Sari la conținut
Risc redus2,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulCu raportPL-x 81/2026 · L609/2025 la Senat

Hărțuire la serviciu: inspectorul ITM poate spune angajatorului că a venit în urma unei plângeri, dacă victima e de acord

Modificarea e mică și utilă: victima hărțuirii poate alege un control deschis, făcut explicit în urma plângerii, în locul unuia mascat drept control „de rutină”, iar identitatea ei rămâne protejată. Problemele țin de redactare: condiția acordului stă în locul greșit în frază, iar forma Senatului face mult mai puțin decât promite Expunerea de motive.

Titlul oficial: Proiect de Lege privind completarea art.18 din Legea nr.108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.108/1999, în sensul instituirii unei excepții de la prevederile art.18 lit.c), astfel încât, în cazul în care sunt sesizate fapte de hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă să nu aibă obligația de a păstra confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea, în cazul existenței acordului prealabil al acesteia, în scopul realizării verificărilor necesare constatării situației existente la locul de muncă al persoanei care semnalează că este victima unor asemenea fapte.

Inițiator
Guvernul
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Organică
Procedură de urgență
Da

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc redus (3,0 · 2,0 · 3,0 din 10).

2,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

  • Gemini

    3,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Intenția legii este pozitivă și firească — deblocarea anchetelor ITM în cazurile de hărțuire, cu acordul salariatului —, însă textul adoptat de Senat este redactat defectuos și contrazice chiar Expunerea de motive.

  • Claude

    2,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Modificarea e mică și utilă: victima hărțuirii poate alege un control deschis, făcut explicit în urma plângerii, în locul unuia mascat drept control „de rutină”, iar identitatea ei rămâne protejată. Problemele țin de redactare: condiția acordului stă în locul greșit în frază, iar forma Senatului face mult mai puțin decât promite Expunerea de motive.

  • ChatGPT

    3,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiect cu risc redus, util pentru flexibilizarea controalelor privind hărțuirea, fără taxe sau sancțiuni noi. Forma Senatului păstrează protecția identității, dar trebuie să clarifice acordul persoanei și să prevină identificarea indirectă.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce spun instituțiile

Ce spun despre proiect comisia care face raportul și Consiliul Legislativ, pe scurt, din documentele lor oficiale. Fiecare observație are citatul ei din document.

  • Comisia sesizată în fond

    Raport

    Comisia propune adoptarea proiectului

    Comisia pentru muncă și protecție socială

    Votul în comisie: cu unanimitate de voturi.

    din 2 septembrie 2026PDF pe cdep.ro(se deschide într-o filă nouă)

    2 observații, cu citate
    • Arată că proiectul permite dezvăluirea identității persoanei care reclamă hărțuirea la muncă, dacă aceasta și-a dat acordul în prealabil.

      „inspectorii de muncă să nu aibă obligația de a păstra confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea, în cazul existenței acordului prealabil al acesteia”
    • Spune că a luat în considerare avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social.

      „avizul favorabil al Consiliului Legislativ (nr.1020/10.12.2025)  avizul favorabil al Consiliului Economic și Social (nr.5450/18.09.2025)”

    Din fișa proiectului pe cdep.ro

    „primire raport favorabil”

    Formula din document

    „propun adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.”
  • Consiliul Legislativ

    Aviz

    Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, cu observații

    din 10 decembrie 2025PDF pe senat.ro(se deschide într-o filă nouă)

    3 observații, cu citate
    • Consideră că eliminarea confidențialității afectează grav și disproporționat viața privată și demnitatea persoanelor implicate.

      „care în actuala formă aduce o gravă și disproporționată atingere cel puțin drepturilor fundamentale menționate.”
    • Atrage atenția că propunerea poate discrimina persoanele care depun sesizări, fără să clarifice cine decide dezvăluirea identității și când este necesară.

      „soluția legislativă preconizată este susceptibilă a încălca principiul egalității în drepturi, putând conduce chiar la discriminare între persoanele care formulează o sesizare”
    • Consideră că propunerea nu respectă pe deplin cerințele Convenției nr. 190/2019 privind protejarea intimității și confidențialității persoanelor implicate.

      „Soluția propusă nu asigură, de altfel, nici implementarea corectă și completă a prevederilor art. 10 lit. c) din Convenția nr. 190/2019”

    Formula din document

    „Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:”

Un aviz favorabil nu înseamnă că proiectul nu are riscuri. Iar dacă un document lipsește de aici, nu înseamnă că instituția nu a avut obiecții: poate nu l-a trimis încă sau nu l-am citit noi. Observațiile le rezumă un model AI din documentul oficial și le păstrăm doar dacă citatul lor apare în document. Ce propune comisia luăm din fișa proiectului de pe cdep.ro.

Ce e bine și ce strică

7 lucruri bune · 8 probleme

Reparabilă

O lege mică și utilă pentru victimele hărțuirii, slăbită de o frază ambiguă despre acordul victimei și de faptul că rezolvă doar parțial problema descrisă de Guvern.

Ce e bine 7

  • Inspectorii pot spune angajatorului că verifică o sesizare de hărțuire, așa că pot cere direct documente și explicații pe acest subiect, în loc să facă un control general și formal.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „inspectorii de muncă pot comunica angajatorului că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări”
  • Numele celui care a făcut sesizarea rămâne secret. Textul păstrează expres obligația de a-i proteja identitatea, deci victima nu e expusă oficial față de șef.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „respectând obligația de a proteja identitatea persoanei care a formulat sesizarea, în cazul existenței acordului prealabil al acesteia”
  • Excepția e îngustă: se aplică doar la hărțuire la locul de muncă, nu la orice control. Pentru celelalte sesizări confidențialitatea totală rămâne neschimbată.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Prin excepție de la prevederile alin.(1) lit.c), în cazul în care sunt sesizate fapte de hărțuire la locul de muncă”
Arată toate cele 7
  • Comunicarea e permisă doar pentru verificarea situației victimei la locul ei de muncă, nu pentru alte scopuri, ceea ce limitează folosirea abuzivă a informației.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „în scopul realizării verificărilor necesare constatării situației existente la locul de muncă al persoanei care semnalează că este victima unor asemenea fapte”
  • Excepția depinde de acordul prealabil al persoanei, deci victima decide dacă angajatorul află că există o sesizare.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „respectând obligația de a proteja identitatea persoanei care a formulat sesizarea, în cazul existenței acordului prealabil al acesteia”
  • Proiectul face un pas spre aplicarea Convenției OIM 190 privind violența și hărțuirea la muncă, ratificată de România prin Legea nr. 69/2024.

    art. unic

  • Nu creează taxe, autorizații, raportări sau sancțiuni noi pentru cetățeni ori firme și nu are cost bugetar declarat.

    art. unic

Ce strică 8

  • Acordul victimei e pus la finalul frazei, după protejarea identității. Se poate citi că protecția identității depinde de acord, nu comunicarea către angajator. Asta lasă loc de interpretări greșite.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „respectând obligația de a proteja identitatea persoanei care a formulat sesizarea, în cazul existenței acordului prealabil al acesteia”
  • Într-o firmă mică sau într-o echipă restrânsă, anunțul că se verifică o sesizare de hărțuire poate trăda cine a reclamat. Legea nu adaugă protecție împotriva răzbunării.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „inspectorii de muncă pot comunica angajatorului că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări”
  • Nu se spune cum se dă acordul (scris, înregistrat), dacă victima îl poate retrage înainte de control și cine dovedește că a existat. Asta poate duce la dispute și abuzuri.

    art. unic, art. 18 alin. (2)

Arată toate cele 8
  • Nu e clar al cui acord trebuie când sesizarea vine de la un coleg, sindicat sau ONG, nu de la victimă. Cuvântul „acesteia” se poate referi fie la autorul sesizării, fie la victimă.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „în scopul realizării verificărilor necesare constatării situației existente la locul de muncă al persoanei care semnalează că este victima unor asemenea fapte”
  • Guvernul cerea ca identitatea victimei să poată fi dezvăluită, cu acordul ei, pentru audierea martorilor. Senatul permite doar anunțarea sesizării, deci problema descrisă e rezolvată doar parțial.

    art. unic, art. 18 alin. (2)

  • „Pot comunica” lasă la alegerea inspectorului dacă anunță sau nu sesizarea, fără niciun criteriu. Victime aflate în situații similare pot fi tratate diferit.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „inspectorii de muncă pot comunica angajatorului că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări”
  • Textul acoperă doar hărțuirea, deși Convenția OIM 190 și expunerea de motive vorbesc și de violență și discriminare. Sesizările de violență sau discriminare rămân sub regimul vechi.

    art. unic, art. 18 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Prin excepție de la prevederile alin.(1) lit.c), în cazul în care sunt sesizate fapte de hărțuire la locul de muncă”
  • Proiectul trimite la „alin. (1)” al art. 18, dar chiar expunerea de motive citează „art. 18 lit. c)”, fără alineat. Dacă articolul nu are alineate numerotate, trimiterea e greșită tehnic.

    art. unic (partea introductivă) · ce scrie în lege
    „după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Fraza ar trebui rescrisă astfel încât acordul scris și revocabil al victimei să condiționeze doar comunicarea existenței sesizării, iar protejarea identității să rămână necondiționată, inclusiv când sesizarea vine de la terți.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,5 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: raport, din depus

  1. Depus (trecut)

    Guvernul, la Senat, cu nr. L609/2025

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 16 februarie 2026

  3. Comisiile Camerei (trecut)

    raport până pe 17 martie 2026

  4. Plenul CamereiAcum (etapa de acum)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a adoptat

    16 februarie 2026

    Vot final · L609/2025 · 111 senatori prezenți

    72 de voturi pentru, 1 contra și 38 de abțineri; 111 senatori prezenți.

    Pentru
    72
    Contra
    1
    Abținere
    38
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    3
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(30)
    3000
    AUR(21)
    0021
    PNL(19)
    1702
    USR(16)
    1600
    PIR(11)
    0011
    UDMR(8)
    800
    Neafiliați(6)
    114

    Au votat altfel decât grupul2 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 3 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (114)Deschide lista

    Contra1 senator

    Neafiliați1

    Fără vot înregistrat3 senatori

Cum s-a schimbat pe drum

La Senat, proiectul a devenit mai puțin riscant.

Identitatea celui care sesizează hărțuirea rămâne secretă; angajatorul poate afla doar că există o sesizare.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. mai puțin riscantSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
Ce a schimbat Senatul
1 schimbare majoră: 1 în bine, plus 2 minore
Ce rămâne în lege
2 probleme majore · 2 părți bune majore, plus 4 minore

Schimbările majore

  • mai bine · art. unic (art. 18 alin. (2) din Legea nr. 108/1999)

    Identitatea celui care reclamă nu mai poate fi dezvăluită

    Art. 18 alin. (2): inițial, cu acordul persoanei, inspectorii puteau dezvălui cine a făcut sesizarea de hărțuire; acum trebuie să-i protejeze identitatea.

    Înainte · forma inițiatorului
    „inspectorii de muncă nu au obligația de a păstra confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea”
    Acum · forma Senatului
    „respectând obligația de a proteja identitatea persoanei care a formulat sesizarea”

Schimbări minore

  • mai bine Angajatorul poate afla că verificarea vine dintr-o sesizare

    Art. 18 alin. (2): acum inspectorii pot spune angajatorului că verifică în urma unei sesizări. Inițial excepția viza doar identitatea, deși lit. c) protejează și existența sesizării.

    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    Acum · forma Senatului
    „inspectorii de muncă pot comunica angajatorului că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări”
  • mai rău Fraza nouă lasă neclar la ce se dă acordul

    Art. 18 alin. (2): acordul prealabil vine acum imediat după obligația de a proteja identitatea, deci se poate citi că el condiționează protecția, nu comunicarea către angajator.

    Înainte · forma inițiatorului
    „nu au obligația de a păstra confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea, în cazul existenței acordului prealabil al acesteia”
    Acum · forma Senatului
    „respectând obligația de a proteja identitatea persoanei care a formulat sesizarea, în cazul existenței acordului prealabil al acesteia”

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • Excepția acoperă doar hărțuirea; discriminarea și violența rămân sub confidențialitate totală · art. 18 alin. (2)
  • Nu e clar al cui e acordul când sesizează un coleg, sindicat sau ONG · art. 18 alin. (2)

Părți bune majore

  • Identitatea celui care sesizează hărțuirea rămâne protejată față de angajator · art. 18 alin. (2)
  • Angajatorul e anunțat de sesizare doar cu acordul prealabil al persoanei · art. 18 alin. (2)
3 probleme minore și 1 parte bună minoră

Probleme minore

  • Fraza e ambiguă: acordul pare să condiționeze protecția identității, nu comunicarea · art. 18 alin. (2)
  • Acordul nu are formă cerută și nu se știe dacă poate fi retras · art. 18 alin. (2)
  • Textul nu permite dezvăluirea identității, cum descria expunerea de motive · art. 18 alin. (2)

Părți bune minore

  • Excepția acoperă acum și existența sesizării, coerent cu alin. (1) lit. c) · art. 18 alin. (2)

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Citatele sunt copiate din textele oficiale ale formelor și verificate automat, cuvânt cu cuvânt.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct. Aici scorul a crescut de la 2,3 la 2,7, deși schimbările sunt mai mult în bine: scorul cuprinde și ce a rămas nerezolvat.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc redus2,3Gemini 2,0 · Claude 2,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc redus2,7Gemini 3,0 · Claude 2,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe cdep.ro

Ce poți face

Comisia a terminat raportul, iar proiectul urmează la votul plenului. Poți scrie totuși comisiei și deputaților din județul tău.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Muncă și protecție socială

Către: cp07@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: PL-x 81/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 81/2026, „Proiect de Lege privind completarea art.18 din Legea nr.108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. unic, art. 18 alin. (2) Legea 108/1999 Textul propus: (2) Prin excepție de la alin.(1) lit.c), în cazul sesizării unor fapte de violență sau hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă pot comunica angajatorului că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al persoanei care se declară victimă. Identitatea persoanei care a formulat sesizarea rămâne confidențială. Motivarea: Textul Senatului pune condiția acordului după obligația de a proteja identitatea, deci poate fi citit în două feluri (art.1 alin.5 Constituție). Reformularea leagă acordul de comunicarea sesizării, cere formă scrisă (probă), vizează acordul victimei, nu al unui terț, și acoperă și violența, ca Convenția OIM nr.190 și Expunerea de motive. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Guvernul spune că, în cazurile de hărțuire, confidențialitatea absolută a sesizării face controlul ITM pur formal. Fără să știe despre cine e vorba, inspectorii nu pot reconstitui relațiile dintre colegi și șefi și nici nu pot audia martori. Proiectul ar aplica astfel Convenția OIM nr. 190, ratificată prin Legea nr. 69/2024.

Ce face legea în realitate

Forma adoptată de Senat e mai prudentă decât propunerea Guvernului. Identitatea celui care face sesizarea rămâne protejată, iar inspectorii pot doar să comunice angajatorului că verifică în urma unei sesizări, numai pentru fapte de hărțuire și numai cu acordul prealabil al persoanei. Într-o firmă mică sau într-o echipă restrânsă, simpla existență a unei plângeri de hărțuire îl poate face pe angajator să ghicească cine a depus-o, de aceea acordul liber și informat al victimei contează cu adevărat. Fișa Camerei descrie încă varianta Guvernului, cu dezvăluirea identității, așa că Comisia pentru muncă poate reveni la ea.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 5 martie 2026. Termen pentru raport: 17 martie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 16 feb. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constitutia României
  2. 23 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 4 mar. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 5 mar. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  5. 11 mar. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 1 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  7. 2 sept. 2026Camera Deputațilorprimire raport favorabil de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 16 noiembrie 2026.