Modificări de urgență la noul Cod al Urbanismului (Legea 169/2026): autorizații de construire fără PUZ în fronturi construite și ajustări tehnice

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENAT

LEGE

pentru modificarea și completarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor

Senatul adoptă prezentul proiect lege:

Art. I. - Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 66, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins :

” h) în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice aplicabile terenurilor pentru care nu există reglementări urbanistice în vigoare, inclusiv ca urmare a încetării valabilității documentațiilor de urbanism anterior aprobate. Prevederile art. 361 și art. 573 se aplică corespunzător.”

3.La articolul 245, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins :

"(3) Execuția lucrărilor de construire/desființare este permisă, în condițiile alin. (1) și (2), titularilor de drepturi reale asupra imobilului, după cum urmează :

a) titularilor dreptului de proprietate privată sau publică ;

b) titularilor de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate privată, respectiv superficie, uzufruct, uz, abitație, servitute, în limita actului de constituire sau cu acordul proprietarului ;

c) titularilor de alte drepturi reale corespunzătoare proprietății publice, respectiv dreptul de administrare, concesiune, folosință gratuită, conform actului de atribuire sau legii."

4. La articolul 257 alîneatul (9), după litera d) se introduce o literă nouă, literă e) care va avea următorul cuprins :

"e) să permită întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire, fără elaborarea unei documentații de planificare sau de proiectare urbană, în situația construirii, supraetajării sau extinderii unei clădiri existente pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au același regim de înălțime cu cel solicitat."

5. La articolul 284, alineatul (5) se modificăși va avea următorul cuprins :

"(5) În cazul construcțiilor monument istoric și al construcțiilor cu valoare arhitecturală sau istorică stabilită prin documentații de urbanism aprobate, lucrările prevăzute la alin. (3) se pot executa numai cu notificarea prealabilă a autorității administrației publice locale și a serviciului deconcentrat al autorității centrale competente în domeniul protejăriipatrimoniului cultural și în baza acordului scris al acestui serviciu deconcentrat care conține condițiile și termenele de executare ale lucrărilor sau, după caz, necesitatea urmării procedurii de autorizare a respectivelor lucrări."

6. La articolul 294 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins :

"(3) Pot fi executate lucrări de construire în baza notificării prealabile a autorității administrației publice locale și a serviciului deconcentrat al autorității centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural și în baza acordului scris al acestui serviciu deconcentrat care conține condițiile și termenele de executare ale lucrărilor, numai pentru următoarele categorii de lucrări de construire realizate la construcții amplasate în zona de protecție a monumentelor sau în zone construite protejate, inclusiv la monumente istorice clasate sau care sunt în curs de clasare și la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică, stabilite prin documentații de urbanism, cu excepția monumentelor UNESCO."

7. Art. La 352 alin 5 litera b se modifică și va avea următorul cuprins :

"b) executarea prin Compania Națională de Investiții « C.N.I.» - S.A. a unor categorii de lucrări în cadrul subprogramului « Lucrări în primă urgență » și al Programului guvernamental construire creșe «Sfânta Ana » din cadrul Programului național de construcții de interes public sau social."

8. La art. 352 după litera d) se introduce un alineat nou, e) care va avea următorul cuprins :

"e) activitatea de verificare și control a obiectivelor de investiții finanțate prin programele naționale de investiții derulate."

9. La articolul 357, după alineatul (5) se introduce un alineat nou, 5¹ care va avea următorul cuprins

"(51) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de a aplica sancțiunile amenzii contravenționale prevăzute la alin. (4) se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârșirii faptei."

10. La articolul 361, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins :

„(4) În vederea prevenirii unui blocaj în procesul de emitere a certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire/desființare și de realizare a investițiilor, în situația anulării în tot de către instanța de contencios administrativ a PUG sau PUGZM, devin aplicabile de drept PUG sau PUGZM care au fost în vigoare anterior celui anulat pentru teritoriul în cauză, fără a relua procedura de avizare, cu obligația inițierii demersurilor pentru elaborarea unui nou PUG sau PUGZM. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și pentru unitățile administrativ-teritoriale ale căror Planuri Urbanistice Generale au fost anulate definitiv de către instanțele judecătorești anterior intrării în vigoare a prezentei legi, dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi nu a fost aprobat un nou PUG.”

10. La articolul 361, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (4^1) care va avea următorul cuprins

„(4^1) în situația în care pentru territoriul unității administrativ-teritoriale afectate de decizia de anulare prevăzută la alin. (4) nu a existat un PUG aprobat anterior celui anulat, până la aprobarea PUG se aplică de drept prevederile Regulamentului General de Urbanism, raportat la limita intravilanului existent la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de anulare, cu luarea în considerare a extinderilor de intravilan realizate prin planuri urbanistice zonale legal aprobate precum și prevederile prezentului cod ”

11. La articolul 361, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins

„(5) Perioada de valabilitate a PUG sau PUGZM reintrat în vigoare conform alin. (4), precum și perioada de aplicare a regimului de autorizare prevăzut la alin. (4^1) este de maximum 24 de luni de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de anulare, iar în cazul în care hotărârea judecătorească de anulare a rămas definitivă anterior datei de 25 august 2026, de la această dată.”

12.La articolul 573, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins :

„(4) în absența Planului urbanistic general în vigoare, se pot realiza investiții în construcții, lucrări tehnico-edilitare, precum și orice alte investiții numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii și cu respectarea Regulamentului general de urbanism, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege, precum și de alte acte normative în vigoare.”

13. Articolul 581, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

"(3) în aplicarea prevederilor prezentului cod, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător numai în măsura în care nu contravin prezentului cod. Dispozițiile art. 28 și 29 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu sunt aplicabile, cu excepția cazurilor în care în prezentul cod prevede expres altfel."

14 La articolul 582, alineatele (1)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins :

"(1) Procedurile privitoare la elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism și a celor de amenajare a teritoriului, demarate anterior intrării în vigoare a prezentului cod, rămân supuse dispozițiilor legale în vigoare la data inițierii acestora.

(2) Prin excepție de la alin. (1), pentru obținerea avizelor care nu au fost încă obținute, procedura de avizare poate fi continuată simplificat prin analiza documentațiilor în comisia de avizare integrată, cu luare în considerare a avizelor deja obținute care își păstrează valabilitatea.

(3) După intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritățile administrației publice locale demarează procedurile de realizare a documentațiilor de amenajarea territoriului și a planurilor urbanistice generale în format GIS și cu completarea cu elementele de conținut prevăzute suplimentar de prezentul cod.

(4) Certificatele de urbanism solicitate și/sau emise anterior intrării în vigoare a prezentului cod își păstrează valabilitatea, iar autorizațiile de construire/desființare vor fi emise de autoritățile administrației publice competente de la data emiterii certificatelor de urbanism respective sau de autoritățile administrației publice competente potrivit actualului cod, în baza avizelor, a documentațiilor solicitate prin certificatele de urbanism și vor fi eliberate potrivit dispozițiilor legale în vigoare de la data emiterii certificatelor de urbanism.”

15. La Anexa nr.1 DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI definiția termenului Drept de execuție a lucrărilor de construcții se modifică și completează după cum urmează

"Dreptul asupra construcției și/sau terenului care conferă titularului dreptul de a obține, potrivit legii, din partea autorității competente autorizația de construire/desființare :

1. dreptul real principal : drept de proprietate, drept de administrare, drept de concesiune având ca obiect terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, uz, uzufruct, superficie, servitute

2. drept de creanță dobândit prin : contract de cesiune, concesiune, comodat, locațiune. Emiterea autorizației de construire în baza unui contract de comodat/locațiune se poate face numai pentru construcții cu caracter provizoriu și acordul expres al proprietarului de drept. Prin excepție, în baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legislației specifice din domeniul petrolului și gazelor naturale, de către titularii de licențe/permise/autorizații cu proprietarii terenurilor din perimetrul de exploatare, se poate autoriza inclusiv executarea lucrărilor de construcții necesare pentru derularea operațiunilor de explorare/prospectare geologică și exploatare a petrolului și gazelor naturale, altele decât construcțiile cu caracter provizoriu, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții pe aceste terenuri, respectiv în baza unui acord pentru construcțiile care afectează temporar terenul și cu acordul expres al deținătorului de drept pentru executarea lucrărilor de construcții necesare extinderii, întreținerii sistemelor de apă și apă uzată, aduțiuni, având explicit acordul/declarația din partea deținătorului de drept pentru executarea lucrărilor de construcții pe aceste terenuri."

16. Art. 582¹ - Regimul sancționator al lucrărilor executate anterior intrării în vigoare a Codului

"(1) Pentru lucrările de construire, modificare, extindere, desființare sau pentru orice alte lucrări pentru care legea impunea obținerea unei autorizații și care au fost executate fără autorizație de construire ori cu nerespectarea autorizației de construire anterior datei intrării în vigoare a prezentului Cod, constatarea și sancționarea contravențiilor se realizează potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data săvârșirii faptei.

(2) în cazul în care lucrările prevăzute la alin. (1) fac obiectul unei proceduri de control sau al procedurii de regularizare prevăzute la art. 301, beneficiarul lucrarilor poate dovedi data finalizării lucrărilor, prin orice mijloc de probă admis de lege, inclusiv prin înscrisuri, documentații tehnice, evidențe cadastrale și fiscale, înscriere în registrul agrictol, documente privind racordarea sau consumul de utilități, imagini aeriene ori satelitare, fotografii datate, documente privind achiziția și punerea în operă a materialelor, precum și prin expertize tehnice sau alte mijloace de probă relevante.

(3) Data efectuării controlului, data constatării existenței construcției sau data întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu constituie, prin ele însele, data săvârșirii faptei."

17. La anexa nr. 1 DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI, definiția termenului procent de ocupare a terenului „POT” se modifică și va avea următorul cuprins:

"Procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafața construită a clădirii și suprafața parcelei, exprimată procentual.

La determinarea procentului de ocupare a terenului, suprafața construită luată în calcul reprezintă proiectția pe sol a volumului construcției, respectiv amprenta edificată la nivelul solului, și, după caz, proiectția pe sol a elementelor construite care depășesc această amprentă, inclusiv etajele în consolă, balcoanele și alte elemente constructive permanente, cu excepția următoarelor:

exterioare de acces la nivelul parterului, demisolului și subsolului, scărilor deschise de incendiu;

2. suprafețele amenajărilor exterioare de incintă, precum alei de acces pietonal sau carosabil, trotuare de protecție, parcaje amenajate la nivelul solului, neacoperite, curți interioare;

3. suprafețele piscinelor exterioare neacoperite și a terenurilor de sport neacoperite;

4. suprafețele locurilor de joacă, cu echipamentele aferente;

5. suprafețele mobilierului urban, ale pergolelor, copertinelor în consolă, rastelurilor de biciclete, împrejmuirilor;

6. suprafețele platformelor pentru colectarea deșeurilor, cu echipamentele aferente;

7. suprafețele stațiilor de încărcare electrice, panourilor fotovoltaice, ale automatelor de plată;

8. suprafețele ocupate de construcții temporare (food truck etc.) pe o perioadă de maximum 6 luni. La calculul procentului de ocupare a terenului pentru amenajări de spații verzi, suprafața construită include amprenta edificată la nivelul solului a construcțiilor, instalațiilor, platformelor, precum și circulațiilor carosabile și pietonale."

EXPUNERE DE MOTIVE

Lege pentru modificarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor

Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor realizează unificarea și sistematizarea cadrului normativ aplicabil în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, autorizării executării lucrărilor de construcții și disciplinei în construcții, având ca obiectiv crearea unui sistem de planificare teritorială și urbană modern, coerent, predictibil, digitalizat și adaptat nevoilor actuale de dezvoltare.

Codul constituie, totodată, actul normativ esențial pentru realizarea Reformei 5 - „Dezvoltarea sistemului de planificare - Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor”, aferentă Componentei 10 - Fondul Local din Planul național de redresare și reziliență al României, respectiv pentru îndeplinirea jalonului 315.

Complexitatea domeniului reglementat, diversitatea situațiilor juridice și urbanistice existente la nivelul unităților administrativ-teritoriale, precum și necesitatea asigurării continuității activității administrative impun însă clarificarea și completarea punctuală a unor dispoziții ale Codului, astfel încât aplicarea acestuia să nu genereze blocaje administrative, viduri de reglementare sau interpretări neunitare.

Prezenta inițiativă legislativă nu urmărește reconsiderarea principiilor sau a arhitecturii instituite prin Legea nr. 169/2026, ci corectarea și clarificarea unor situații punctuale, în scopul asigurării aplicării effective a Codului, al creșterii securității juridice și al menținerii continuității proceselor de planificare urbană și autorizare a investițiilor.

Intervenția legislativă are în vedere, în același timp, necesitatea menținerii rezultatului reformei asumate prin PNRR și a cerințelor care au stat la baza jalonului 315.

I. Principalele soluții legislative propuse

Una dintre situațiile care necesită clarificare este cea a terenurilor pentru care nu există reglementări urbanistice în vigoare, inclusiv ca urmare a încetării valabilității unor planuri urbanistice generale anterior aprobate.

A fost semnalat de unele unități administrativ-teritoriale că la acest moment există și interpretarea că potrivit noii legi, planul urbanistic zonal poate doar să modifice sau detalieze o documentație existentă de tip PUG sau PUZ și nu poate fi realizat pentru reglementarea unor terenuri care nu mai beneficiază de reglementări urbanistice, fie nefiind niciodată reglementate, fie fiind pe teritorii ale căror reglementări au fost anulate de instanță sau au ieșit din perioada de valabilitate stabilită conform legii 350/2001 și care nu au mai fost prelungite de consiliile locale, fapt ce ar conduce la blocaje investiționale nedorite.

În lipsa unei soluții legislative explicite, astfel de situații pot determina imposibilitatea stabilirii regimului urbanistic aplicabil și, implicit, blocarea procedurilor administrative și a investițiilor. În acest scop, se propune completarea art. 66 cu o nouă situație în care certificatul de urbanism poate fi solicitat, cu aplicarea corespunzătoare a mecanismelor prevăzute de art. 361 și art. 573.

O altă categorie de modificări urmărește clarificarea dreptului de execuție a lucrărilor de construcții.

Problema textului actual din alineatul (3) constă în redactarea care creează confuzii administrative. Autoritățile tind să interpreteze că doar drepturile reale derivate din proprietatea publică (ex. administrare, concesiune, folosință gratuită) conferă dreptul de a construi, excluzând sau îngreunând nejustificat poziția titularilor de dezmembrăminte ale proprietății private (superficie, uzufruct, uz, servitute), formularea exemplificativă din Cod fiind interpretată ca limitativă . O interpretare sistemică a normei prin raportare la Codul civil conduce la ideea că enumerarea legală ar putea fi privită ca nefiind strict restrictivă, având în vedere că superficia este reglementată tocmai în scopul edificării de construcții pe terenul altcuiva.

În acest sens, sunt corelate dispozițiile art. 245 cu definiția corespunzătoare din Anexa nr. 1, în scopul determinării fără echivoc a categoriilor de titulari de drepturi reale care pot solicita și obține autorizarea executării lucrărilor, precum și a situațiilor particulare în care anumite drepturi de creanță permit autorizarea în condițiile expres stabilite de lege.

În ceea ce privește procedura de autorizare, completarea art. 257 alin. (9) urmărește evitarea elaborării unei documentații suplimentare de planificare sau proiectare urbană în acele situații strict determinate în care caracteristicile frontului construit existent permit stabilirea regimului de înălțime fără o etapă suplimentară de planificare.

Soluția se aplică în cazul construirii, supraetajării sau extinderii unei clădiri existente pe o parcelă situată într-un front preexistent, atunci când clădirile de pe parcelele adiacente au același regim de înălțime cu cel solicitat.

Măsura are caracter de simplificare procedurală și nu înlătură obligația respectării celorlalte reglementări urbanistice, tehnice și juridice aplicabile investiției.

În materia protejării patrimoniului cultural, modificările art. 284 și art. 294 urmăresc clarificarea procedurii aplicabile anumitor categorii de lucrări asupra monumentelor istorice, construcțiilor cu valoare arhitecturală sau istorică și construcțiilor amplasate în zone de protecție a monumentelor ori în zone construite protejate.

Soluția legislativă păstrează controlul autorității competente în domeniul patrimoniului cultural. Executarea lucrărilor vizate este condiționată de notificarea prealabilă și de acordul scris al serviciului deconcentrat competent, acesta putând stabili condițiile și termenele de executare sau, după caz, necesitatea parcurgerii procedurii de autorizare.

De asemenea, sunt clarificate unele atribuții privind realizarea, verificarea și controlul obiectivelor de investiții finanțate prin programele naționale de investiții.

Un obiectiv important al prezentei inițiative îl constituie clarificarea mecanismului juridic funcțional pentru situațiile în care un Plan urbanistic general a fost anulat în integralitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă anterior intrării în vigoare a legii 169/2026.

Anularea unei asemenea documentații poate determina apariția imediată a unui vid de reglementare urbanistică, cu consecința imposibilității sau dificultății emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire/desființare și, implicit, a blocării unor investiții publice sau private.

Pentru evitarea unei asemenea situații, a fost introdusă în legislație prevederea prevăzută la art. 361 care instituie un mecanism tranzitoriu prin care, în cazul anulării în integralitate a PUG sau PUGZM, redevine aplicabilă documentația care a fost în vigoare anterior celei anulate, fără reluarea procedurii de avizare. Deși prevederea legală a fost introdusă explicit pentru a soluționa anumite probleme din territoriu, se constată că există interpretări diferite cum că nu ar fi cu certitudine aplicabilă și UAT-urilor unde planurile urbanistice generale au fost anulate de către instanță anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2026 .

Soluția este însoțită de obligația inițierii demersurilor pentru elaborarea unei noi documentații de urbanism. În situația particulară în care nu a existat un PUG aprobat anterior celui anulat, ( existând din păcate situații unde documentația anterioară este reprezentată de schița de sistematizare din perioada comunistă) până la aprobarea unei noi documentații se aplică Regulamentul General de Urbanism, în condițiile stabilite de Cod, raportat la limita intravilanului existent la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, cu luarea în considerare a extinderilor de intravilan realizate prin planuri urbanistice zonale legal aprobate.Caracterul tranzitoriu al mecanismului este garantat prin limitarea aplicării sale la maximum 24 de luni.

Soluția propusă urmărește realizarea unui echilibru între, pe de o parte, efectele hotărârii judecătorești definitive de anulare și, pe de altă parte, necesitatea evitării paralizării activității administrative și limitarea dreptului de a realiza investiții publice sau private până la elaborarea și aprobarea unei noi documentații de urbanism.

Totodată, se propune realuarea în cadrul legii a unor prevederi care fuseseră incluse în legea 10/1995 privind calitatea în construcții în anul 2026 dar care nu au mai fost codificate , privitoare la programele de investiții derulate de MDLPA .

De asemenea, întrucat eliminarea completă a aplicabilității O.G. nr.2/2001 lasă fără proceduri legale pentru comunicarea proceselor-verbale (poștă, afișare pe ușa imobilului, refuz de primire), pentru trimiterea amenzilor la executare silită la organele fiscale sau pentru calcularea termenelor de prescripție, se impune precizarea că acest act normativ se aplică atunci când prevederile sale nu contravin Codului.

Complementar, prin completarea art. 573 se instituie regula potrivit căreia, în absența unui Plan urbanistic general în vigoare, investițiile în construcții, lucrările tehnico-edilitare și celelalte investiții se realizează în baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii și cu respectarea Regulamentului General de Urbanism, sub rezerva excepțiilor prevăzute de lege.

Prezenta inițiativă clarifică și regimul juridic aplicabil procedurilor începute anterior intrării în vigoare a Codului. Principiul propus este acela al menținerii legii aplicabile la data inițierii procedurii, soluție necesară pentru asigurarea securității juridice și pentru evitarea reluării unor etape administrative deja parcurse.

Modificarea transformă o normă tranzitorie incompletă într-un mecanism juridic predictibil, protejând drepturile câștigate ale solicitanților și oferind autorităților publice un temei clar pentru soluționarea cererilor aflate în curs la data schimbării legislative.

De asemenea, proiectul cuprinde prevederi care urmăresc clarificarea regimului contravențional aplicabil lucrărilor executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației de construire și terminate în fapt anterior intrării în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în situația în care acestea fac obiectul unei proceduri de regularizare ulterior intrării în vigoare a Codului sau dacă fac obiectul unei proceduri de control.

Necesitatea reglementării rezultă din faptul că momentul inițierii procedurii de regularizare sau momentul constatării existenței unei construcții nu trebuie confundat cu momentul săvârșirii faptei contravenționale.

Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Reglementarea propusă nu instituie o amnistie contravențională și nu înlătură răspunderea pentru lucrările executate fără autorizație. Aceasta clarifică exclusiv legea contravențională aplicabilă faptelor săvârșite anterior intrării în vigoare a Codului și împiedică aplicarea retroactivă a unui regim sancționator mai sever.

Cu privire la determinarea datei săvârșirii faptei, amendamentul are în vedere jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin Decizia nr. 16 din 20 iulie 2020, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte a stabilit că, în cazul edificării fără autorizație a unei construcții terminate în fapt, termenul de prescripție a răspunderii contravenționale curge de la data terminării în fapt a construcției.

În considerentele deciziei, Înalta Curte a arătat că fapta de construire fără autorizație se consumă la momentul primei acțiuni de executare și se epuizează odată cu ultimul act care conduce la terminarea în fapt a construcției. Prin urmare, momentul constatării faptei de către autoritatea competentă nu poate fi asimilat momentului săvârșirii acesteia.

Pentru asigurarea unei aplicări unitare, amendamentul precisează că data terminării în fapt poate fi stabilită prin orice mijloc de probă admis de lege. Enumerarea mijloacelor de probă are caracter exemplificativ, iar autoritatea competentă urmează să aprecieze și să coroboreze probele administrate în fiecare situație concretă.

Această soluție permite, spre exemplu, utilizarea evidențelor cadastrale și fiscale, a documentelor privind furnizarea sau consumul de utilități, a imaginilor aeriene ori satelitare, a fotografiilor datate, a documentațiilor și expertizelor tehnice sau a altor elemente obiective din care poate rezulta perioada în care lucrările au fost executate și data terminării lor în fapt.

Reglementarea evită astfel situația în care o construcție terminată în fapt sub imperiul legislației anterioare ar fi supusă unui regim sancționator ulterior și mai sever exclusiv pentru motivul că proprietarul solicită regularizarea sau autoritatea constată existența acesteia după intrarea în vigoare a Codului.

Scopul procedurii de regularizare trebuie să fie acela de a aduce în circuitul legal construcțiile care îndeplinesc condițiile urbanistice și tehnice prevăzute de lege, iar nu de a transforma această procedură într-un mecanism prin care unor fapte săvârșite sub imperiul legislației anterioare să le fie aplicat retroactiv un regim sancționator mai sever.

Persoanele care au săvârșit contravenții anterior intrării în vigoare a Codului nu sunt exonerate de răspundere, însă răspunderea acestora trebuie stabilită potrivit regimului juridic aplicabil la momentul săvârșirii faptei, cu respectarea legii contravenționale mai favorabile și, după caz, a normelor privind prescripția răspunderii contravenționale.

În lipsa unei norme tranzitorii suficient de clare, există riscul apariției unei practici administrative neunitare, în care situații juridice identice să fie tratate diferit în funcție de momentul efectuării controlului sau al solicitării autorizației de regularizare. Cetățeanul nu trebuie să suporte o sancțiune mai severă numai pentru că existența unei lucrări realizate anterior a fost constatată de autoritate după intrarea în vigoare a noului Cod.

Reglementarea propusă prin noul articol urmărește, prin urmare, să ofere atât cetățenilor, cât și autorităților publice un criteriu clar și previzibil: pentru stabilirea regimului contravențional este relevant momentul săvârșirii faptei, iar nu momentul ulterior al constatării acesteia sau al inițierii procedurii de regularizare.

Inițiativa propune și clarificarea definiției procentului de ocupare a terenului - POT, prin stabilirea elementelor care intră în determinarea suprafeței construite și a celor care, prin natura și funcțiunea lor, nu sunt incluse în calcul.

Complexitatea dezbaterilor și numărul foarte mare de amendamente care au trebuit procesate întrun timp extrem de scurt pentru adoptarea legii au condus la un volum de lucru extraordinar de mare care a generat o neconcordanță de redactare în forma definiției Procentului de Ocupare a Terenului (POT), cauzată de omisiunea sintagmei de legătură „cu excepția următoarelor”. Deși în cadrul dezbaterilor parlamentare prin care structurile associative ale autorităților locale au solicitat mai multă claritate cu privire la elementele exceptate de la calcul , față de definiția propusă în forma adoptată de guvern, dintr-o eroare de redactare, în prezent, formularea actuală încadrează elementele exterioare secundare (punctele 1-8: terase descoperite, scări de acces, alei, parcaje neacoperite, piscine etc.) în proiectția pe sol a clădirii principale, generând o interpretare diferită de practica tehnică unitară și de solicitările structurilor associative din timpul dezbaterilor parlamentare.

Formularea actuală distorsionează modul de calcul al indicatorilor urbanistici: prin includerea amenajărilor de incintă în amprenta la sol, POT-ul maxim legal este atins prematur, fiind afectată suprafața utilă edificabilă, în special pe parcelele de dimensiuni reduse. Pentru a asigura respectarea exigențelor de claritate și precizie prevăzute de art. 36 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, este necesară alinierea textului la intenția de reglementare. Introducerea explicită a tezei de excludere va oferi un cadru juridic predictibil și va elimina riscul de blocaj administrativ în emiterea autorizațiilor de construire la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

II. Compatibilitatea cu Reforma 5 și jalonul 315 din PNRR

Având în vedere că Legea nr. 169/2026 reprezintă actul normativ prin care România asigură realizarea Reformei 5 - „Dezvoltarea sistemului de planificare - Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor”, aferentă Componentei 10 a PNRR, soluțiile cuprinse în prezenta propunere legislativă au fost analizate și din perspectiva menținerii cerințelor aferente jalonului 315.

Potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului și anexei aferente PNRR, Codul trebuie să mențină dispoziții referitoare, în principal, la:

a) reducerea termenelor de emitere a actelor administrative și introducerea unor mecanisme care să asigure procese administrative digitalizate în domeniul construcțiilor;

b) posibilitatea constituirii unor centre de expertiză la nivelul zonelor urbane funcționale;

c) actualizarea și transpunerea documentațiilor de amenajare a territoriului și urbanism în sisteme informaționale geografice - GIS, precum și alinierea acestora la principiile Politicii Urbane a României referitoare la promovarea transportului și mobilității durabile și utilizarea soluțiilor bazate pe natură, respectiv a infrastructurii verzi și albastre, inclusiv la nivelul zonelor urbane și rurale funcționale;

d) includerea în documentațiile de urbanism actualizate a unor prevederi privind mobilitatea și accesibilitatea în zonele urbane și rurale funcționale.

Prezenta propunere legislativă nu abrogă, nu suspendă și nu restrânge dispozițiile Legii nr. 169/2026 prin care sunt asigurate aceste cerințe.

Modificările propuse nu afectează mecanismele de digitalizare instituite prin Cod, posibilitatea constituirii centrelor de expertiză la nivelul zonelor urbane funcționale, obligațiile privind elaborarea și actualizarea documentațiilor în format GIS și nici cerințele privind mobilitatea, accesibilitatea, transportul durabil, soluțiile bazate pe natură și infrastructura verde și albastră.

În ceea ce privește art. 257 alin. (9), soluția propusă reprezintă o simplificare procedurală aplicabilă unei situații determinate și nu înlătură aplicarea reglementărilor urbanistice și a cerințelor Codului.

În ceea ce privește art. 361 și art. 573, mecanismele introduse pentru situațiile în care documentația PUG/PUGZM a fost anulată sau nu există un PUG în vigoare sunt concepute ca mecanisme excepționale de continuitate administrativă și de evitare a vidului normativ. Acestea nu substituie obligația elaborării și aprobării unei noi documentații de urbanism în condițiile Codului.

Caracterul temporar al regimului instituit de art. 361 este asigurat inclusiv prin stabilirea unei perioade maxime de 24 de luni, concomitent cu obligația inițierii demersurilor pentru elaborarea unei noi documentații.

În ceea ce privește art. 582, regimul tranzitoriu urmărește exclusiv protejarea securității juridice a procedurilor inițiate anterior intrării în vigoare a Codului. Pentru documentațiile care urmează să fie elaborate în noul cadru legislativ sunt menținute cerințele privind formatul GIS și elementele suplimentare de conținut instituite prin Cod.

În consecință, soluțiile legislative propuse nu modifică elementele structurale prin care sunt îndeplinite cerințele jalonului 315 și nu determină o diminuare a rezultatului Reformei 5. Intervențiile au caracter punctual, urmăresc clarificarea și asigurarea aplicabilității Codului și sunt compatibile cu obiectivul general al reformei de creare a unui sistem de planificare simplificat, digitalizat, coerent și predictibil.

Prin urmare, prezenta inițiativă păstrează nivelul de ambiție și rezultatul urmărit prin Reforma 5 și jalonul 315 din PNRR, asigurând concomitent soluționarea unor situații concrete care pot apărea în aplicarea Legii nr. 169/2026.

Prin clarificarea normelor aplicabile, propunerea legislativă este de natură să reducă incertitudinea juridică și riscul apariției unor practici administrative neunitare.

Prevenirea blocajelor determinate de inexistența sau anularea documentațiilor de urbanism permite asigurarea continuității procedurilor administrative și oferă un cadru juridic predictibil pentru investițiile publice și private, fără a înlătura obligația respectării regulilor de urbanism și de autorizare.

Simplificarea punctuală a unor proceduri reduce sarcina administrativă atât pentru autoritățile publice, cât și pentru beneficiarii investițiilor, iar clarificarea normelor tranzitorii permite valorificarea etapelor procedurale deja parcurse.

Soluțiile legislative propuse au, în principal, caracter normativ, procedural și de clarificare a cadrului juridic existent.

Prin natura lor, acestea nu instituie în mod direct noi scheme de finanțare și nu presupun, prin ele însele, angajarea unor categorii noi de cheltuieli de la bugetul de stat.

Aplicarea măsurilor se realizează prin intermediul autorităților și instituțiilor competente potrivit atribuțiilor stabilite de legislația în vigoare.

III. Concluzii

Prezenta propunere legislativă răspunde necesității de a asigura aplicarea coerentă și efectivă a Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, prin eliminarea unor posibile blocaje, clarificarea regimului juridic al unor situații specifice și instituirea unor soluții tranzitorii necesare continuității activității administrative.

Soluțiile propuse nu modifică principiile fundamentale ale Codului și nu afectează elementele esențiale ale Reformei 5 și ale jalonului 315 din Planul național de redresare și reziliență.

Inițiativa urmărește realizarea unui echilibru între simplificarea și eficientizarea procedurilor administrative, securitatea raporturilor juridice, continuitatea investițiilor și menținerea exigențelor de planificare urbană, protecție a patrimoniului și disciplină în construcții.

Față de considerentele prezentate, supunem Parlamentului spre dezbatere și adoptare prezenta Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

GSEKE KTTLA oevator uddR

Parlamentul României Senat

Nr. înreg.____

Către,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1), art. 74 alin. (1) din Constituția României, republicată, și al art. 92 alin. (1) și alin. (7) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm alăturat „Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor”.

În temeiul art.118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților și al art. 115 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicităm dezbaterea și adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență.

În numele initiator/ôr.

Cseka Attila - Zpítán Senator UDMR