Sari la conținut
Risc redus3,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLegePL-x 58/2026 · L276/2026 la Senat

Scut legal pentru jurnaliști, ONG-uri și activiști împotriva proceselor de intimidare (anti-SLAPP)

Lege bună și necesară: transpune corect directiva anti-SLAPP și o extinde și la procesele pur românești. Punctul slab este cauțiunea din art.7, pe care instanța o poate impune fără niciun criteriu, așa că poate bloca și procese legitime.

Titlul oficial: Proiect de Lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în dreptul național a prevederilor Directivei (UE) 2024/1069 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 aprilie 2024 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”), care instituie standarde minime, aplicabile cauzelor civile cu implicații transfrontaliere, precum și extinderea acestora la cauzele interne, în acord cu Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Europene din 27 aprilie 2022 privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică. Noile prevederi cuprinse în proiect urmăresc să protejeze drepturi fundamentale, precum dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la libertatea de asociere și de întrunire pașnică, oferind protecție persoanelor fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public (cum ar fi jurnaliști de investigație, organizații mass-media sau apărători ai drepturilor omului) împotriva procedurilor judiciare inițiate împotriva lor pentru a-i descuraja să participe la astfel de acțiuni. De asemenea, proiectul vizează eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a proceselor civile, în vederea asigurării accesului real și efectiv la justiție, precum și a echilibrului just între drepturile procesuale ale părților. În acest scop, sunt prevăzute garanții procedurale împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, între care: solicitarea unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor de judecată estimate și asigurarea plății de despăgubiri pentru repararea prejudiciului potențial cauzat prin introducerea cererii de chemare în judecată, respingerea rapidă a cererilor vădit nefondate, acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit, aplicarea de sancțiuni.

Inițiator
Guvernul
Decide la final
Senatul
Tipul legii
Organică
Procedură de urgență
Da

Ce spun cele trei modele

Gemini și Claude: risc redus; ChatGPT: risc moderat (Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0).

3,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · acord parțial

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O lege necesară și binevenită care transpune Directiva (UE) 2024/1069 și o extinde salutar la litigiile interne, protejând jurnaliștii, avertizorii și cetățenii implicați civic împotriva proceselor civile abuzive menite să îi reducă la tăcere. Singurele vulnerabilități țin de mici detalii procedurale privind termenul de apel la cauțiune și riscul diminuării cheltuielilor de judecată.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Lege bună și necesară: transpune corect directiva anti-SLAPP și o extinde și la procesele pur românești. Punctul slab este cauțiunea din art.7, pe care instanța o poate impune fără niciun criteriu, așa că poate bloca și procese legitime.

  • ChatGPT

    4,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Legea oferă protecții utile jurnaliștilor, organizațiilor și cetățenilor intimidați prin procese civile. Principalul risc este cauțiunea insuficient delimitată, care poate îngreuna și acțiunile legitime.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

19 lucruri bune · 15 probleme

Reparabilă

O lege bună, care protejează jurnaliștii și activiștii mai mult decât cere UE, cu o singură slăbiciune serioasă: cauțiunea din art. 7, prea largă și fără criterii.

Ce e bine 19

  • Protecția se aplică și proceselor pur românești, nu doar celor cu element străin, cum cerea minim Directiva. Ajunge la jurnaliști, ONG-uri și cetățeni din dispute locale.

    art. 1 alin. (4)-(5) · ce scrie în lege
    „Prezenta lege se aplică atât cauzelor interne, cât și cauzelor cu implicații transfrontaliere.”
  • Pârâtul poate cere oprirea rapidă a unui proces vădit fără temei. Reclamantul trebuie să arate că acțiunea lui are o bază minimă, așa că procesele intimidante se închid devreme.

    art. 8, art. 9 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Reclamantului îi revine sarcina de a dovedi că cererea de chemare în judecată nu este în mod vădit neîntemeiată.”
  • Pragul pentru reclamant e scăzut și căile de atac sunt echilibrate: respingerea rapidă poate fi atacată ca orice hotărâre, iar refuzul ei e definitiv, ca să nu fie folosit pentru tergiversare.

    art. 9 alin. (4)-(5) · ce scrie în lege
    „Dacă cererea pârâtului este neîntemeiată, instanța o va respinge prin încheiere definitivă, dispunând continuarea judecării cauzei.”
Arată toate cele 19
  • Un proces e considerat abuziv doar dacă nu urmărește un drept real ȘI vrea în principal să reducă la tăcere. Simpla pierdere a procesului nu e suficientă pentru sancțiuni.

    art. 2 pct. 3 · ce scrie în lege
    „nefiind inițiate pentru a invoca sau a exercita în mod real un drept, au ca scop principal împiedicarea, restricționarea sau sancționarea mobilizării publice”
  • Sunt protejate presa, cercetarea, arta, protestele și asociațiile, pe teme precum sănătatea, mediul, corupția sau puterea publică.

    art. 2 pct. 1-2 · ce scrie în lege
    „în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare, a libertății artelor și științelor sau a libertății de întrunire și de asociere”
  • Pârâtul poate cere despăgubiri materiale și morale de la cel care l-a dat abuziv în judecată, fără să plătească taxă de timbru. Ajută pârâții cu bani puțini.

    art. 11 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Până la începerea dezbaterilor asupra fondului, pârâtul poate cere obligarea reclamantului la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat.”
  • Reclamantul abuziv este obligat să plătească cheltuielile de judecată ale pârâtului. Instanța nu are de ales dacă pârâtul o cere.

    art. 13 · ce scrie în lege
    „Reclamantul care a inițiat o procedură judiciară abuzivă împotriva mobilizării publice va fi obligat, la cererea pârâtului, la plata cheltuielilor de judecată”
  • Reclamantul nu poate scăpa de sancțiuni retrăgând sau modificând acțiunea în ultimul moment.

    art. 5 · ce scrie în lege
    „Modificarea cererii de chemare în judecată sau renunțarea la judecată nu împiedică formularea unei cereri potrivit dispozițiilor Capitolului IV.”
  • Hotărârile din țări din afara UE obținute prin procese abuzive împotriva unor persoane din UE nu vor fi recunoscute și executate în România.

    art. 14 · ce scrie în lege
    „va fi refuzată în cazul în care cererea sau, după caz, procedura respectivă este vădit neîntemeiată ori abuzivă potrivit prezentei legi”
  • Cine e dat abuziv în judecată în afara UE poate cere despăgubiri și cheltuieli în fața instanței de acasă.

    art. 15 alin. (1) · ce scrie în lege
    „poate solicita instanței în a cărei circumscripție își are domiciliul sau sediul despăgubiri pentru prejudiciul suferit și pentru cheltuielile suportate”
  • Cererile de cauțiune și de respingere rapidă se judecă de urgență, deci pârâtul nu stă ani de zile sub presiune.

    art. 4 · ce scrie în lege
    „Cererile prevăzute la art.3 lit.a) și b) se judecă de urgență.”
  • Asociațiile și sindicatele pot sprijini apărarea pârâtului sau depune acte la dosar, cu acordul acestuia.

    art. 6 · ce scrie în lege
    „pot sprijini apărările pârâtului, cu acordul acestuia, sau pot depune înscrisuri la dosarul cauzei.”
  • Protecția acoperă și cererile reconvenționale și măsurile provizorii, de exemplu sechestrele sau interdicțiile de publicare cerute în grabă.

    art. 1 alin. (2) · ce scrie în lege
    „inclusiv cererilor reconvenționale și procedurilor care au ca obiect măsuri provizorii și asiguratorii”
  • Amenda pentru procesele abuzive, de până la 100.000 lei, poate descuraja firmele mari să folosească instanța pentru intimidare.

    art. 12

  • Instanța poate obliga reclamantul abuziv să publice hotărârea pe banii lui, ceea ce repară reputația pârâtului.

    art. 10 alin. (1) · ce scrie în lege
    „instanța, la cererea pârâtului, poate dispune obligarea reclamantului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii judecătorești.”
  • Hotărârile din aceste procese se publică pe portalurile instanțelor, ceea ce aduce transparență și ajută la practică unitară.

    art. 18 · ce scrie în lege
    „se publică pe portalul instanțelor judecătorești portal.just.ro și pe portalul de jurisprudență Rejust www.rejust.ro.”
  • Avocatul Poporului informează oamenii despre organizațiile care îi pot ajuta, face campanii și participă la pregătirea judecătorilor.

    art. 16 · ce scrie în lege
    „colectează și pune la dispoziția persoanelor interesate informații privind organizațiile care oferă sprijin persoanelor vizate”
  • Pârâții fără bani pot primi ajutor public judiciar, după regulile existente.

    art. 17 · ce scrie în lege
    „Ajutorul public judiciar în cadrul procedurilor civile reglementate de prezenta lege se acordă potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008”
  • CSM publică anual statistici despre aceste procese, ceea ce permite verificarea modului în care funcționează legea.

    art. 19 alin. (2)

Ce strică 15

  • Instanța poate cere reclamantului o cauțiune, inclusiv pentru un prejudiciu „potențial”. Nu se cer semne de abuz, nici criterii de calcul ori raportare la veniturile lui: proces scump chiar și pentru cei cu dreptate.

    art. 7 alin. (1) · ce scrie în lege
    „instanța poate să îl oblige pe reclamant la depunerea, până la termenul pe care îl fixează, a unei cauțiuni care să acopere cheltuielile de judecată estimate”
  • Dacă reclamantul nu poate plăti cauțiunea, procesul se suspendă. O suspendare lungă poate duce la stingerea lui (perimare), deci cine nu are bani pierde accesul la instanță.

    art. 7 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Nedepunerea cauțiunii în termenul stabilit de instanță, care curge de la rămânerea definitivă a încheierii, atrage suspendarea judecării cauzei.”
  • Apelul împotriva cauțiunii are doar 5 zile de la pronunțare, posibil înainte ca părțile să primească motivarea. Contestarea se face practic pe nevăzute.

    art. 7 alin. (2) · ce scrie în lege
    „se va pronunța printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel, în termen de 5 zile de la pronunțare.”
Arată toate cele 15
  • Amenda minimă de 10.000 lei este aceeași pentru un om simplu și pentru o corporație. E mult peste amenzile judiciare obișnuite și poate fi disproporționată pentru o persoană fizică.

    art. 12 · ce scrie în lege
    „poate fi obligat, în condițiile legii, la plata unei amenzi judiciare de la 10.000 lei la 100.000 lei”
  • Legea nu se aplică plângerilor penale și nici despăgubirilor cerute în procesul penal. Cine vrea să intimideze poate ocoli protecția folosind calea penală.

    art. 1 alin. (3) · ce scrie în lege
    „nici în materie penală, inclusiv în cazul în care acțiunea civilă se exercită în cadrul procesului penal.”
  • Despăgubirile se pot cere doar până la dezbaterea fondului. Dacă abuzul iese la iveală mai târziu sau reclamantul renunță târziu, pârâtul poate pierde dreptul în acel proces.

    art. 11 alin. (1) · ce scrie în lege
    „Până la începerea dezbaterilor asupra fondului, pârâtul poate cere obligarea reclamantului”
  • Cheltuielile se recuperează după Codul de procedură civilă, care permite reducerea onorariilor de avocat. Pârâtul poate să nu-și recupereze tot, deși Directiva cere acoperire integrală.

    art. 13 · ce scrie în lege
    „în conformitate cu prevederile art.451-455 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă”
  • Reclamantul are doar 5 zile să răspundă la cererea de respingere rapidă și să-și arate probele. Termenul e scurt pentru cazuri complexe.

    art. 9 alin. (1) · ce scrie în lege
    „punându-i-se în vedere că are obligația de a răspunde în termen de 5 zile de la comunicare.”
  • „Vădit neîntemeiată” nu este definit, iar cererea de respingere rapidă poate fi făcută oricând până la final. Instanțele pot aplica legea diferit.

    art. 8 · ce scrie în lege
    „Pârâtul poate, până la soluționarea cauzei în primă instanță, să ceară respingerea rapidă a cererii de chemare în judecată ca vădit neîntemeiată.”
  • Dezechilibrul de putere nu e obligatoriu și pot invoca protecția și firmele. O companie mare ar putea folosi scutul contra unui om care o dă în judecată.

    art. 2 pct. 3, art. 1 alin. (1) · ce scrie în lege
    „au ca scop principal împiedicarea, restricționarea sau sancționarea mobilizării publice, exploatând adesea un dezechilibru de putere între părți”
  • Expresia „persoană publică din sectorul privat” e vagă. Nu e clar cine intră aici și cât de larg se întinde noțiunea de interes public.

    art. 2 pct. 2 lit. b) · ce scrie în lege
    „activități ale unei persoane fizice sau juridice care este o persoană publică din sectorul public sau privat”
  • Procesul pentru despăgubiri contra unui SLAPP din afara UE poate fi suspendat până termină instanța străină, ceea ce poate dura ani.

    art. 15 alin. (2) · ce scrie în lege
    „instanța română poate suspenda judecata până la pronunțarea hotărârii de către jurisdicția străină.”
  • Avocatul Poporului primește sarcini noi fără resurse sau personal prevăzut, așa că sprijinul poate rămâne doar pe hârtie.

    art. 16

  • CSM trimite statistici doar „dacă sunt disponibile”, deci obligația de monitorizare e slabă.

    art. 19 alin. (1) · ce scrie în lege
    „furnizează anual Comisiei Europene, sub formă agregată, dacă sunt disponibile, următoarele date”
  • Art. 3 are o greșeală de redactare: trimiterea la Capitolul III apare înaintea literei b), ceea ce face textul confuz.

    art. 3

O schimbare care l-ar face acceptabil

La art. 7: cauțiune doar dacă există indicii de abuz, cu un cuantum proporțional cu resursele reclamantului și termen de apel de la comunicarea motivării. La art. 12: amenda minimă să fie graduală.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 2,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: Lege 193/2026, din 07.10.2026

  1. Depus (trecut)

    Guvernul, pe 11 februarie 2026

  2. Comisiile Camerei (trecut)

    raport până pe 2 martie 2026

  3. Plenul Camerei (trecut)

    prima cameră

  4. Senatul (trecut)

    decide la final

  5. Promulgare (trecut)

    și Monitorul Oficial

Camera Deputaților votează prima, iar Senatul decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a adoptat

    8 septembrie 2026

    Vot final · L276/2026 · 106 senatori prezenți

    74 de voturi pentru, 3 contra și 29 de abțineri; 106 senatori prezenți.

    Pentru
    74
    Contra
    3
    Abținere
    29
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    6
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(29)
    2900
    AUR(24)
    0123
    PNL(17)
    1700
    USR(15)
    1500
    UDMR(8)
    800
    Neafiliați(7)
    520
    PIR(6)
    006

    Au votat altfel decât grupul1 parlamentar

    „Fără vot înregistrat”: 6 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (112)Deschide lista

Cum s-a schimbat pe drum

Pe drum, textul nu s-a schimbat pe fond.

Senatul a păstrat textul Camerei; s-au corectat doar greșeli de scriere și formatarea.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe cdep.ro
  2. neschimbat, adoptat tacitCameră: Forma adoptată de Cameră, textul pe cdep.ro
  3. neschimbat pe fondSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe senat.ro
Ce rămâne în lege
3 probleme majore · 12 părți bune majore, plus 8 minore

De la forma inițiatorului la forma Camerei: neschimbat, adoptat tacit. Camera Deputaților nu a modificat proiectul: l-a adoptat tacit, în forma inițiatorului. Diferențele sunt doar de redactare (două definiții despărțite corect, diacritice, greșeli de tipar), deci protecțiile și riscurile au rămas aceleași.

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • Cauțiunea poate fi cerută fără indicii de abuz, fără plafon sau criterii de calcul · art. 7 alin. (1)
  • Amendă de 10.000–100.000 lei, cu același minim pentru persoane și corporații · art. 12
  • Nu spune explicit că despăgubirea cere constatarea caracterului abuziv al procedurii · art. 11 alin. (1)

Părți bune majore

  • Protecția se aplică și proceselor din țară, nu doar celor transfrontaliere · art. 1 alin. (4)
  • Acoperă și cererile reconvenționale și măsurile provizorii sau asiguratorii · art. 1 alin. (2)
  • Definiții largi ale mobilizării publice și indicii concrete pentru procesele abuzive · art. 2
  • Pârâtul poate cere o cauțiune pentru cheltuieli și eventuale despăgubiri · art. 7 alin. (1)
  • Pârâtul poate cere respingerea rapidă, judecată de urgență, a procesului vădit neîntemeiat · art. 8–9
  • Reclamantul trebuie să dovedească că acțiunea lui nu e vădit neîntemeiată · art. 9 alin. (2)
  • Retragerea sau modificarea acțiunii nu scapă reclamantul de sancțiuni și despăgubiri · art. 5
  • Reclamantul abuziv poate fi obligat să publice hotărârea pe cheltuiala sa · art. 10 alin. (1)
  • Cererea de despăgubiri e scutită de taxa judiciară de timbru · art. 11 alin. (2)
  • Reclamantul abuziv e obligat, la cerere, la cheltuielile de judecată ale pârâtului · art. 13
  • Hotărârile abuzive din țări terțe nu sunt recunoscute și nici executate · art. 14
  • Despăgubiri în România pentru procese abuzive deschise în țări din afara UE · art. 15
4 probleme minore și 4 părți bune minore

Probleme minore

  • Despăgubirile pot fi cerute doar până la începerea dezbaterilor asupra fondului · art. 11 alin. (1)
  • Pârâtul nu poate ataca respingerea cererii sale de respingere rapidă · art. 9 alin. (5)
  • Citarea pentru cauțiune se face «în termen scurt», fără un număr de zile · art. 7 alin. (2)
  • Greșeli de scriere rămase: «territoriul», «expresile», «pârăți» · art. 1 alin. (5), art. 2, art. 19 alin. (1)

Părți bune minore

  • Organizațiile pot sprijini apărarea pârâtului, cu acordul lui, și depune înscrisuri · art. 6
  • Avocatul Poporului oferă informații despre sprijin, garanții și remedii · art. 16
  • Ajutorul public judiciar rămâne disponibil, după regulile generale existente · art. 17
  • Hotărârile se publică, iar CSM raportează anual date despre aceste procese · art. 18–19

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Comparația e făcută pe textele oficiale ale formelor, pe care le poți deschide mai sus.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc redus3,0Gemini 3,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe cdep.ro
  • Forma adoptată de CamerăRisc redus3,0Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0Textul, pe cdep.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc redus3,0Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0Textul, pe senat.ro

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Guvernul (Ministerul Justiției) spune că transpune Directiva (UE) 2024/1069. Scopul declarat este să protejeze jurnaliștii, ONG-urile și apărătorii drepturilor omului de procesele intentate doar pentru a-i intimida, iar protecția este extinsă și la cauzele interne, conform Recomandării (UE) 2022/758.

Ce face legea în realitate

Pârâtul dintr-un proces civil legat de o chestiune de interes public primește mai multe instrumente: cauțiune impusă reclamantului (art.7), respingere rapidă cu sarcina probei pusă pe reclamant (art.8-9), publicarea hotărârii, despăgubiri scutite de taxă de timbru, amendă de 10.000–100.000 lei și cheltuieli de judecată (art.10-13). Definițiile sunt largi (de exemplu „persoană publică din sectorul privat”), așa că și o televiziune mare sau un politician pârât pot invoca aceste instrumente împotriva unui om obișnuit care îi dă în judecată pentru defăimare. Filtrul real rămâne judecătorul. În plus, intimidarea mutată pe calea plângerii penale cu constituire de parte civilă scapă complet de lege (art.1 alin.3).

Comisiile

Termen pentru amendamente: 19 februarie 2026. Termen pentru raport: 2 martie 2026.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 11 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  2. 19 feb. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  3. 15 apr. 2026Camera Deputațilorprimire raport favorabil (53 amend. respinse) de la:
  4. 20 apr. 2026Camera Deputațilorproiectul de Lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică (PL-x 58/2026 ) (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional) . consultati stenograma sedintei sau înregistrarea video
  5. 20 apr. 2026Camera Deputațiloradoptat de Camera Deputatilor ca urmare a depasirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia României republicata
  6. 20 apr. 2026Senatînaintat la Senat
  7. 8 sept. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constitutia României
  8. 14 sept. 2026depunere la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii
  9. 19 sept. 2026trimitere la Presedintele României pentru promulgare
  10. 7 oct. 2026promulgata prin Decret nr. 797/2026

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 29 octombrie 2026.