Sari la conținut
Risc ridicat8,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 574/2026 · L370/2026 la Senat

Statul, primul cumpărător la firmele publice și privatizate; vânzarea către străini, doar cu aprobarea Guvernului

Protejarea activelor strategice e un scop legitim, dar România are deja un filtru pentru investițiile străine (OUG nr. 46/2022). Textul întinde dreptul statului de prim cumpărător peste toate firmele privatizate și cere aprobarea Guvernului, fără termene sau criterii, pentru vânzări către orice străin, inclusiv din UE, în sectoare întregi, iar exact preluările ostile de pe bursă rămân în afara lui.

Titlul oficial: Propunere legislativă privind protecția întreprinderilor publice românești împotriva preluărilor ostile și pentru asigurarea continuității lor

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri împotriva preluărilor ostile a întreprinderilor publice definite la art.2 pct.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, precum și a instituțiilor de credit și societăților de asigurare la care statul deține controlul. Inițiativa vizează instituirea unui drept de preempțiune în favoarea statului român și, după caz, a unităților administrativ-teritoriale, care permite statului să dobândească controlul asupra unei întreprinderi publice sau a unor active strategice aflate în proces de transferare către terți, în condiții transparente și cu costuri previzibile. Mecanismul de protecție se completează cu obligația de notificare, care asigură că statul este informat anterior despre orice intenție de transfer a controlului. De asemenea, se instituie un sistem de reglementare a transferurilor către terți cu cetățenie sau naționalitate străină atunci când aceștia doresc să preia controlul asupra unor întreprinderi care funcționează în domenii esențiale ale economiei, impunând ca asemenea transferuri să beneficieze de acordul Guvernului.

Inițiator
66 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 66 parlamentari:AUR66

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc ridicat (8,0 · 8,0 · 8,0 din 10).

8,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc ridicat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    8,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Sub pretextul protejării companiilor de stat împotriva „preluărilor ostile”, proiectul extinde controlul și dreptul de preempțiune al statului (prin AAAS) inclusiv asupra tuturor fostelor întreprinderi de stat privatizate în ultimele decenii. În plus, condiționează de acordul discreționar al Guvernului vânzarea către orice cetățean străin (inclusiv din UE) a firmelor din transporturi rutiere, agricultură sau industria alimentară.

  • Claude

    8,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Protejarea activelor strategice e un scop legitim, dar România are deja un filtru pentru investițiile străine (OUG nr. 46/2022). Textul întinde dreptul statului de prim cumpărător peste toate firmele privatizate și cere aprobarea Guvernului, fără termene sau criterii, pentru vânzări către orice străin, inclusiv din UE, în sectoare întregi, iar exact preluările ostile de pe bursă rămân în afara lui.

  • ChatGPT

    8,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Protejarea infrastructurii strategice este legitimă, dar forma analizată depășește acest obiectiv prin restricții prea largi, discriminări între investitori și reguli contractuale contradictorii. Riscul ridicat rezultă din mecanismele concrete, nu din intenția declarată de protejare a interesului public.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

2 lucruri bune · 12 probleme

Rea în ansamblu

O propunere profund viciată juridic și economic, care își ratează ținta declarată și blochează atât atragerea de capital privat, cât și tranzacțiile a mii de firme privatizate.

Ce e bine 2

  • Obligă statul să consemneze efectiv prețul la dispoziția vânzătorului atunci când își exercită preempțiunea, prevenind blocarea vânzării fără plată.

    art. 6 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Dreptul de a dobândi controlul asupra societății sau activele ori fondul de comerț se exercită printr-un acord scris al titularului dreptului de preempțiune, însoțit de consemnarea prețului la dispoziția înstrăinătorului.”
  • Exceptează firmele aflate în insolvență sau restructurare de la dreptul de preempțiune al statului, evitând întârzierea procedurilor urgente de salvare.

    art. 3 alin. (6) · ce scrie în lege
    „Dreptul de preempțiune prevăzut la art. 3 alin. (1)-(2) nu se aplică societăților aflate în procedura de restructurare sau de prevenție a insolvenței ori în procedura de insolvență.”

Ce strică 12

  • Impune preempțiunea statului și asupra tuturor firmelor privatizate în trecut, fără limită de timp, restrângând grav dreptul de proprietate privată.

    art. 3 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Se instituie în favoarea Statului român un drept de preempțiune privind cedarea controlului asupra întreprinderilor publice, precum și asupra fostelor întreprinderi publice, între timp privatizate.”
  • Aplică preempțiunea statului și când o firmă publică sau privatizată își vinde fondul de comerț ori echipamente funcționale, blocând activitatea curentă timp de 45 de zile.

    art. 3 alin. (2) · ce scrie în lege
    „privește și transferul dreptului de proprietate asupra activelor individual determinate care fac parte din infrastructura critică națională, cesiunea fondului de comerț și transferul ansamblurilor sau subansamblurilor de active aflate în stare de funcționare”
  • Cere acordul discreționar al Guvernului pentru transferuri către orice străini, inclusiv din UE, în sectoare comune ca agricultura sau transportul rutier, încălcând dreptul UE.

    art. 8 alin. (1) și (2) · ce scrie în lege
    „În cazul întreprinderilor care funcționează în domenii esențiale ale economiei, transferul către terți cu cetățenie sau naționalitate străină poate fi efectuat doar cu acordul Guvernului”
Arată toate cele 12
  • Interzice atragerea de capital nou de la investitori ori fuziunile dacă firma este sănătoasă, permițându-le exclusiv în caz de insolvență sau restructurare.

    art. 3 alin. (5) · ce scrie în lege
    „sunt permise numai dacă sunt utilizate ca metode de restructurare, prevenție a insolvenței sau reorganizare judiciară, menite a asigura continuitatea întreprinderii publice.”
  • Permite conversia obligațiunilor în acțiuni exclusiv cetățenilor români, discriminând cetățenii din UE și încălcând libera circulație a capitalurilor.

    art. 9 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Conversia va putea fi efectuată exclusiv de către cetățenii români deținători ai obligațiunilor, pe baza acordului sau a cererii lor exprese.”
  • Permite statului și primăriilor să acorde împrumuturi cu dobândă plafonată sub nivelul pieței, încălcând normele europene privind ajutorul de stat.

    art. 9 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Dobânzile și celelalte costuri ale împrumuturilor acordate conform art. 9 alin.(1) nu vor putea depăși cu mai mult de 1,5 puncte procentuale dobânda de referință a BNR.”
  • Definește preluarea ostilă dar nu o folosește ca filtru: aplică restricțiile oricărei vânzări voluntare, în timp ce exclude bursa, unde au loc preluările ostile.

    art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (7) · ce scrie în lege
    „Există preluare ostilă, în sensul prezentei legi, când transferul controlului întreprinderilor publice românești se efectuează către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților.”
  • Prevede greșit că refuzul statului de a cumpăra este o condiție rezolutorie, ceea ce înseamnă că vânzarea către cumpărătorul privat se anulează tocmai când statul renunță.

    art. 3 alin. (4) · ce scrie în lege
    „Tranzacția cu terțul, în oricare dintre formele prevăzute la art. 3 alin. (1)-(3), este considerată încheiată sub condiția rezolutorie a refuzului titularului dreptului de preempțiune de a-și exercita dreptul în termen.”
  • Include în sfera legii firmele unde statul este acționar „semnificativ”, fără a defini acest prag procentual și deformând definiția din OUG nr. 109/2011.

    art. 1 alin. (1) și (2) · ce scrie în lege
    „societăților la care statul sau autoritățile publice locale sunt acționari unici, majoritari sau semnificativi, precum și societăților la care entitățile mai sus enunțate sunt acționari unici, majoritari sau semnificativi.”
  • Plafonează la 20% participarea băncilor și a fondurilor de pensii la obligațiunile pentru firme de stat, transferând riscul de neplată către populație.

    art. 9 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Asemenea obligațiuni vor putea fi achiziționate și de fondurile de pensii publice administrate privat, precum și de bănci sau alți investitori sofisticați, dar numai în limita unui procent de 20%”
  • Permite autorităților să ignore operațiuni juridice sau contabile considerate „simulate”, fără criterii clare și fără obligația unei hotărâri judecătorești.

    art. 10 · ce scrie în lege
    „Simularea prin diverse instrumente juridice sau contabile a unor situații sau evenimente în derulare de natură a înlătura aplicabilitatea prezentei legi în vederea ocolirii condițiilor de aplicare a criteriilor prevăzute la art. 1 este inopozabilă titularilor dreptului de preempțiune.”
  • Impune obligația de notificare a cedării controlului doar acționarilor firmelor din art. 1, lăsând fără procedură clară cedarea controlului la firmele privatizate.

    art. 6 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Titularul controlului asupra societăților prevăzute la art. 1, care intenționează să îl cedeze unui terț sau, după caz, societatea care intenționează să transfere unui terț fondul de comerț sau activele”

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 14.09.2026

  1. Depus (trecut)

    66 parlamentari, la Senat, cu nr. L370/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 8 septembrie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 1 octombrie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    8 septembrie 2026

    Raport de respingere · L370/2026 · 106 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    71 de voturi pentru respingere, 35 contra și nicio abținere; 106 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    71
    Contra respingerii
    35
    Abținere
    0
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    6
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(29)
    2900
    AUR(26)
    0260
    PNL(18)
    1800
    USR(15)
    1500
    Neafiliați(7)
    340
    UDMR(6)
    600
    PIR(5)
    050

    „Fără vot înregistrat”: 6 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (112)Deschide lista

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 23 septembrie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 1 octombrie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Politică economică, reformă și privatizare, Buget, finanțe și bănci, Industrii și servicii, Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp01@cdep.ro, cp02@cdep.ro, cp03@cdep.ro, cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 574/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 574/2026, „Propunere legislativă privind protecția întreprinderilor publice românești împotriva preluărilor ostile și pentru asigurarea continuității lor”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 8 alin. (1)-(3) Textul propus: Art. 8 se reformulează: „(1) Dobândirea controlului asupra întreprinderilor publice care gestionează infrastructuri critice naționale de către investitori din afara Uniunii Europene se supune examinării prevăzute de OUG nr. 46/2022, cu termenele și calea de atac prevăzute de aceasta.” Alin. (2) și (3) se elimină. Motivarea: Așa cum e scris, vânzarea către orice străin, inclusiv din UE, a unei firme din agricultură, industria alimentară, transport rutier sau distribuția de medicamente ar cere acordul Guvernului, fără termen, criterii sau procedură. Contravine art. 49 și 63 TFUE (CJUE, C-106/22 Xella), Regulamentului (UE) 2019/452 și art. 1 alin. (5) din Constituție. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii susțin că întreprinderile publice și activele strategice sunt expuse preluărilor ostile, urmate de concedieri și pierderea controlului național, iar legislația actuală nu are mecanisme de apărare. Propun drept de preempțiune pentru stat și UAT, notificarea prealabilă a transferurilor de control și acordul Guvernului pentru vânzările către străini în domenii esențiale, afirmând că măsurile nu au cost bugetar semnificativ.

Ce face legea în realitate

Deși titlul vorbește de preluări ostile, preempțiunea se declanșează la orice cedare a controlului, inclusiv la vânzările consimțite. Acțiunile tranzacționate pe bursă, canalul clasic al preluărilor ostile, sunt excluse (art. 3 alin. (7)). Dreptul statului se extinde asupra „fostelor întreprinderi publice, între timp privatizate”, adică asupra unor firme private, fără limită în timp, inclusiv la vânzarea unor linii de producție sau a fondului de comerț. Art. 8 condiționează de acordul Guvernului transferurile către străini în agricultură, industria alimentară, transport, energie, farma, bănci și asigurări și nu se limitează explicit la firmele publice. Costul real e ascuns: exercitarea preempțiunii înseamnă plata integrală a prețului în 45 de zile, la care se adaugă împrumuturi și garanții de stat (art. 8 alin. (3), art. 9), fără sursă de finanțare.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 23 septembrie 2026. Termen pentru raport: 1 octombrie 2026.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 8 sept. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  2. 14 sept. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 21 sept. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor Nu a fost aprobată solicitarea unui senator de a deveni coinițiator al propunerii legislative
  4. 14 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.