Consulii onorifici ai României vor trebui să știe românește (nivel B2), iar evaluările lor vor fi publice
Lege mică, benignă și utilă: viitorii consuli onorifici trebuie să vorbească românește la nivel B2, iar MAE trebuie să publice concluziile evaluărilor anuale. Riscurile țin de redactare, nu de fond: transparența poate rămâne pe hârtie, iar lista dovezilor lingvistice e prea deschisă.
Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.62/2019 privind activitatea consulară
Ce scrie pe fișa Camerei
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.62/2019. Demersul legislativ vizează consolidarea cadrului normativ aplicabil funcționarilor consulari onorifici ai României, prin instituirea obligației de a deține un nivel minim de cunoaștere a limbii române și prin creșterea transparenței activității acestora.
- Inițiator
- 4 parlamentari
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- –
- Procedură de urgență
- Nu
Ce s-a mai întâmplat
De la analiza noastră din 28 octombrie 2026.
- 4 noiembrieAviz de la Comisia pentru învățământ, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
Ce spun cele trei modele
Toate trei îl văd ca risc redus (3,0 · 2,0 · 3,0 din 10).
2,7/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc redus · modelele sunt de acord
Gemini
3,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
O inițiativă benignă care crește transparența activității consulilor onorifici ai României, dar care riscă să blocheze numirea unor personalități străine influente în state îndepărtate din cauza condiției rigide de cunoaștere a limbii române la nivel B2.
Claude
2,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Lege mică, benignă și utilă: viitorii consuli onorifici trebuie să vorbească românește la nivel B2, iar MAE trebuie să publice concluziile evaluărilor anuale. Riscurile țin de redactare, nu de fond: transparența poate rămâne pe hârtie, iar lista dovezilor lingvistice e prea deschisă.
ChatGPT
3,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Proiect util în principiu, cu risc redus: urmărește comunicarea directă cu cetățenii și transparența, fără taxe sau sancțiuni noi. Cerința B2 trebuie însă justificată mai solid, iar publicarea evaluărilor are nevoie de reguli verificabile.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
6 lucruri bune · 12 probleme
Reparabilă
O lege utilă și cu risc mic, slăbită doar de formulări vagi la dovada limbii și la publicarea evaluărilor.
Ce e bine 6
Consulii onorifici numiți de acum înainte trebuie să știe bine română (nivel B2), ca să poată vorbi direct cu românii care le cer ajutorul, inclusiv în situații de criză.
art. I pct. 1 (art. 71 alin. (2¹)) · ce scrie în legeascunde
„Persoana desemnată ca funcționar consular onorific trebuie să facă dovada cunoașterii limbii române la nivelul B2, potrivit Cadrului european comun de referință pentru limbi.”
MAE trebuie să publice în fiecare an pe site concluziile evaluărilor consulilor onorifici, ceea ce face activitatea lor mai ușor de urmărit de comunități.
art. I pct. 2 (art. 72 alin. (2¹)) · ce scrie în legeascunde
„Ministerul Afacerilor Externe publică anual, pe pagina proprie de internet, concluziile rapoartelor de evaluare prevăzute la alin. (2)”
Limba se poate dovedi în mai multe feluri (certificat, diplomă de școală sau facultate în română), deci vorbitorii nativi nu sunt obligați să plătească un examen.
art. I pct. 1 (art. 71 alin. (2²)) · ce scrie în legeascunde
„Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2¹) se realizează prin unul dintre următoarele documente:”
Arată toate cele 6Arată mai puține
Regula nu îi scoate din funcție pe consulii deja numiți; se aplică doar celor desemnați după intrarea în vigoare, ceea ce dă siguranță juridică.
art. II · ce scrie în legeascunde
„se aplică persoanelor desemnate ca funcționari consulari onorifici după întrarea în vigoare a prezentei legi”
Publicarea se face fără a expune date personale sau informații clasificate, deci transparența nu încalcă viața privată.
art. I pct. 2 (art. 72 alin. (2¹)) · ce scrie în legeascunde
„cu respectarea dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal, a informațiilor clasificate și a informațiilor exceptate de la liberul acces, potrivit legii”
MAE are 60 de zile să-și actualizeze regulile interne, ca legea să poată fi aplicată repede.
art. III · ce scrie în legeascunde
„În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe va actualiza”
Ce strică 12
Lit. d) acceptă «alte documente oficiale» fără să spună care. MAE decide singur ce echivalează cu B2, deci cerința poate fi ocolită sau aplicată diferit de la caz la caz.
art. I pct. 1 (art. 71 alin. (2²) lit. d)) · ce scrie în legeascunde
„alte documente oficiale emise în condițiile legii, care atestă competențe de comunicare în limba română la nivelul B2 sau superior”
Se publică doar «concluziile» evaluărilor, nu rapoartele, deși Expunerea de motive promite publicarea rapoartelor. Transparența reală e mai mică decât cea anunțată.
art. I pct. 2 (art. 72 alin. (2¹)) · ce scrie în legeascunde
„concluziile rapoartelor de evaluare prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal”
Nu există termen de publicare, conținut minim sau obligația de a prezenta fiecare consulat separat, așa că MAE poate publica un text general, inutil pentru comunități.
art. I pct. 2 (art. 72 alin. (2¹)) · ce scrie în legeascunde
„Ministerul Afacerilor Externe publică anual, pe pagina proprie de internet”
Arată toate cele 12Arată mai puține
Nicio excepție pentru țări sau zone unde aproape nimeni dintre personalitățile locale nu vorbește română; unele consulate onorifice pot rămâne fără titular.
art. I pct. 1 (art. 71 alin. (2¹)) · ce scrie în legeascunde
„Persoana desemnată ca funcționar consular onorific trebuie să facă dovada cunoașterii limbii române la nivelul B2”
Nu e clar dacă un consul aflat deja în funcție și redesemnat la expirarea mandatului trebuie să dovedească nivelul B2; textul spune doar «desemnate».
art. II · ce scrie în legeascunde
„se aplică persoanelor desemnate ca funcționari consulari onorifici după întrarea în vigoare a prezentei legi”
Lit. b) nu spune ce ciclu de școală contează (gimnaziu sau liceu) și nici dacă se acceptă școlile cu predare în română din Moldova, Ucraina sau Serbia.
art. I pct. 1 (art. 71 alin. (2²) lit. b)) · ce scrie în legeascunde
„diplomă de absolvire a unei instituții de învățământ preuniversitar cu predare în limba română;”
Lit. a) nu spune care instituții sunt competente să dea certificatul și nici cum se recunosc certificatele obținute în străinătate.
art. I pct. 1 (art. 71 alin. (2²) lit. a)) · ce scrie în legeascunde
„certificat de competență lingvistică în limba română, nivel B2 sau superior, emis de o instituție sau autoritate competentă, acreditată potrivit legii”
Legea nu spune cine verifică documentele de limbă și în ce etapă a numirii; totul e lăsat pe seama normelor interne ale MAE.
art. III · ce scrie în legeascunde
„va actualiza, în mod corespunzător, actele administrative cu caracter normativ emise în aplicarea Legii nr. 62/2019”
Consulii actuali care nu vorbesc română rămân în funcție fără nicio obligație, deci problema de comunicare în criză invocată în Expunerea de motive nu se rezolvă acum.
art. II
Excepția pentru «informațiile exceptate de la liberul acces» e largă și îi permite MAE să scoată din concluzii mult din ce ar interesa publicul.
art. I pct. 2 (art. 72 alin. (2¹)) · ce scrie în legeascunde
„a informațiilor clasificate și a informațiilor exceptate de la liberul acces, potrivit legii”
Candidații pot avea costuri de pregătire și examen, iar MAE primește sarcini noi de verificare și publicare pe care textul nu le estimează.
art. I pct. 1 și pct. 2
Greșeli de redactare: ghilimele închise greșit după alin. (2¹), «întrarea» în loc de «intrarea», lipsa punctului final la art. II; trebuie corectate înainte de vot.
art. I pct. 1; art. II
O schimbare care l-ar face acceptabil
Precizați la lit. d) ce documente se acceptă (sau eliminați-o) și cereți publicarea, până la o dată fixă, a concluziilor separat pentru fiecare oficiu consular.
Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,5 din 10 (estimare).
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 28.09.2026
Depus (trecut)
4 parlamentari, la Senat, cu nr. L548/2026
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a respins pe 23 septembrie 2026
Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)
raport până pe 14 octombrie 2026
Plenul Camerei (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Pe ordinea de zi
Agenda săptămâniiMiercuri, 18 noiembrieora 12:00
Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
Camera Deputaților · Aviz · cam 13-14, etaj 1M
Ordinea de zi pe cdep.ro (se deschide într-o filă nouă)
Ordinea de zi se poate schimba până la ședință; ce e valabil scrie pe site-ul oficial.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a respins
23 septembrie 2026
Raport de respingere · L548/2026 · 100 de senatori prezenți
La vot a fost pusă respingerea proiectului
„Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.
67 de voturi pentru respingere, 8 contra și 25 de abțineri; 100 de senatori prezenți.
- Pentru respingere
- 67
- Contra respingerii
- 8
- Abținere
- 25
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 5
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru respingere Contra respingerii Abținere PSD(27)27 0 0 AUR(25)0 2 23 PNL(17)15 0 2 USR(14)14 0 0 UDMR(7)7 0 0 PIR(5)2 3 0 Neafiliați(5)2 3 0 Au votat altfel decât grupul6 parlamentari
- Abținere(grupul: pentru respingere)
- Abținere(grupul: pentru respingere)
- Contra respingerii(grupul: abținere)
- AUROnea OlgaContra respingerii(grupul: abținere)
- PIRPeia NinelPentru respingere(grupul: contra respingerii)
- PIRSava ClementPentru respingere(grupul: contra respingerii)
„Fără vot înregistrat”: 5 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (105)Deschide listaÎnchide lista
Pentru respingere67 de senatori
PSD27- Bică Andra
- Catana Claudiu-Daniel
- Cazanciuc Robert-Marius
- Ciuperceanu Ionuț-Ciprian
- Corlățean Titus
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Moise Sorin
- Nicula Mircea-Cristian
- Oprea Ștefan-Radu
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Puiu Ovidiu
- Rujan Ion-Cristinel
- Stan Ioan
- Streinu Cercel Adrian
- Stroe Felix
- Tănăsescu Alina-Elena
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
- Zamfir Daniel-Cătălin
PNL15USR14UDMR7Neafiliați2Contra respingerii8 senatori
Abținere25 de senatori
AUR23- Barcari Dorina
- Chertif Costache
- Dîrlău Andrei-Emil
- Dumitrescu Cristina-Gabriella
- Geamănu Ștefan
- Gheorghe Daniel-Paul-Romeo
- Lavric Sorin
- Negru Corneliu
- Păucean-Fernandes Luminița
- Peiu Petrișor-Gabriel
- Petre George-Cezar
- Plăeșu Laurențiu
- Potecă Vasilică
- Sandu Mircea-Ionuț
- Silegeanu Cătălin
- Spau Dumitru
- Stelea Niculina
- Stoica Ciprian-Titi
- Șipoș Eugen-Cristian
- Ștefănescu Daniela
- Vasile Marian
- Vântu Cristian
- Vlahu Nicolae
Fără vot înregistrat5 senatori
Ce poți face
Termenul pentru amendamente a trecut pe 6 octombrie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 14 octombrie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl face: Politică externă
Către: cp13@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 645/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 645/2026, „Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.62/2019 privind activitatea consulară”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I pct. 2 – art. 72 alin. (2¹) L. 62/2019 Textul propus: „(2¹) Până la 31 martie a fiecărui an, Ministerul Afacerilor Externe publică pe pagina proprie de internet, pentru fiecare oficiu consular condus de un funcționar consular onorific, concluziile raportului de evaluare prevăzut la alin. (2) pentru anul anterior, cu respectarea protecției datelor cu caracter personal și a informațiilor clasificate.” Motivarea: Textul inițial nu are termen și permite concluzii agregate, fără legătură cu un oficiu anume, deci transparența rămâne neverificabilă. Termenul fix și publicarea pe fiecare oficiu dau obligației conținut. Trimiterea generală la „informații exceptate” lasă MAE o marjă largă de a nu publica nimic; datele personale și informațiile clasificate rămân protejate. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorii vor ca consulii onorifici să poată comunica direct cu românii din circumscripție. Ei invocă dificultățile de comunicare din timpul incendiilor din zona Bordeaux. Vor și ca activitatea consulilor să fie mai transparentă, prin publicarea rapoartelor anuale de evaluare.
Ce face legea în realitate
Legea adaugă o condiție de numire: dovada nivelului B2 prin certificat, diplomă sau alt document oficial. Condiția se aplică doar celor desemnați după intrarea în vigoare, așa că consulii onorifici actuali nu sunt atinși, iar o eventuală redesemnare a aceleiași persoane nu e clarificată. Expunerea de motive vorbește de publicarea rapoartelor, dar articolul obligă MAE să publice doar „concluziile”, fără termen, fără detaliere pe oficiu și cu o excepție largă pentru informațiile exceptate de la liberul acces. În statele cu comunități românești mici, condiția poate restrânge sever cercul de candidați, fără nicio posibilitate de derogare.
Comisiile
Fac raportul
- Comisia pentru politică externăcp13@cdep.ro
Dau aviz
- Comisia pentru învățământcp09@cdep.ro
- Comisia juridică, de disciplină și imunitățicp11@cdep.ro
- Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țăriicromanii@cdep.ro
Termen pentru amendamente: 6 octombrie 2026. Termen pentru raport: 14 octombrie 2026.
Alte proiecte care modifică aceeași lege
Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.
Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară
1 proiect
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 23 sept. 2026Senatrespinsa de catre Senat
- 28 sept. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 15 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 4 nov. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 17 noiembrie 2026.