Salariile restante, plătite din Fondul de garantare și când firma își pierde licența sau intră în concordat
Proiectul e util salariaților și compatibil cu dreptul UE, dar e croit vizibil pe cazul CFR Marfă. Noul mecanism funcționează practic doar la angajatorii mari care își pierd licența, iar textul are trimiteri greșite și un blocaj procedural. Trebuie reparat în comisie, nu respins.
Titlul oficial: Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
Ce scrie pe fișa Camerei
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.200/2006, urmărindu-se, printre altele, extinderea categoriei de angajatori pentru care se asigură plata creanțelor salariale din Fondul de garantare.
- Inițiator
- 3 parlamentari
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- Organică
- Procedură de urgență
- Nu
Ce s-a mai întâmplat
De la analiza noastră din 28 octombrie 2026.
- 4 noiembrieAviz de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați
- 29 octombrie
Ce spun cele trei modele
Toate trei îl văd ca risc moderat (6,0 · 4,0 · 4,0 din 10).
4,7/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc moderat · acord parțial
Gemini
6,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Deși pare o modificare generală a Legii nr. 200/2006, Expunerea de motive trădează faptul că este o lege cu dedicație pentru achitarea a ~74,8 milioane lei (câte 5 salarii medii brute) către cei 1.627 de angajați ai CFR Marfă SA din Fondul de garantare a creanțelor salariale. Mai mult, textul adoptat de Senat conține erori materiale de trimitere între articole care îl fac parțial inaplicabil.
Claude
4,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Proiectul e util salariaților și compatibil cu dreptul UE, dar e croit vizibil pe cazul CFR Marfă. Noul mecanism funcționează practic doar la angajatorii mari care își pierd licența, iar textul are trimiteri greșite și un blocaj procedural. Trebuie reparat în comisie, nu respins.
ChatGPT
4,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Proiectul oferă protecție utilă salariaților rămași fără venituri, dar conține necorelări care pot întârzia chiar plățile promise. Riscul este moderat: acces birocratic dificil, tratament preferențial pentru operatorii strategici și impact financiar insuficient explicat în extras.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
17 lucruri bune · 14 probleme
Reparabilă
O lege utilă salariaților, dar cu o poartă de acces îngustă, croită pe profilul unui singur angajator, și cu trimiteri greșite.
Ce e bine 17
Salariații pot primi banii din Fondul de garantare înainte ca instanța să deschidă definitiv insolvența, deci nu mai așteaptă luni sau ani fără venit.
art. I pct. 1 (art. 2 alin. (2)) · ce scrie în legeascunde
„anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator”
Cererea de plată o pot depune direct salariații sau sindicatele, nu doar angajatorul. Astfel accesul nu depinde de bunăvoința patronului.
art. I pct. 12 (art. 19 alin. (3)) · ce scrie în legeascunde
„stabilirea cuantumului creanțelor salariale și efectuarea plății se realizează de către agenția teritorială la cererea scrisă a angajatorului, a salariaților sau a organizațiilor legal constituite”
Salariații care au primit bani cu bună-credință nu trebuie să îi dea înapoi. Recuperarea de la ei se face doar pentru fraudă, declarații false sau plată dublă.
art. I pct. 10 (art. 17 alin. (4)) · ce scrie în legeascunde
„Salariații nu sunt obligați să restituie sumele primite cu bună-credință.”
Arată toate cele 17Arată mai puține
Fondul preia drepturile salariaților față de patron, cu toate garanțiile, și își poate recupera banii în insolvență, cu același rang. Așa se protejează banii Fondului.
art. I pct. 9 (art. 16 alin. (2)-(3)) · ce scrie în legeascunde
„Fondul de garantare se subrogă de drept, în limita sumelor achitate, în drepturile salariaților împotriva angajatorului, împreună cu toate garanțiile”
Patronul trebuie să returneze banii în 6 luni dacă insolvența nu se deschide, dacă își recapătă licența sau dacă a dat date false. Aceasta descurajează abuzul.
art. I pct. 10 (art. 17 alin. (2)) · ce scrie în legeascunde
„este obligat să restituie sumele suportate din Fondul de garantare în termen de 6 luni de la data la care intervine oricare dintre următoarele situații”
Agenția plătește direct impozitul și contribuțiile salariaților. Astfel vechimea și drepturile de pensie nu se pierd din cauza patronului.
art. I pct. 6 (art. 13 alin. (2)) · ce scrie în legeascunde
„se virează direct la bugetele corespunzătoare de către agențiile teritoriale care efectuează plata creanțelor salariale, acestea acționând ca plătitor la sursă în locul angajatorilor”
Când cererea vine de la salariați, agenția obține singură, de la instanță, de la autoritatea emitentă și de la ITM, actele pe care salariații nu le-ar putea procura.
art. I pct. 12 (art. 19 alin. (6)) · ce scrie în legeascunde
„Agenția verifică din oficiu, prin solicitări adresate instanței competente, autorității emitente a licenței sau autorizației și inspectoratului teritorial de muncă”
Respingerea cererii trebuie motivată, iar orice dispoziție a agenției poate fi atacată în instanță. Este o garanție a statului de drept.
art. I pct. 13 (art. 21 alin. (3)-(4)) · ce scrie în legeascunde
„Dispozițiile emise potrivit prezentului articol pot fi contestate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004”
Salariatul nu pierde restul banilor: poate cere în continuare de la patron diferența pe care Fondul nu a acoperit-o.
art. I pct. 9 (art. 16 alin. (4)) · ce scrie în legeascunde
„Salariatul păstrează împotriva angajatorului dreptul la diferența dintre creanța sa și suma achitată din Fondul de garantare.”
Compensațiile de concediere datorate prin lege sau prin contract pot fi plătite din Fond când patronul nu mai are bani.
art. I pct. 5 (art. 13 alin. (1) lit. c)) · ce scrie în legeascunde
„în cuantumul stabilit potrivit legii, contractului colectiv de muncă și/sau contractului individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă”
Se plătesc doar sumele deja datorate. Compensațiile se plătesc doar celor care chiar au fost concediați, ceea ce limitează plățile nejustificate.
art. I pct. 12 (art. 19 alin. (8)) · ce scrie în legeascunde
„Plățile compensatorii prevăzute la art.13 alin.(1) lit.c) se suportă numai pentru salariații ale căror raporturi de muncă au încetat”
Sumele returnate de patron se întorc cu dobândă de piață, după o regulă clară, europeană. Fondul nu pierde bani.
art. I pct. 10 (art. 17 alin. (5)) · ce scrie în legeascunde
„Prin dobândă la nivelul pieței se înțelege rata utilizată de Comisia Europeană pentru calculul dobânzilor în procedurile de recuperare.”
Legea precizează că verificarea făcută de agenție nu declară firma insolventă, deci nu încurcă procesul din instanță.
art. I pct. 1 (art. 2 alin. (3)) · ce scrie în legeascunde
„nu echivalează cu stabilirea stării de insolvență și nu produce efectele deschiderii procedurii reglementate de Legea nr.85/2014”
Patronul și autoritatea care a emis licența trebuie să anunțe agenția în 5 zile dacă situația licenței se schimbă. Așa se evită plățile nejustificate.
art. I pct. 11 (art. 18 alin. (2)) · ce scrie în legeascunde
„comunică agenției teritoriale, în termen de 5 zile lucrătoare, suspendarea, anularea, încetarea efectelor ori înlocuirea actului”
Agenția are un termen fix de 30 de zile pentru a răspunde la cerere.
art. I pct. 12 (art. 19 alin. (7)) · ce scrie în legeascunde
„Cererea se soluționează în termen de 30 de zile de la data completării documentației.”
Guvernul are un termen de 45 de zile pentru a actualiza normele de aplicare. Astfel legea nu rămâne neaplicată.
art. II · ce scrie în legeascunde
„În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul modifică și completează Normele metodologice”
Noul mecanism se aplică și când cererea de insolvență e deja pe rol, deci ajută și salariații aflați acum în această situație.
art. III · ce scrie în legeascunde
„inclusiv cererilor de deschidere a procedurii insolvenței înregistrate și nesoluționate definitiv”
Ce strică 14
Plata înainte de insolvență e posibilă doar dacă patronul și-a pierdut o licență. Firmele care se prăbușesc din alte motive nu sunt acoperite: condiție croită pe un singur caz.
art. I pct. 1 (art. 2 alin. (2) lit. a)-b)) · ce scrie în legeascunde
„licența sau autorizația indispensabilă desfășurării activității principale a angajatorului a fost retrasă, a încetat, a expirat fără a fi reînnoită”
Se cere concediere colectivă, care după Codul muncii există doar la firmele cu peste 20 de salariați. Cei de la firmele mici sunt excluși, deși Fondul e plătit de toți patronii.
art. I pct. 1 (art. 2 alin. (2) lit. d)) · ce scrie în legeascunde
„angajatorul a inițiat procedura concedierii colective, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii”
Fondul, plătit de toți angajatorii, va acoperi și compensațiile din orice statut special (de exemplu cel feroviar), fără un calcul al costului pentru Fond.
art. I pct. 5 (art. 13 alin. (1) lit. c)) · ce scrie în legeascunde
„plățile compensatorii restante, inclusiv cele prevăzute de acte normative cu caracter special, în cuantumul stabilit potrivit legii”
Arată toate cele 14Arată mai puține
Trimitere greșită: se citează cererea de la art. 19 alin. (4), dar cererea pentru noul mecanism e la alin. (3). Aceasta creează confuzie privind termenele și calculul plafonului.
art. I pct. 1 (art. 2 alin. (2) lit. e)) și pct. 7 (art. 14 alin. (2)) · ce scrie în legeascunde
„nu a fost soluționată definitiv până la data soluționării cererii prevăzute la art. 19 alin. (4)”
Plafonul mărit, de 12 salarii medii, se aplică doar firmelor numite strategice de Guvern. Protecția salariaților depinde de o decizie politică.
art. I pct. 7 (art. 14 alin. (1²)) · ce scrie în legeascunde
„pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți prin hotărâre a Guvernului ca fiind de interes strategic”
Dacă patronul nu trimite actele financiare cerute, legea nu prevede nicio sancțiune și nicio soluție. Termenul de 30 de zile nu începe, iar salariații rămân blocați.
art. I pct. 12 (art. 19 alin. (6)-(7)) · ce scrie în legeascunde
„agenția teritorială solicită angajatorului documentele prevăzute la alin.(5) lit.c) și e)-g), care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare”
Se cere un dosar financiar amplu, certificat de auditor sau de expert contabil, de la o firmă care, prin definiție, nu are bani. Aceasta întârzie sau împiedică plata.
art. I pct. 12 (art. 19 alin. (5) lit. f)) · ce scrie în legeascunde
„însușite de reprezentantul legal și certificate de auditorul financiar sau, după caz, de un expert contabil”
Expunerea de motive vorbește doar de o compensație pentru CFR Marfă și nu explică modificarea Legii nr. 200/2006 și nici costul pentru Fond. Parlamentul votează fără o fundamentare reală.
Expunerea de motive
Condiția permite și o cerere de concordat, dar actele cerute, notificările instanței și restituirea vorbesc doar de insolvență. Rezultatul e incoerent.
art. I pct. 12 (art. 19 alin. (5) lit. a)), pct. 11 (art. 18 alin. (1)), pct. 10 · ce scrie în legeascunde
„dovada înregistrării la instanța competentă a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, cu indicarea numărului dosarului”
Nu e clar ce plafon se aplică plăților făcute înainte de insolvență și dacă excepțiile de plafon pentru concordat se aplică și acestora.
art. I pct. 7 (art. 14)
Expresia „în mod substanțial” e vagă: agenția poate decide arbitrar dacă activitatea a încetat destul ca să plătească.
art. I pct. 1 (art. 2 alin. (2) lit. b)) · ce scrie în legeascunde
„continuarea activității pentru care licența sau autorizația era necesară a devenit imposibilă din punct de vedere legal și obiectiv, iar activitatea a încetat efectiv, total sau în mod substanțial”
Definiția creanțelor salariale devine foarte largă („alte drepturi bănești”), deci se pot ivi dispute despre ce trebuie să plătească Fondul.
art. I pct. 3 (art. 4 lit. d)) · ce scrie în legeascunde
„drepturile salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului, stabilite prin lege”
Nu e clar când se consideră că patronul și-a „redobândit capacitatea” de a plăti. De asta depinde momentul de la care trebuie să returneze banii.
art. I pct. 10 (art. 17 alin. (2) lit. b)) · ce scrie în legeascunde
„iar angajatorul și-a redobândit capacitatea de a desfășura activitatea și de a plăti creanțele salariale”
Textul are greșeli de redactare („effective”, „territoriale”, „accesoriiile”), semn al unei elaborări grăbite.
art. I pct. 10 (art. 17 alin. (5)), pct. 9, pct. 11, pct. 12, pct. 14 · ce scrie în legeascunde
„calculată de la data plății effective din Fondul de garantare până la data restituirii”
O schimbare care l-ar face acceptabil
Înlocuiți condițiile legate de licență și de concedierea colectivă cu un criteriu general de încetare efectivă a activității și a plăților, aplicabil oricărui angajator, și corectați trimiterile la art. 19 alin. (3).
Ce ar rămâne: risc moderat, cam 3,0 din 10 (estimare).
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 28.09.2026
Depus (trecut)
3 parlamentari, la Senat, cu nr. L567/2026
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a adoptat pe 22 septembrie 2026
Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)
raport până pe 14 octombrie 2026
Plenul Camerei (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a adoptat
21 septembrie 2026
Vot final · L567/2026 · 110 senatori prezenți
72 de voturi pentru, 16 contra și 22 de abțineri; 110 senatori prezenți.
- Pentru
- 72
- Contra
- 16
- Abținere
- 22
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 1
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru Contra Abținere PSD(33)33 0 0 AUR(26)25 0 1 PNL(16)1 4 11 USR(14)0 12 2 Neafiliați(9)7 0 2 UDMR(6)0 0 6 PIR(6)6 0 0 Au votat altfel decât grupul8 parlamentari
- Pentru(grupul: abținere)
- Contra(grupul: abținere)
- Contra(grupul: abținere)
- Contra(grupul: abținere)
- Contra(grupul: abținere)
- Abținere(grupul: contra)
- Abținere(grupul: contra)
- Abținere(grupul: pentru)
„Fără vot înregistrat”: un senator listat de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (111)Deschide listaÎnchide lista
Pentru72 de senatori
PSD33- Bică Andra
- Buzatu Oana-Constantina
- Catana Claudiu-Daniel
- Cazanciuc Robert-Marius
- Ciuperceanu Ionuț-Ciprian
- Corlățean Titus
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Graur Cătălin
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Mohan Aurel-George
- Moise Sorin
- Nicula Mircea-Cristian
- Oprea Ștefan-Radu
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Presură Alexandra
- Puiu Ovidiu
- Resmeriță Cornel-Cristian
- Rujan Ion-Cristinel
- Stan Ioan
- Stănescu Paul
- Streinu Cercel Adrian
- Stroe Felix
- Tănăsescu Alina-Elena
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
- Zamfir Daniel-Cătălin
AUR25- Barcari Dorina
- Chelaru Mircia
- Chertif Costache
- Dumitrescu Cristina-Gabriella
- Geamănu Ștefan
- Gheorghe Daniel-Paul-Romeo
- Iacob Constantin-Ciprian
- Lavric Sorin
- Onea Olga
- Păucean-Fernandes Luminița
- Peiu Petrișor-Gabriel
- Petre George-Cezar
- Plăeșu Laurențiu
- Potecă Vasilică
- Sandu Mircea-Ionuț
- Silegeanu Cătălin
- Spau Dumitru
- Stelea Niculina
- Stoica Ciprian-Titi
- Șipoș Eugen-Cristian
- Ștefănescu Daniela
- Vasile Marian
- Vântu Cristian
- Vlahu Nicolae
- Vlăescu Virgiliu-George
Contra16 senatori
Abținere22 de senatori
PNL11UDMR6AUR1Neafiliați2Fără vot înregistrat1 senator
UDMR1
Cum s-a schimbat pe drum
Pe drum, textul nu s-a schimbat pe fond.
Senatul a păstrat textul inițiatorului; diferențele vizibile sunt doar de redactare.
- Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
- neschimbat pe fondSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
- Ce rămâne în lege
- 7 probleme majore · 8 părți bune majore, plus 6 minore
Ce rămâne în lege
Probleme majore
- Plata înainte de insolvență acoperă doar angajatorii care și-au pierdut licența sau autorizația · art. 2 alin. (2) lit. a)-b)
- Condiția concedierii colective exclude salariații firmelor cu cel mult 20 de angajați · art. 2 alin. (2) lit. d)
- Angajatorul necooperant poate bloca la nesfârșit cererea salariaților, fără nicio sancțiune · art. 19 alin. (6)-(7)
- Trimitere greșită la art. 19 alin. (4) în loc de alin. (3) · art. 2 alin. (2) lit. e), art. 14 alin. (2)
- Compensațiile din orice lege specială sunt acoperite, dar plafoanele rămân neschimbate · art. 13 alin. (1) lit. c), art. 14 alin. (1)
- Neclar dacă excepțiile de plafon se aplică și plăților dinaintea insolvenței · art. 14 alin. (1¹)-(1²)
- Plafonul de 12 salarii la concordat depinde de o hotărâre discreționară a Guvernului · art. 14 alin. (1²)
Părți bune majore
- Salariații pot fi plătiți din Fond înainte de deschiderea insolvenței · art. 2 alin. (2)
- Salariații și organizațiile care îi reprezintă pot cere ei înșiși plata · art. 19 alin. (3)
- Fondul acoperă și plățile compensatorii prevăzute de legi speciale · art. 13 alin. (1) lit. c)
- Salariații nu restituie sumele primite cu bună-credință · art. 17 alin. (4)
- Agențiile virează direct la buget impozitul și contribuțiile salariaților · art. 13 alin. (2)
- Angajatorul restituie banii Fondului, cu dobândă, dacă insolvența nu se deschide · art. 17 alin. (2), (5)
- Fondul preia drepturile salariaților și își înscrie creanța în insolvență · art. 16 alin. (2)-(3)
- Noua regulă se aplică și dacă cererea de insolvență era deja pe rol · art. III
1 problemă minoră și 5 părți bune minore
Probleme minore
- Greșeli de redactare: «accesoriiile», «effective», «territoriale» · art. 16-22
Părți bune minore
- Agenția verifică din oficiu la instanță, autoritate și ITM o parte din acte · art. 19 alin. (6)
- Respingerea se motivează, iar dispoziția poate fi contestată în contencios administrativ · art. 21 alin. (3)-(4)
- Verificarea condițiilor nu echivalează cu declararea insolvenței firmei · art. 2 alin. (3)
- Instanța și autoritatea emitentă trebuie să anunțe agenția despre schimbări · art. 18
- Guvernul are 45 de zile să actualizeze normele și formularele · art. II
Cât de siguri suntem
- Ce s-a schimbat: sigur
- Comparația e făcută pe textele oficiale ale formelor, pe care le poți deschide mai sus.
- Mai bine sau mai rău: judecată
- Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
- Scorul de risc: orientativ
- Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
- Forma inițiatoruluiRisc moderat5,0Gemini 7,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 5,0Textul, pe senat.ro
- Forma adoptată de SenatRisc moderat4,7Gemini 6,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 4,0Textul, pe cdep.ro
Ce poți face
Termenul pentru amendamente a trecut pe 6 octombrie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 14 octombrie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl face: Muncă și protecție socială
Către: cp07@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: PL-x 611/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 611/2026, „Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I pct. 1 – art. 2 alin. (2) lit. d) Textul propus: Lit. d) se modifică: „d) angajatorul a inițiat procedura concedierii colective potrivit Legii nr. 53/2003 sau, dacă nu atinge pragurile de la art. 68 din aceasta, a emis decizii de concediere în temeiul art. 65 pentru toți salariații afectați;” Corelativ, la art. 19 alin. (5) lit. d) se completează cu „ori deciziile de concediere emise potrivit art. 65”. Motivarea: Art. 68 din Codul muncii definește concedierea colectivă doar la angajatorii cu peste 20 de salariați. Un angajator mic nu poate îndeplini niciodată lit. d), deci salariații firmelor mici rămân excluși de la noul mecanism, deși Fondul e finanțat de toți angajatorii. Diferența nu are justificare obiectivă (art. 16 Constituție) și nu e cerută de Directiva 2008/94/CE. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorii spun că vor să garanteze plata integrală și la termen a compensației de minimum 5 câștiguri salariale medii brute. Această compensație este acordată de Legea nr. 195/2020 personalului feroviar al CFR Marfă concediat colectiv, iar inițiatorii susțin că nu creează un beneficiu nou. Fișa Camerei vorbește, în plus, de extinderea categoriilor de angajatori acoperiți de Fond.
Ce face legea în realitate
Textul nu pomenește CFR Marfă și nici suma de 5 salarii, ci modifică general Legea nr. 200/2006. Fondul ar urma să plătească și la concordatul preventiv, dar și înainte de deschiderea insolvenței, dacă angajatorul și-a pierdut licența, și-a oprit activitatea, nu are bani, a inițiat concedierea colectivă și are o cerere de insolvență pe rol. Fondul preia și plățile compensatorii din legi speciale. Efectul mecanic: o datorie a angajatorului e avansată din Fondul finanțat de toți angajatorii, cu subrogare și obligație de restituire. Condițiile cumulative exclud practic firmele mici, iar cererile salariaților se pot bloca dacă angajatorul nu trimite actele.
Comisiile
Fac raportul
- Comisia pentru muncă și protecție socialăcp07@cdep.ro
Dau aviz
- Comisia pentru politică economică, reformă și privatizarecp01@cdep.ro
- Comisia pentru buget, finanțe și băncicp02@cdep.ro
- Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționalecp05@cdep.ro
- Comisia juridică, de disciplină și imunitățicp11@cdep.ro
- Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbațiopegal@cdep.ro
Termen pentru amendamente: 6 octombrie 2026. Termen pentru raport: 14 octombrie 2026.
Alte proiecte care modifică aceeași lege
Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.
Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
1 proiect
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 22 sept. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constitutia României
- 28 sept. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 5 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la Banca Națională a României
- 7 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 4 nov. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 10 noiembrie 2026.