. (2)
  • Art. 2 omite entitățile administrate sau controlate, deși definiția le include · art. 2 alin. (1)

Părți bune majore

  • Folosirea aplicației e voluntară; nimeni nu pierde accesul pe căile clasice · art. 5 alin. (2)-(3)
  • Instituțiile trebuie să ofere canale alternative și asistență celor fără digital · art. 5 alin. (4)
  • Portalul web e echivalent cu aplicația, deci nu ai nevoie de smartphone · art. 11 alin. (2)
  • Instituțiile nu mai pot cere acte care există deja în sistemele statului · art. 9 alin. (2)-(3)
  • Amenzi de 10.000-20.000 lei pentru acte cerute inutil și sisteme dublate · art. 21 alin. (1)
  • Jurnal cu instituția, data, categoria datelor, scopul și temeiul fiecărei accesări · art. 16 alin. (2)
  • Interdicția sistemelor care dublează platformele naționale reduce risipa de bani publici · art. 8
5 probleme minore și 5 părți bune minore

Probleme minore

  • Cetățeanul nu are o cale de contestare dacă i se cer acte existente · art. 9
  • În 12 luni e obligatorie doar o versiune inițială, cu servicii alese prin norme · art. 17 alin. (4)
  • Instituțiile pot amâna integrarea invocând capacitatea administrativă și resursele · art. 7 alin. (2)
  • Un serviciu poate rămâne parțial nedigital dacă «natura serviciului» nu permite · art. 3 lit. d)
  • Garanții esențiale depind de normele metodologice, adoptate de Guvern în 60 de zile · art. 22 alin. (2)

Părți bune minore

  • Catalogul serviciilor publice poate fi consultat fără autentificare · art. 12 alin. (3)
  • Autentificare și prin ROeID și prin portofelul european de identitate digitală · art. 13
  • Aplicația te anunță ce etape cer prezență fizică sau ridicarea actului · art. 15 alin. (3)
  • ADR publică anual un raport despre funcționarea și folosirea serviciilor digitale · art. 20
  • Audit anual și reguli de securitate cibernetică pentru întreaga infrastructură · art. 19

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Citatele sunt copiate din textele oficiale ale formelor și verificate automat, cuvânt cu cuvânt.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct. Aici scorul a scăzut de la 3,3 la 3,0, deși schimbările sunt mai mult în rău: diferența e în marja în care variază analizele.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc redus3,3Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 5,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc redus3,0Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0Textul, pe cdep.ro

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 14 septembrie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 22 septembrie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Administrație publică și amenajarea teritoriului, Tehnologia informației și comunicațiilor

Către: cp06@cdep.ro, cti@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: PL-x 553/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 553/2026, „Proiect de Lege privind Aplicația mobilă unică și dreptul la servicii publice digitale complete, organizate după nevoile utilizatorilor”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 16 – completare cu alin. (4) Textul propus: Alin.(4) nou: Jurnalul de acces nu poate fi modificat sau șters, se păstrează 5 ani și include și accesările ulterioare ale datelor preluate prin infrastructura digitală națională. Comunicarea unor înregistrări se amână doar în cazurile prevăzute de lege, pentru securitate națională sau urmărire penală, temporar, cu informarea ulterioară a persoanei. Motivarea: Art.16 e cea mai bună garanție a legii, dar acoperă doar accesările făcute «prin infrastructura digitală națională»: o interogare ulterioară în baza proprie a instituției nu mai apare. Restrângerea unui drept se poate face doar prin lege (art.53 Constituție), nu prin norme metodologice, iar un jurnal care poate fi editat nu dovedește nimic. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Cei 31 de parlamentari USR inițiatori vor ca serviciile publice să fie accesibile dintr-o singură aplicație și un singur portal. Serviciile ar fi organizate pe «evenimente de viață» (nașterea unui copil, mutarea, înființarea unei firme), iar statul nu ar mai cere documente pe care le deține deja. Expunerea de motive nu a putut fi extrasă, așa că rezumatul se bazează pe titlu, pe fișa Camerei și pe articole.

Ce face legea în realitate

Legea face obligatoriu principiul «doar o singură dată» (art.9), obligă instituțiile să folosească platformele naționale comune și interzice sistemele paralele (art.8). ADR primește aplicația și portalul (art.2 alin.4, art.18). Folosirea e voluntară și accesul pe alte căi e garantat (art.5), dar serviciile complete se livrează «etapizat», după un calendar stabilit prin norme metodologice (art.7, art.17). Până la adoptarea normelor, dreptul de la art.5 alin.(1) e greu de pretins concret. Centralizarea crește și miza unei breșe sau a unei pene: un singur punct de acces înseamnă un singur punct de eșec.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 14 septembrie 2026. Termen pentru raport: 22 septembrie 2026.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 29 iun. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constitutia României
  2. 1 sept. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 16 sept. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 17 sept. 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Guvern - cu nr.10275/15.09.2026 (negativ)

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.