Pe sticla de apă de izvor sau de masă trebuie să scrie de unde vine apa și cum a fost tratată
Scopul e util pentru consumatori, iar costul pentru producători e mic: o singură reetichetare, cu 12 luni pentru conformare. Textul e însă scris neglijent. Definițiile sunt circulare, o parte din obligații există deja în dreptul UE, iar fără notificarea prealabilă la Comisia Europeană legea riscă să fie inaplicabilă.
Titlul oficial: Propunere legislativă privind cerințele de informare prin etichetare pentru apa de izvor și apa de masă îmbuteliată
Ce scrie pe fișa Camerei
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cerințelor suplimentare de informare a consumatorilor privind originea și tratamentele aplicate apei de izvor și apei de masă îmbuteliate, comercializate pe teritoriul României. Astfel, inițiativa prevede obligativitatea indicării pe etichetă a categoriei produsului, a localității în care este situată sursa de captare a apei utilizate pentru fabricarea produsului, precum și a tratamentelor aplicate.
- Inițiator
- 1 parlamentar
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- –
- Procedură de urgență
- Nu
Ce s-a mai întâmplat
De la analiza noastră din 28 octombrie 2026.
- 30 octombrieAviz de la Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități
Ce spun cele trei modele
Gemini și ChatGPT: risc moderat; Claude: risc redus (Gemini 5,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0).
4,0/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc moderat · acord parțial
Gemini
5,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Intenția de a nu mai lăsa consumatorii să confunde apa de masă (adesea apă din rețeaua publică filtrată) cu apa minerală sau de izvor este lăudabilă, dar proiectul este redactat cu definiții circulare, suprapuneri legislative și vicii de procedură europeană care îl pot face inaplicabil.
Claude
3,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Scopul e util pentru consumatori, iar costul pentru producători e mic: o singură reetichetare, cu 12 luni pentru conformare. Textul e însă scris neglijent. Definițiile sunt circulare, o parte din obligații există deja în dreptul UE, iar fără notificarea prealabilă la Comisia Europeană legea riscă să fie inaplicabilă.
ChatGPT
4,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Proiectul are un scop util, dar forma furnizată necesită corecții privind originea apei, importurile și justificarea europeană. Riscul moderat provine din obligații insuficient clarificate, însoțite de amenzi, nu din existența unor taxe sau monopoluri.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
7 lucruri bune · 10 probleme
Reparabilă
O lege de transparență utilă în principiu, slăbită de prevederi neclare privind sursa apei și tratamentele și de riscuri de conflict cu dreptul UE.
Ce e bine 7
Categoria apei (de izvor sau de masă) trebuie scrisă pe fața ambalajului, lângă marcă. Cumpărătorul vede imediat ce fel de apă ia și poate compara produsele mai ușor.
art. 4 alin. (1)-(2) · ce scrie în legeascunde
„Denumirea categoriei produsului se afișează în același câmp vizual cu denumirea comercială, cu respectarea cerințelor de lizibilitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.”
Eticheta trebuie să arate localitatea din care e captată apa. Consumatorul află de unde vine apa, chiar dacă marca nu o spune.
art. 5 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„Eticheta produsului cuprinde obligatoriu denumirea localității și a județului în care este situată sursa de captare utilizată pentru fabricarea produsului.”
Firmele au 12 luni să schimbe etichetele și pot vinde stocurile vechi până la 18 luni. Asta evită pierderi și risipă de produse.
art. 10 · ce scrie în legeascunde
„Dispozițiile art. 4 - 6 se aplică după expirarea unui termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Arată toate cele 7Arată mai puține
Amenda se stabilește după gravitate, durată, numărul de produse și prejudiciu. Asta reduce riscul de amenzi disproporționate pentru greșeli mărunte.
art. 9 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„La individualizarea sancțiunii se au în vedere gravitatea faptei, durata acesteia, numărul produselor afectate și eventualul prejudiciu cauzat consumatorilor.”
Se aplică regulile generale ale contravențiilor, deci firmele pot contesta amenda în instanță și pot primi și doar avertisment.
art. 9 alin. (4) · ce scrie în legeascunde
„Dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002”
Apa minerală naturală rămâne explicit în afara legii, deci regulile ei stricte existente nu sunt dublate sau încurcate.
art. 2 alin. (4) · ce scrie în legeascunde
„Prezenta lege nu aduce atingere regimului juridic aplicabil apelor minerale naturale, stabilit prin legislația Uniunii Europene și prin legislația națională.”
Controlul îl face Protecția Consumatorilor, o instituție care există deja. Nu se creează structuri noi și nu apar costuri bugetare noi.
art. 7 · ce scrie în legeascunde
„Controlul respectării prevederilor și constatarea contravențiilor prezentei legi se realizează de către personalul împuternicit al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor”
Ce strică 10
Legea cere județul sursei și pentru apa importată, unde nu există județe. Nu spune ce se scrie la apa din mai multe surse sau din rețeaua publică, deși greșeala se amendează.
art. 5 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„Prezenta lege se aplică produselor comercializate pe territoriul României, indiferent de statul membru sau de țara terță de proveniență.”
Se amendează cu 5.000-15.000 lei nedeclararea tratamentelor cerute de „legislația aplicabilă”, fără să spună care lege. Firma nu știe sigur ce riscă, iar amenda poate dubla sancțiuni existente.
art. 6 alin. (1), art. 8 lit. c), art. 9 alin. (1) lit. c) · ce scrie în legeascunde
„În cazul în care asupra apei au fost aplicate tratamente care, potrivit legislației aplicabile, trebuie declarate consumatorilor”
Reguli naționale obligatorii de origine pentru produse din alte state UE cer notificare la Comisia Europeană și dovezi că origina contează pentru consumatori. Expunerea doar promite o analiză.
art. 2 alin. (2)-(3) · ce scrie în legeascunde
„Prezenta lege stabilește cerințe naționale suplimentare privind informarea consumatorilor referitoare la originea apei și la tratamentele aplicate acesteia”
Arată toate cele 10Arată mai puține
Apa de izvor și apa de masă sunt definite ca produsele „vândute sub această denumire”. Definiția e circulară: o apă de același tip, vândută sub alt nume, poate scăpa de lege.
art. 3 alin. (2) lit. a)-b) · ce scrie în legeascunde
„apă de izvor – produs alimentar comercializat sub această denumire”
Legea exclude doar apa minerală și trimite vag la alte acte. Nu se corelează cu regulile existente pentru apa de izvor (Directiva 2009/54/CE, HG 1020/2005), care cer deja indicarea sursei.
art. 2 alin. (4), art. 3 alin. (1) · ce scrie în legeascunde
„Termenii și expresiile utilizate în prezenta lege au semnificațiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, Regulamentul (CE) nr. 178/2002 și de legislația națională aplicabilă apei destinate consumului uman.”
Mențiunea „fără tratamente” e permisă deși apa poate fi filtrată legal. Eticheta poate induce chiar ea în eroare și poate intra în conflict cu regula UE care interzice lăudarea unor trăsături comune.
art. 6 alin. (2) · ce scrie în legeascunde
„operatorul economic poate utiliza o mențiune corespunzătoare, clară și neechivocă privind lipsa tratamentelor aplicate”
Corectitudinea sursei se verifică după actele firmei însăși, nu după autorizațiile emise de stat. Controlul devine slab, iar firma își poate „dovedi” singură informația.
art. 5 alin. (2)-(3) · ce scrie în legeascunde
„Informația prevăzută la alin. (1) trebuie să fie conformă cu documentele deținute de operatorul economic.”
Amenzile de 10.000-25.000 lei pentru informații „neconforme” despre sursă sunt mari, iar obligația din art. 5 e neclară. Asta lasă loc de sancțiuni arbitrare.
art. 8 lit. b), art. 9 alin. (1) lit. b) · ce scrie în legeascunde
„pentru faptă prevăzută la art. 8 lit. b), amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei;”
Interdicția de a induce în eroare repetă ce spune deja regula UE și nu are nicio sancțiune în art. 8. Prevederea rămâne doar declarativă.
art. 4 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„Prezentarea, etichetarea și publicitatea produselor reglementate de prezenta lege nu trebuie să inducă în eroare consumatorii cu privire la categoria produsului.”
Competența Protecției Consumatorilor e scrisă de două ori. Legea nu prevede cooperarea cu autoritățile sanitare care dețin datele despre surse, deși controlul depinde de ele.
art. 7, art. 9 alin. (3) · ce scrie în legeascunde
„Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către personalul împuternicit al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.”
O schimbare care l-ar face acceptabil
Art. 5 ar trebui să permită țara sau regiunea la importuri, să reglementeze sursele multiple și rețeaua și să verifice după autorizații; art. 6 ar trebui să numească actele și să interzică „fără tratamente” dacă apa e filtrată.
Ce ar rămâne: risc moderat, cam 3,0 din 10 (estimare).
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 28.09.2026
Depus (trecut)
1 parlamentar, la Senat, cu nr. L489/2026
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a respins pe 23 septembrie 2026
Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)
raport până pe 14 octombrie 2026
Plenul Camerei (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a respins
23 septembrie 2026
Raport de respingere · L489/2026 · 100 de senatori prezenți
La vot a fost pusă respingerea proiectului
„Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.
91 de voturi pentru respingere, 6 contra și 3 abțineri; 100 de senatori prezenți.
- Pentru respingere
- 91
- Contra respingerii
- 6
- Abținere
- 3
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 5
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru respingere Contra respingerii Abținere PSD(27)27 0 0 AUR(25)24 0 1 PNL(16)16 0 0 USR(15)15 0 0 UDMR(7)7 0 0 PIR(5)0 5 0 Neafiliați(5)2 1 2 Au votat altfel decât grupul1 parlamentar
- Abținere(grupul: pentru respingere)
„Fără vot înregistrat”: 5 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (105)Deschide listaÎnchide lista
Pentru respingere91 de senatori
PSD27- Bică Andra
- Catana Claudiu-Daniel
- Cazanciuc Robert-Marius
- Ciuperceanu Ionuț-Ciprian
- Corlățean Titus
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Moise Sorin
- Nicula Mircea-Cristian
- Oprea Ștefan-Radu
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Puiu Ovidiu
- Rujan Ion-Cristinel
- Stan Ioan
- Streinu Cercel Adrian
- Stroe Felix
- Tănăsescu Alina-Elena
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
- Zamfir Daniel-Cătălin
PNL16USR15UDMR7AUR24- Barcari Dorina
- Chelaru Mircia
- Chertif Costache
- Dîrlău Andrei-Emil
- Dumitrescu Cristina-Gabriella
- Geamănu Ștefan
- Gheorghe Daniel-Paul-Romeo
- Lavric Sorin
- Onea Olga
- Păucean-Fernandes Luminița
- Peiu Petrișor-Gabriel
- Petre George-Cezar
- Plăeșu Laurențiu
- Potecă Vasilică
- Sandu Mircea-Ionuț
- Silegeanu Cătălin
- Spau Dumitru
- Stelea Niculina
- Stoica Ciprian-Titi
- Șipoș Eugen-Cristian
- Ștefănescu Daniela
- Vasile Marian
- Vântu Cristian
- Vlahu Nicolae
Neafiliați2Contra respingerii6 senatori
Abținere3 senatori
AUR1Neafiliați2Fără vot înregistrat5 senatori
Ce poți face
Termenul pentru amendamente a trecut pe 6 octombrie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 14 octombrie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl fac: Industrii și servicii, Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice
Către: cp03@cdep.ro, cp04@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 643/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 643/2026, „Propunere legislativă privind cerințele de informare prin etichetare pentru apa de izvor și apa de masă îmbuteliată”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 3 alin. (2) lit. a) și b) Textul propus: Art. 3 alin. (2) lit. a) și b) se modifică: „a) apă de izvor – apa care îndeplinește condițiile prevăzute pentru apa de izvor de Directiva 2009/54/CE și de normele naționale de transpunere; b) apă de masă – apa ambalată destinată consumului uman, alta decât apa minerală naturală și apa de izvor, indiferent de denumirea comercială.” Motivarea: Definițiile actuale sunt circulare: apa de izvor/de masă este „produsul comercializat sub această denumire”. Un îmbuteliator care scrie „apă plată” sau „apă purificată” poate ieși din lege, deși vinde același produs. Domeniul legii trebuie legat de criterii obiective (sursă, tratament), nu de numele ales de producător – cerință de claritate (art. 1 alin. 5 Constituție). Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Expunerea de motive susține că etichetele apei de izvor și ale apei de masă nu arată uniform proveniența și tratamentele aplicate, spre deosebire de apa minerală naturală. Asta ar îngreuna compararea produselor și ar favoriza inducerea în eroare. Soluția propusă: categoria pe fața ambalajului, localitatea și județul sursei, tratamentele aplicate și amenzi aplicate de ANPC.
Ce face legea în realitate
Legea impune trei obligații: denumirea «apă de izvor»/«apă de masă» pe fața ambalajului, în același câmp vizual cu marca (art. 4), localitatea și județul sursei de captare (art. 5) și tratamentele care «trebuie declarate potrivit legislației aplicabile» (art. 6). Nerespectarea lor se amendează cu 5.000–25.000 lei. Pentru apa de izvor, Directiva 2009/54/CE cere deja locul exploatării, numele izvorului și tratamentele, deci noutatea reală privește apa de masă și amplasarea pe față. Art. 6 alin. (1) nu creează o obligație nouă, ci doar sancționează una existentă printr-o trimitere vagă. Pentru că definițiile din art. 3 sunt circulare, domeniul legii depinde de denumirea aleasă de producător.
Comisiile
Fac raportul
Dau aviz
- Comisia pentru sănătate și familiecp08@cdep.ro
- Comisia juridică, de disciplină și imunitățicp11@cdep.ro
Termen pentru amendamente: 6 octombrie 2026. Termen pentru raport: 14 octombrie 2026.
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 23 sept. 2026Senatrespinsa de catre Senat
- 28 sept. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 30 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 10 noiembrie 2026.