Sari la conținut
Risc ridicat8,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 94/2026 · L572/08.12.2025 la Senat

Magazinele obligate să vândă 60-70% alimente din raza de 200 km, iar cantinele publice doar produse locale

Scopul e popular, dar mecanismul e dirijist: legea impune cote obligatorii de 60-70% «produs local» pentru aproape orice magazin și aprovizionare «exclusiv» locală pentru școli și spitale. Ambele contravin direct regulilor pieței unice UE și riscă scumpiri, birocrație pentru micii fermieri și o procedură de infringement.

Titlul oficial: Propunere legislativă privind promovarea produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de aprovizionare și trasabilitate digitală, precum și integrarea acestora în achizițiile publice

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru promovarea produselor agroalimentare provenite din România prin lanțuri scurte de aprovizionare, obligativitatea includerii acestora în oferta rețelelor comerciale alimentare, asigurarea unui tratament corespunzător pentru producătorii români în măsura reducerii amprentei de carbon, atenuarea amprentei de carbon pentru tranzacțiile cu produse agroalimentare pe teritoriul național, precum și integrarea criteriilor de durabilitate în achizițiile publice.

Inițiator
100 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 100 parlamentari:AUR67UPR14SOS8PSD6Neafiliați5

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc ridicat (8,0 · 8,0 · 9,0 din 10).

8,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc ridicat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    8,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Sub pretextul sprijinirii fermierilor români, proiectul reintroduce o măsură pentru care România a suferit deja un infringement UE (cota obligatorie de produse autohtone la raft), lovește micile magazine de peste 100 mp, interzice distribuitorii în aprovizionarea școlilor și spitalelor și obligă comercianții să contracteze marfa exclusiv printr-o nouă platformă digitală de stat de 20 milioane euro.

  • Claude

    8,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Scopul e popular, dar mecanismul e dirijist: legea impune cote obligatorii de 60-70% «produs local» pentru aproape orice magazin și aprovizionare «exclusiv» locală pentru școli și spitale. Ambele contravin direct regulilor pieței unice UE și riscă scumpiri, birocrație pentru micii fermieri și o procedură de infringement.

  • ChatGPT

    9,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Sprijinirea fermierilor și trasabilitatea sunt obiective utile, dar proiectul le aplică prin preferințe naționale, cote rigide și sancțiuni potențial devastatoare pentru micii comercianți. Forma inițiatorului necesită rescriere substanțială pentru a respecta concurența, previzibilitatea și dreptul UE.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

6 lucruri bune · 18 probleme

Rea în ansamblu

Deși urmărește sprijinirea fermierilor autohtoni, proiectul este profund viciat prin cote obligatorii pe rază de 200 km, plafonări de adaos, birocrație digitală excesivă, amenzi falimentare și încălcări ale pieței unice europene.

Ce e bine 6

  • Oferă gratuit echipamente mobile (POS, imprimante) și asistență la primărie fermierilor fără competențe digitale, ajutându-i să își vândă legal marfa.

    art. 27 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va implementa, prin APIA și direcțiile agricole, un program național de dotare cu echipamente mobile gratuite (POS, imprimante portabile) pentru fermierii activi în lanțurile scurte.”
  • Elimină din piețe falșii producători care vând marfă cumpărată drept producție proprie, protejând fermierii autentici și consumatorii.

    art. 26 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Persoanele care utilizează certificatul de producător fără a desfășura efectiv activități agricole vor fi: a) eliminate din RDPAM pentru 2 ani; b) interzise în accesul la piețe agroalimentare publice;”
  • Asigură cursuri gratuite în comune și ghiduri video pentru fermieri, facilitând adaptarea micilor producători la raportarea digitală.

    art. 10 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Participarea la program este gratuită pentru fermierii activi și se desfășoară prin cursuri locale în comune, materiale video informative”
Arată toate cele 6
  • Scutește micii gospodari cu terenuri sub 1 hectar de înregistrarea obligatorie în registrul digital dacă nu vând către stat sau mari magazine.

    art. 18 alin. (4) · ce scrie în lege
    „Pentru exploatațiile sub 1 ha, înregistrarea în RDPAM este facultativă, dar necesară pentru a beneficia de acces la achiziții publice și statutul de operator eligibil în lanț scurt.”
  • Permite școlilor și spitalelor să verifice pe loc, prin scanarea unui cod QR la recepție, originea și traseul alimentelor primite.

    art. 22 alin. (2)-(3) · ce scrie în lege
    „Instituțiile publice vor putea verifica autenticitatea fiecărui certificat în timp real, în momentul recepției mărfurilor, prin scanarea codului unic QR.”
  • Permite suspendarea cotelor obligatorii în caz de secetă severă sau epidemii animale, prevenind blocarea aprovizionării în situații de criză.

    art. 37 alin. (1) · ce scrie în lege
    „În situații excepționale de epidemii zoosanitare, fenomene climatice extreme, embargouri comerciale, Guvernul poate dispune, prin hotărâre, derogări temporare de la cotele prevăzute la art. 3, pe perioade limitate.”

Ce strică 18

  • Obligă magazinele să aibă la raft 60%–70% produse fabricate pe o rază de 200 km în România, încălcând piața unică a UE și excluzând chiar și fermierii români din alte județe.

    art. 3 alin. (1)-(3) · ce scrie în lege
    „Rețelele comerciale au obligația ca minimum 60% din volumul produselor agroalimentare proaspete și procesate aflate la vânzare să fie achiziționate prin lanțuri scurte de aprovizionare, de la producători sau procesatori locali aflați la o distanță de maximum 200 km”
  • Transformă orice magazin alimentar cu peste 100 mp (vânzare plus depozit, inclusiv în piețe) în „rețea comercială”, supunând băcăniile de cartier și sătești acelorași obligații ca hipermarketurile.

    art. 2 lit. c) · ce scrie în lege
    „activitate de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare, prin spații comerciale fizice totale, respectiv de vânzare și de depozitare, inclusiv piețe, având suprafață mai mare de 100 m² cumulat la nivel național.”
  • Obligă școlile, spitalele și armata să cumpere alimente exclusiv produse și ambalate pe o rază de 200 km de firme din România, încălcând normele UE și riscând blocarea hranei în instituții.

    art. 6 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Produsele sunt considerate eligibile doar dacă: a) sunt produse, procesate și ambalate în interiorul unei raze de maximum 200 km față de unitatea publică, b) sunt livrate de operatori economici înregistrați fiscal și logistic în România,”
Arată toate cele 18
  • Interzice orice distribuitor intermediar în livrările către instituțiile publice, forțând școlile și spitalele să încheie zeci de contracte directe cu fermieri individuali.

    art. 4 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Intermediarii nu pot participa la livrări în cadrul lanțurilor scurte locale destinate instituțiilor publice.”
  • Plafonează la 15% adaosul comercial al distribuitorilor și cooperativelor agricole fără fundamentare economică, făcând nerentabile colectarea și transportul frigorific al alimentelor.

    art. 4 alin. (1) lit. b) · ce scrie în lege
    „are calitatea de asociere/cooperativă de producători sau furnizor logistic independent, fără adaosuri comerciale care depășesc 15% din prețul producătorului.”
  • Aplică amenzi de la 500.000 la 10.000.000 lei și închiderea magazinului fără a ține cont de mărimea comerciantului, falimentând la prima abatere orice magazin mic de peste 100 mp.

    art. 34 alin. (1) · ce scrie în lege
    „a) amendă între 500.000 și 2.000.000 lei pentru prima abatere; b) amendă între 2.000.000 și 10.000.000 lei pentru fiecare abatere succesivă celei prevazute la lit. a), într-un interval de 12 luni;”
  • Obligă magazinele și furnizorii să contracteze și să raporteze fiecare livrare printr-o nouă platformă IT de stat (PNLSTA), dublând sistemele existente RO e-Factura și RO e-Transport.

    art. 5 alin. (4), art. 9 și art. 12 · ce scrie în lege
    „Pentru îndeplinirea cotei de 60%, rețeaua comercială are obligația interogării sistemului PNLSATA în vederea contractării produselor dorite, precum si a contractării exclusiv cu producatori cu amprenta logistică de carbon redusă, înregistrati în cadrul sistemului PNLSATA.”
  • Condiționează cotele pe fiecare produs de un raport lunar al MADR privind oferta națională, care nu garantează însă că produsul există și în raza de 200 km a fiecărui magazin sau spital.

    art. 3 alin. (2), (4) și (6) · ce scrie în lege
    „Aplicarea pragului de 60% se realizează, pentru fiecare produs în parte, în măsura în care există ofertă națională certificată ca disponibilă pentru acel produs, conform Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.”
  • Obligă magazinele să cumpere forțat loturi de minimum 1,5 tone de produse exotice aclimatizate în România ori de câte ori acestea apar ca disponibile în platforma de stat.

    art. 8 alin. (3)-(4) · ce scrie în lege
    „există cantități suficiente unei livrări de minim 1,5 tone și vandabile conform standardelor de calitate pentru produs ale rețelei comerciale cu cerința imediată de achiziție a acelui produs, rețeaua comercială are obligatia contractării cu producatorul”
  • Exclude din cota locală orice aliment procesat în România care conține peste 30% ingrediente din afara țării, penalizând fabricile locale de panificație, mezeluri sau dulciuri.

    art. 2 lit. n) și art. 7 alin. (2) lit. b) și g) · ce scrie în lege
    „produsele marcate ca fiind de origine `mixtă', `UE/non-UE' sau `fabricat în România din ingrediente din import', precum și cele pentru care nu se poate demonstra proveniența în proporție de minimum 70% din ingrediente de origine românească.”
  • Transformă simpla întârziere administrativă a publicării raportului lunar de către funcționarii MADR în infracțiune penală de abuz în serviciu, încălcând proporționalitatea legii penale.

    art. 35 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Plafonarea artificială a disponibilității ofertei produselor agroalimentare cu amprentă de carbon redusă prin publicarea cu intarziere a raportului Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale care atesta cresterea ofertei de produse agroalimentare cu amprenta de carbon redusă constituie faptă de natură penală”
  • Obligă comercianții să introducă în 24 de ore în platforma de stat orice achiziție de la fermieri, sub sancțiunea unor amenzi disproporționate între 50.000 și 250.000 lei.

    art. 24 alin. (1)-(2) și (5) · ce scrie în lege
    „Refuzul comerciantului de a înregistra tranzacția în PNLSTA constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 250.000 lei, iar în caz de recidivă, cu suspendarea accesului la facilitățile prevăzute la art. 10”
  • Obligă administratorii piețelor să colecteze zilnic actele fiscale ale producătorilor și să raporteze vânzările de peste 50 kg sau 500 lei/zi, iar primăriile să înființeze ghișee digitale.

    art. 25 alin. (2)-(4) · ce scrie în lege
    „Administratorii piețelor vor: a) colecta documentele fiscale zilnice ale producătorilor; b) asigura înregistrarea în PNLSTA a vânzărilor care depășesc 50 kg per produs sau 500 lei per zi;”
  • Impune controale fizice anuale la toți fermierii și cere justificări în 15 zile dacă recolta scade cu peste 30% față de estimări, blocând instituțiile și penalizând riscul agricol.

    art. 19 alin. (1)-(4) · ce scrie în lege
    „Pentru validarea datelor înscrise în RDPAM, Direcțiile pentru Agricultură Județene, în colaborare cu APIA și, dacă este cazul, ANSVSA, efectuează cel puțin o verificare anuală în teren pentru fiecare operator.”
  • Obligă magazinele să aplice legea în 120 de zile folosind platforma PNLSTA, deși aceeași lege prevede că platforma informatică devine funcțională abia în 12–18 luni.

    art. 39 alin. (1) și art. 13 alin. (2) · ce scrie în lege
    „Rețelele comerciale au obligația de a se conforma prevederilor legii în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare.”
  • Aplică o amendă de 50.000 lei pe zi pentru nepublicarea unui raport trimițând greșit la art. 4 alin. (2), care interzice intermediarii, în loc de art. 32 alin. (2).

    art. 34 alin. (2) · ce scrie în lege
    „în cazul în care raportul public de proveniență (art. 4 alin. 2) nu este publicat, se aplică amendă de 50.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.”
  • Conține trimiteri interne incoerente și articole neterminate: art. 30 trimite la sancțiunile pentru fermieri în locul celor pentru magazine, iar art. 40 este lăsat fără text.

    art. 30 alin. (2), art. 24 alin. (5) și art. 40 · ce scrie în lege
    „a) se notifică operatorul economic în termen de 10 zile; b) în absentă corectării în termen de 30 de zile, se aplică sancțiunile prevăzute în art. 20 din lege.”
  • Obligă orice magazin alimentar de peste 100 mp să publice trimestrial pe site-ul propriu rapoarte statistice privind originea mărfurilor, chiar dacă micile magazine nu au site web.

    art. 29 și art. 32 alin. (1)-(2) · ce scrie în lege
    „Rețelele comerciale sunt obligate să publice trimestrial, pe site-ul propriu, raportul privind structura provenienței produselor din magazine, defalcat pe grupe alimentare.”

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 23.02.2026

  1. Depus (trecut)

    100 parlamentari, la Senat, cu nr. L572/08.12.2025

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 16 februarie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 17 martie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    16 februarie 2026

    Raport de respingere · L572/2025 · 111 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    68 de voturi pentru respingere, 35 contra și 8 abțineri; 111 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    68
    Contra respingerii
    35
    Abținere
    8
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    3
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(30)
    3000
    AUR(22)
    0220
    PNL(19)
    1900
    USR(16)
    1600
    PIR(10)
    082
    UDMR(8)
    206
    Neafiliați(6)
    150

    Au votat altfel decât grupul4 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 3 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (114)Deschide lista

    Fără vot înregistrat3 senatori

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 5 martie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 17 martie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Industrii și servicii, Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice

Către: cp03@cdep.ro, cp04@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 94/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 94/2026, „Propunere legislativă privind promovarea produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de aprovizionare și trasabilitate digitală, precum și integrarea acestora în achizițiile publice”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. 3 alin. (1)-(4), art. 5 alin. (4), art. 6 Textul propus: Art. 3 alin. (1)-(4) se înlocuiesc cu: «Rețelele comerciale pot semnala distinct produsele din lanțuri scurte înregistrate în PNLSTA și raportează anual ponderea lor.» Art. 5 alin. (4) se elimină. La art. 6 alin. (1), «au obligația de a cere și utiliza exclusiv» se înlocuiește cu «pot utiliza criterii nediscriminatorii de prospețime, sezonalitate și emisii de transport». Motivarea: Cotele obligatorii de 60-70% și achiziția publică «exclusiv» locală sunt măsuri cu efect echivalent restricțiilor la import (art. 34 TFUE) și încalcă egalitatea de tratament din Directiva 2014/24/UE. Varianta propusă păstrează scopul (vizibilitate, prospețime, emisii mai mici) fără a scumpi alimentele și fără risc de infringement. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii spun că vor să reducă deficitul comercial agroalimentar (4,8 mld. euro în 2024), să sprijine micii fermieri și procesatori români și să scadă amprenta de carbon a transportului alimentelor. Ei estimează un câștig de minimum 890 mil. euro din TVA.

Ce face legea în realitate

Art. 3 obligă orice rețea cu peste 100 m² (cumulat la nivel național) să cumpere minimum 60% din volumul alimentelor proaspete și procesate (70% la cele sezoniere) de la producători aflați la maximum 200 km, iar art. 5 alin. (4) cere contractare «exclusiv» cu producători înregistrați într-o platformă de stat (PNLSTA) care încă nu există. Art. 6 impune cantinelor publice produse «exclusiv» din lanțuri scurte, «prin excepție» de la Legea nr. 98/2016, iar art. 4 exclude intermediarii și plafonează adaosul la 15%. Efectul probabil: costuri de conformare și raportare (registre, certificate CEC, interogări lunare) pentru comercianți și chiar pentru micii fermieri, plus presiune pe prețuri acolo unde oferta locală e insuficientă, într-un cadru care va fi contestat la Bruxelles.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 5 martie 2026. Termen pentru raport: 17 martie 2026.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 16 feb. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  2. 23 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 19 mar. 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Guvern - cu nr.2942/17.03.2026 (negativ)
  4. 1 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  5. 16 sept. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.