Bonusuri salariale de 10% pentru funcționarii MApN din penalitățile și daunele aplicate furnizorilor în achiziții publice
Angajații MApN care gestionează achiziții ar primi bonusuri din penalitățile pe care chiar ei le aplică firmelor furnizoare.
Titlul oficial: Propunere legislativă privind utilizarea daunelor-interese încasate din executarea contractelor de achiziții publice din cadrul Ministerul Apărării Naționale
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorii susțin că vor să motiveze personalul MApN care urmărește executarea contractelor complexe de înzestrare și recuperarea penalităților de la furnizori.
Ce face legea în realitate
Creează un stimulent pervers (hazard moral) în achizițiile publice: personalul autorității contractante care redactează caietul de sarcini, recepționează produsele și aplică penalități primește direct 10% din daunele-interese încasate (până la 3 salarii de bază/an), încurajând litigii artificiale, blocaje la recepție și abuz de putere contractuală.
De ce acest nivel de risc?
Modelele sunt de acord
7,2/10
Derogă de la Legea finanțelor publice nr. 500/2002 astfel încât daunele-interese și penalitățile încasate din contractele de achiziții ale MApN să nu mai meargă integral la bugetul de stat: 30% rămân la MApN, iar 10% merg într-un fond de stimulare (premii/bonusuri) pentru personalul care a atribuit și gestionat contractul.
- Gemini
- 7,4
- Claude
- 7,2
- ChatGPT
- 7,0
Acționează în 60 de secunde (B571/2026)
Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.
Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
În ansamblu; Art. 1 lit. d) și Art. 3
Solicit eliminarea art. 1 lit. d) și a art. 3 privind constituirea fondului de 10% din daune-interese pentru stimularea bănească a personalului autorității contractante care a atribuit și gestionat contractul de achiziție publică.
Acordarea unui procent din penalitățile și daunele-interese contractuale direct funcționarilor care gestionează recepția și execuția contractului creează un conflict de interese structural și un hazard moral major, distorsionând buna-credință contractuală și încalcând principiile salarizării unitare (Legea 153/2017).
În plus, proiectul conține o eroare de tehnică legislativă la art. 1 (două litere sunt numerotate cu „c)”, în timp ce art. 3 face trimitere la „art. 1 lit. d)”), încălcând Legea nr. 24/2000.
Ce spun organizațiile
Verificat la 28 octombrie 2026
Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.
În presă1
Verificat la 28 octombrie 2026
1 articol publicat în ultima săptămână. Cele mai noi sunt primele.
Articole găsite de Gemini, Claude și ChatGPT și verificate pe site-ul publicației. Poziția față de proiect și tipul sursei le clasifică automat trei modele: Clef (Cloudflare) și d1 (Liquid AI), open source, rulate de noi, plus GPT-6 Luna (OpenAI); punem eticheta doar unde cel puțin două sunt de acord. Site-urile din afara publicațiilor pe care le urmărim apar doar dacă articolul e chiar despre proiect și nu e o simplă preluare. Nu le-am scris noi, iar numărul lor nu influențează scorul de risc.
Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)
Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.
Instituie o „cotă-parte din amenzi/penalități” pentru personalul de achiziții din MApN, generând un conflict de interese direct între buna derulare a contractului și bonusul funcționarului.
Ce a găsit în textul oficial
- Derogă de la Legea finanțelor publice nr. 500/2002 astfel încât daunele-interese și penalitățile încasate din contractele de achiziții ale MApN să nu mai meargă integral la bugetul de stat: 30% rămân la MApN, iar 10% merg într-un fond de stimulare (premii/bonusuri) pentru personalul care a atribuit și gestionat contractul.
- Creează un stimulent pervers (hazard moral) în achizițiile publice: personalul autorității contractante care redactează caietul de sarcini, recepționează produsele și aplică penalități primește direct 10% din daunele-interese încasate (până la 3 salarii de bază/an), încurajând litigii artificiale, blocaje la recepție și abuz de putere contractuală.
În plus, proiectul conține o eroare de tehnică legislativă la art. 1 (două litere sunt numerotate cu „c)”, în timp ce art. 3 face trimitere la „art. 1 lit. d)”), încălcând Legea nr. 24/2000.
Acordarea unui procent din penalitățile și daunele-interese contractuale direct funcționarilor care gestionează recepția și execuția contractului creează un conflict de interese structural și un hazard moral major, distorsionând buna-credință contractuală și încalcând principiile salarizării unitare (Legea 153/2017).
Evaluat în raport cu principiul proporționalității și reglementările europene incidente.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Opiniile depuse pe senat.ro (0)
Nicio opinie publicată încă pe pagina Senatului pentru B571/2026.
Inițiatorii (41)
USR (41)
- Anghel Răzvan-Paul · senator
- Bochileanu George-Cătălin · senator
- Cernic Sebastian · senator
- Cibu Deaconu Ruxandra · senator
- Dobra Elena-Adelina · senator
- Mîndru Cătălin-Emil · senator
- Mircescu Ion-Narcis · senator
- Negoi Eugen-Remus · senator
- Oprinoiu Aurel · senator
- Pălărie Ştefan · senator
- Păun Ana-Cynthia-Ioana · senator
- Rus Vasile-Ciprian · senator
- Şipoș Sorin-Gheorghe · senator
- Spătaru Elena-Simona · senator
- Alecsandru Marius-Nicolae · deputat
- Berescu Monica-Elena · deputat
- Blaga Daniel-Codruţ · deputat
- Botez Mihai-Cătălin · deputat
- Brian Cristian · deputat
- Dimitriu Alexandru-Paul · deputat
- Echert Adrian · deputat
- Gheorghiu Andrei-Florin · deputat
- Gima George · deputat
- Giurgiu Adrian · deputat
- Hangan Pollyanna-Hanellore · deputat
- Ion Stelian-Cristian · deputat
- Lőrincz Ştefan-Iulian · deputat
- Marussi George-Nicolae · deputat
- Mihaiu Radu-Nicolae · deputat
- Miruţă Radu-Dinel · deputat
- Moşteanu Liviu-Ionuţ · deputat
- Plujar Andrei George · deputat
- Rigman Ciprian-Doru · deputat
- Rodeanu Bogdan-Ionel · deputat
- Şendroiu Vlad-Ioan · deputat
- Stoica Alin-Bogdan · deputat
- Stoica Diana · deputat
- Tanasă Ştefan · deputat
- Ungureanu Emanuel-Dumitru · deputat
- Văduva Dumitru · deputat
- Wiener Adrian · deputat
Parcursul legislativ și avizele (6)
- 19-10-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b571
- 26-10-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
- 26-10-2026trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
- 26-10-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 25.11.2026)
- 26-10-2026trimis pentru aviz la Curtea de Conturi a României
- 26-10-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
Textul integral din PDF-urile oficiale (3)
forma iniţiatorului
PDF oficialText recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.
LEGE
privind utilizarea daunelor-interese încasate din executarea contractelor de achiziții publice din cadrul Ministerul Apărării Naționale
Art. 1 - Prin derogare de la prevederile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, sumele efectiv încasate de Ministerul Apărării Naționale și de instituțiile publice din subordinea acestuia, finanțate integral de la bugetul de stat, reprezentând daune interese pentru neîndeplinirea, îndeplinirea cu întârziere sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, rezultate din executarea contractelor de achiziții publice, se constituie și se repartizează astfel:
a) 30% se consideră venituri proprii și se rețin de Ministerul Apărării Naționale;
b) 40% se fac venit la bugetul de stat;
c) 20% se virează la bugetul de stat, cu destinație specială, în vederea constituirii unui fond pentru actualizarea pensiilor militare de stat, gestionat potrivit legii;
c) 10% se utilizează pentru constituirea fondului pentru stimularea personalului, în condițiile prezentei legi.
Art. 2 - (1) Veniturile proprii prevăzute la art. 1 lit. a) se evidențiază distinct și se utilizează, în condițiile legii, pentru finanțarea activităților și programelor Ministerului Apărării Naționale, inclusiv pentru programe de înzestrare, achiziții de produse, servicii și lucrări destinate apărării, cercetare-dezvoltare, inovare, testare și evaluare, infrastructură, mentenanță și pregătirea personalului.
(2) Sumele rămase neutilizate la sfârșitul exercițiului bugetar se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație, în condițiile legii.
Art. 3 - (1) Din cota prevăzută la art. 1 lit. d) se constituie fondul pentru stimularea personalului militar și civil.
(2) Fondul aferent sumelor rezultate din executarea unui contract se utilizează exclusiv pentru stimularea personalului militar și civil din cadrul autorității contractante implicate în atribuirea și executarea contractului respectiv.
(3) Sumele constituite în fondul pentru stimularea personalului nu pot fi redistribuite și nu pot fi utilizate pentru stimularea personalului încadrat în alte structuri ale Ministerului Apărării Naționale decât structura prevăzută la alin. (2).
(4) Constituirea și utilizarea fondului pentru stimularea personalului nu determină majorarea sumelor alocate Ministerului Apărării Naționale de la bugetul de stat, fondul fiind constituit exclusiv din sumele efectiv încasate potrivit prezentei legi.
Art. 4 - (1) Stimulentele financiare prevăzute de prezenta lege constituie drepturi financiare cu caracter variabil, distincte de premiile de excelență prevăzute la art. 26 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și se acordă exclusiv în limita fondului constituit potrivit art. 3.
(2) Acordarea stimulentelor are în vedere contribuția individuală la pregătirea, negocierea, atribuirea, managementul și monitorizarea contractelor, activitățile tehnice, economico-financiare, juridice și administrative aferente, prevenirea prejudiciilor, protejarea intereselor patrimoniale ale statului, precum și constatarea, calcularea și recuperarea sumelor datorate.
(3) Acordarea stimulentelor nu este condiționată exclusiv de participarea directă la constatarea sau aplicarea penalităților.
Art. 5 - (1) Sumele prevăzute de prezenta lege se încasează, repartizează, evidențiază și utilizează prin Trezoreria Statului, potrivit legii.
(2) Evidența sumelor se organizează astfel încât să permită identificarea contractului din executarea căruia acestea provin, a structurii care a gestionat contractul, a cuantumului total efectiv încasat și a repartizării acestuia potrivit art. 1.
Art. 6 - (1) Sumele din fondul pentru stimularea personalului rămase neutilizate la sfârșitul anului bugetar se reportează în anul următor cu aceeași destinație și pentru personalul aceleiași structuri care a gestionat contractul.
(2) Utilizarea fondului este supusă controlului financiar preventiv, auditului intern și celorlalte forme de control prevăzute de lege.
Art. 7 - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul apărării naționale aprobă, prin ordin, normele privind constituirea, evidențierea, repartizarea și utilizarea fondului pentru stimularea personalului.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
PREȘEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI GRINDEANU
MIRCEA ABRUDEAN
expunerea de motive la iniţiativa legislativă
PDF oficialText recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.
EXPUNERE DE MOTIVE
| Secțiunea 1Titlul proiectului de act normativLege privind utilizarea daunelor-interese încasate din executarea contractelor de achiziții publice din cadrul Ministerul Apărării Naționale | |
| Secțiunea a 2-aMotivul emiterii actului normativ | |
| 2.1 Sursaproiectului deact normativ | Ministerul Apărării Naționale gestionează programe și contracte de achiziție de o complexitate tehnică, juridică, financiară și operațională ridicată, inclusiv programe de înzestrare cu valori semnificative și perioade îndelungate de executare. Managementul acestor contracte presupune activități specializate de planificare, negociere, monitorizare, acceptanță, recepție, management al riscurilor și protejare a intereselor patrimoniale ale statului.Proiectul de act normativ are în vedere asigurarea unei contribuții certe la bugetul de stat și instituirea unui mecanism controlat de stimulare a personalului structurii care gestionează contractele din care rezultă veniturile respective. |
| 2.2. Descriereasituatiei actuale | În conformitate prevederile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, penalitățile, garanțiile de bună execuție și daune interese rezultate în urma neîndeplinirii obligațiilor ce revin operatorilor economici în cadrul contractelor de achiziție de produse militare sau prestări de servicii se virează la bugetul de stat.Neîndeplinirea, îndeplinirea cu întârziere sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale poate produce, pe lângă efecte financiare, întârzieri în operaționalizarea capabilităților, costuri suplimentare, afectarea planificării resurselor și a activităților de pregătire. Clauzele privind daunele-interese, penalitățile, și despăgubirile reprezintă instrumente de protecție contractuală a autorității contractante.În acest context, daunele-interese, penalitățile, garanțiile de bună execuție și de restituire a avansului rezultate în urma neîndeplinirii obligațiilor contractuale ar putea fi utilizate pentru compensarea efectelor generate de lipsa sau întârzierea livrărilor specificate în contracte, în realizarea capabilităților planificate. |
| 2.3. Schimbări preconizate | Mecanismul propus urmărește un echilibru între interesul bugetului de stat și necesitatea consolidării capacității instituționale a Ministerului Apărării Naționale: 40% reprezintă venit cert al bugetului de stat, 30% rămâne venit propriu MApN, 10% poate fi utilizat pentru stimularea personalului structurii care a gestionat contractul, iar 20% se virează la bugetul de stat, cu destinație specială, în vederea constituirii unui fond pentru actualizarea pensiilor militare de stat, gestionat potrivit legii.Contractele complexe din domeniul apărării necesită personal cu expertiză multidisciplinară și experiență acumulată în timp. Calitatea negocierii, identificarea riscurilor, monitorizarea executării și reacția la neîndeplinirea obligațiilor contractuale depind direct de nivelul de specializare și continuitatea resursei umane.Mecanismul propus urmărește recunoașterea performanței, responsabilizarea și menținerea personalului specializat.Proiectul nu instituie penalități noi, nu majorează nivelul penalităților contractuale și nu modifică răspunderea operatorilor economici. Sunt vizate exclusiv sumele datorate și efectiv încasate în temeiul contractelor și al legislației aplicabile. Operatorii economici care își execută corespunzător obligațiile nu suportă sarcini suplimentare ca efect al acestei reglementări.Astfel, din totalul sumelor efectiv încasate, 40% reprezintă venit la bugetul de stat, 30% rămâne venit propriu MApN, 10% poate fi utilizat pentru stimularea personalului structurii care a gestionat contractul, iar 20% se virează la bugetul de stat, cu destinație specială, în vederea constituirii unui fond pentru actualizarea pensiilor militare de stat, gestionat potrivit legii.Cota de 40% asigură un venit direct pentru bugetul de stat. Cota de 30% destinată MApN permite reinvestirea unei părți a resurselor rezultate din neexecutarea corespunzătoare a contractelor în finanțarea activităților și programelor Ministerului Apărării Naționale, inclusiv pentru programe de înzestrare, achiziții de produse, servicii și lucrări destinate apărării, cercetare-dezvoltare, inovare, testare și evaluare, infrastructură, mentenanță și pregătirea personalului.Fondul de stimulare nu este alimentat din credite bugetare suplimentare. El poate exista numai în măsura în care sumele sunt efectiv încasate. Prin urmare, constituirea fondului nu generează, prin ea însăși, obligația suplimentării alocărilor de la bugetul de stat.Pentru evitarea oricărei interpretări care ar permite distribuirea fondului la nivelul întregului minister, proiectul stabilește că fondul aferent unui contract se utilizează exclusiv pentru personalul militar și civil din cadrul autorității contractante implicate în atribuirea și executarea contractului respectiv, asigurându-se astfel o legătura obiectivă dintre activitatea care a generat rezultatul financiar și personalul eligibil.Proiectul interzice expres redistribuirea fondului către personalul altor structuri, iar evidența financiară trebuie să permită identificarea contractului, a structurii care l-a gestionat și a modului de repartizare a sumelor.Utilizarea fondului pentru stimularea personalului va fi supusă controlului financiar preventiv, auditului intern și celorlalte forme de control prevăzute de lege. Implementarea nu presupune înființarea unor noi structuri organizatorice. |
| 2.4. Alte informații | Nu este cazul. |
| Secțiunea a 3-aImpactul socioeconomic al proiectului de act normativ | |||||||
| 3.1. Descrierea generală a beneficiilor și costurilor estimate ca urmare a intrării în vigoare a actului normativ. | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.2. Impactul social | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.3. Impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.4. Impactul macroeconomic | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.4.1. Impactul asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.4.2. Impactul asupra mediului concurențial și domeniul ajutoarelor de stat | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.5. Impactul asupra mediului de afaceri | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.6. Impactul asupra mediului înconjurător | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.7. Evaluarea costurilor și beneficiilor din perspectiva inovării și digitalizării | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.8. Evaluarea costurilor și beneficiilor din perspectiva dezvoltării durabile | Proiectul de act normativ nu are impact în acest domeniu. | ||||||
| 3.9. Alte informații | Nu este cazul. | ||||||
| Secțiunea a 4-aImpactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri | |||||||
| - în mii lei (RON) - | |||||||
| Indicatori | Anul curent | Următorii 4 ani | Media pe 5 ani | ||||
| 2026 | 2027 | 2028 | 2029 | 2030 | |||
| 4.1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: | |||||||
| a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit | |||||||
| b) bugete locale: (i) impozit pe profit | |||||||
| c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuții de asigurări | |||||||
| 4.2. Modificări ale cheltuielilor bugetare plus/minus, din care: | |||||||
| a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri și servicii | |||||||
| b) bugete locale: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri și servicii | |||||||
| c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri și servicii | |||||||
| 4.3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale | |||||||
| 4.4. Propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor bugetare | |||||||
| 4.5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare | |||||||
| 4.6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare | |||||||
| 4.7. Prin intrarea în vigoare a proiectului de act normativ nu este necesară alocarea unor fonduri suplimentare, cheltuielile bugetare încadrându-se în prevederile bugetare anuale, aprobate pentru Ministerul Apărării Naționale. | |||||||
| 4.8. Alte informații | Nu au fost identificate. | ||||||
| Secțiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare | |||||||
| 5.1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ | |||||||
| 5.2. Impactul asupra legislației în domeniul achizițiilor publice | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. | ||||||
| 5.3. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația UE (în cazul proiectelor ce transpun sau asigură aplicarea unor prevederi de drept UE) | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. | ||||||
| 5.3.1. Măsuri normative necesare transpunerii directivelor UE | Prezentul act normativ nu transpune legislația comunitară și nu creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia. | ||||||
| 5.3.2. Măsuri normative necesare aplicării actelor legislative UE | Prezentul act normativ nu transpune legislația comunitară și nu creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia. | ||||||
| 5.4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. | ||||||
| 5.5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente asumate | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. | ||||||
| 5.6. Alte informații | Nu au fost identificate. | ||||||
| Secțiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ | |||||||
| 6.1. Informații privind neaplicarea procedurii de participare la elaborarea actelor normative | Nu este cazul. | ||||||
| 6.2. Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. | ||||||
| 6.3. Informații despre consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. | ||||||
| 6.4. Informații privind puncte de vedere/opinii emise de organisme consultative constituite prin acte normative | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. | ||||||
| 6.5. Informații privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării c) Consiliul Economic și Social d) Consiliul Concurenței e) Curtea de Conturi | Este necesar avizul Consiliului Legislativ, Consiliul Economic și Social și al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. | ||||||
| 6.6. Alte informații | Nu este cazul. | ||||||
| Secțiunea a 7-a Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ | |||||||
| 7.1. Informarea societății civile cu privire la elaborarea proiectului de act normativ | Nu este cazul. | ||||||
| 7.2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității biologice | Nu este cazul. | ||||||
| Secțiunea a 8-aMăsuri privind implementarea, monitorizarea și evaluarea proiectului de act normativ | |||||||
| 8.1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ | Nu este cazul. | ||||||
| 8.2. Alte informații | Nu au fost identificate. | ||||||
Radu diwuta
Față de cele prezentate, a fost elaborată prezenta propunere legislativă privind utilizarea daunelor-interese încasate din executarea contractelor de achiziții publice din cadrul Ministerul Apărării Naționale, pe care o supunem spre adoptare.
Lista susținătorilor
Propunere legislativă privind utilizarea daunelor-interese încasate din executarea contractelor de achiziții publice din cadrul Ministerul Apărării Naționale
| 1. | NEGOI EUGEN REMUS | USR | |
| 2. | Mireesu Ion Norcuy | USR | |
| 3. | Rus VASILE-CIPRIAN | USR | |
| 4. | PAJANS STEPAN | USR | |
| 5. | CIBU JEACONU RUXANDA | USR | |
| 6. | PAUN CYNTHIA | USR | |
| 7. | MINARU CATALIN-EMIC | USR | |
| 8. | BOCHILEANU GEORGE-CATALIN | USR | |
| 9. | SIDOS SOEM-6HEDRGEHB | USR | |
| 10. | Opriouh Kuel | USR | |
| 11. | SPATAKU SIMONA | USR | |
| 12. | CERNIC SEBASTIAN | USR | |
| 13. | ANGHEL RAZVAN-PAL | USR | |
| 14. | SOBRA ADEUHA | USR | |
| 15. | Emanuel Ungareany | USR | |
| 16. | PLUDAR ANDREI | USR | |
Lista susținătorilor
Propunere legislativă privind utilizarea daunelor-interese încasate din executarea contractelor de achiziții publice din cadrul Ministerul Apărării Naționale
| NR. | DEPUTAT/SENATOR | SEMNĂTURĂ | PARTID |
| 1 | Rodu duiruta | USR | |
| 2 | Mosteauu iuiu louu | USR | |
| 3 | Diana Stoica | USR | |
| 4 | BANIEL BLABA | USR | |
| 5 | Rodeanu Bosdan | USR | |
| 6 | PENDROIU VLAD-10AN | USR | |
| 7 | GIMA GEORGO | USR | |
| 8 | ECHERIT ABAIAN | USR | |
| 9 | RIGMAN CIPRIAN | USR | |
| 10 | GIURGIU ADRIAN | USR | |
| 11 | BOTEZ MIHAI-CATALIN | USR | |
| 12 | WIEVER AARIAN | USR | |
| 13 | STEJAN ION | USR | |
| 14 | POLLYANNA HANGAN | USR | |
| 15 | ALIN STOICA | USR | |
| 16 | ANDREI GHEORGHIV | USR | |
| 17 | Dimitmiu ALEYANIDV | USR | |
| 18 | CRISTIAN BRIAN | USR | |
| 19 | TANASA STEAR | USR | |
| 20 | VATOUA SUMIHU | USR | |
| 21 | MORUSSI GOORGE | USR | |
| 22. | ALECSANDRU HARIUS NICOLAE | USR | |
| 23 | Mihgij Radu | USR | |
| 24 | LORIND STEHW ILLIAN | USR | |
| 25 | MEGOSSW VONICA | USR |
adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere
PDF oficialText recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL
Către: Biroul permanent al Senatului
În temeiul prevederilor art. 74 din Constituția României, respectiv art. 92 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă privind utilizarea daunelor-interese încasate din executarea contractelor de achiziții publice din cadrul Ministerul Apărării Naționale.
Textul propunerii legislative și expunerea de motive sunt atașate prezentei adrese de înaintare.
Cu deosebită considerație,
Inițiator,
Radu-Dinel Miruță
Deputat USR®