Sari la conținut
Risc redus2,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulB596/2026 · cod Senat 28032

Plafonul tichetului de masă crește de la 45 la 50 lei pe zi

Măsura e benignă și opțională: ridică doar plafonul, fără să oblige vreun angajator să plătească mai mult. Are două probleme: data de aplicare este retroactivă (noiembrie 2026), iar calculele bugetare din Expunere sunt umflate și se contrazic între ele.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

Mai ai 10 zile· termen 27 noiembrie 2026
În presă: 25 de articole· 1 favorabilÎncă 3 proiecte modifică aceeași lege
Semnat de 2 parlamentari:PSD2

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 29 octombrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Textul oficial nu s-a schimbat de atunci.

  1. 11 noiembrie
    Aviz favorabil de la Consiliul Economic și Socialdocumentul
  2. 3 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social
  3. 3 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  4. 3 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 03.12.2026)
Încă 1 pas, mai vechi
  1. 3 noiembrie
    Trimis pentru punct de vedere la Guvern

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc redus (2,0 · 3,0 · 2,0 din 10).

2,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

Măsura e benignă și opțională: ridică doar plafonul, fără să oblige vreun angajator să plătească mai mult. Are două probleme: data de aplicare este retroactivă (noiembrie 2026), iar calculele bugetare din Expunere sunt umflate și se contrazic între ele.

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Măsură benignă și opțională pentru mediul privat, care permite creșterea tichetului de masă la cel mult 50 lei/zi lucrată. Singura problemă reală este calendarul anacronic din Art. II, care prevede aplicarea din noiembrie 2026, deși legea este încă în consultare publică la finalul aceleiași luni.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Măsura e benignă și opțională: ridică doar plafonul, fără să oblige vreun angajator să plătească mai mult. Are două probleme: data de aplicare este retroactivă (noiembrie 2026), iar calculele bugetare din Expunere sunt umflate și se contrazic între ele.

  • ChatGPT

    2,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Măsură utilă, cu risc redus: permite angajatorilor să ofere tichete mai mari, fără obligații generale de majorare. Aplicarea în timp trebuie clarificată, iar veniturile bugetare promise sunt supraestimate ca certitudine.

Ce a găsit fiecare model în text

Ce e bine și ce strică

3 lucruri bune · 7 probleme

Reparabilă

O lege simplă și în esență benefică, ce ridică doar plafonul tichetelor de masă, cu probleme de calendar și o înghețare neclară a plafonului în art. II.

Ce e bine 3

  • Crește suma maximă permisă pe un tichet de masă de la 45 la 50 lei. Angajatorii pot da mai mult salariaților, ca să compenseze scumpirea alimentelor.

    art. I · ce scrie în lege
    „Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 50 lei.”
  • E doar o limită maximă, deci opțională. Angajatorii și IMM-urile nu primesc obligații, costuri forțate sau sancțiuni noi. Decid ei, singuri sau prin negociere.

    art. I

  • Fixează clar plafonul de 50 lei până în septembrie 2027. Angajatorii și salariații își pot planifica bugetele și negocierile fără schimbări la fiecare semestru.

    art. II alin. (2) · ce scrie în lege
    „valoarea nominală a tichetelor de masă prevăzută la art. I se aplică și în semestrul I al anului 2027”

Ce strică 7

  • Oprește ajustarea plafonului după inflație până în septembrie 2027. Dacă mâncarea se scumpește mult, tichetul rămâne blocat la 50 lei și pierde din valoare.

    art. II alin. (2) · ce scrie în lege
    „Prin derogare de la prevederile art. 32 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare”
  • Nu spune ce plafon se aplică din octombrie 2027. Nu spune nici dacă indexarea reîncepe și de la ce sumă. Rămâne loc de interpretări contradictorii.

    art. II alin. (2) · ce scrie în lege
    „precum și în primele trei luni ale semestrului II al anului 2027, respectiv iulie, august și septembrie 2027”
  • Se aplică pentru drepturile din noiembrie 2026, deși legea nu e încă adoptată. Nu e clar ce se întâmplă cu tichetele deja acordate pentru luna respectivă.

    art. II alin. (1) · ce scrie în lege
    „Prevederile art. I se aplică începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2026.”
Arată toate cele 7
  • Estimările din Expunere presupun că toți cei 3,2 milioane de beneficiari primesc integral majorarea. Dar creșterea e opțională, deci efectele sunt umflate.

    Expunerea de motive

  • Cifrele din Expunere nu se potrivesc între ele. Textul spune TVA de 1,3 miliarde, iar tabelul 564 milioane. Impozitul pe profit apare o dată 253 și o dată 129 milioane. Calculul nu e de încredere.

    Expunerea de motive

  • Art. II alin. (2) vorbește de „valoarea nominală” care „se aplică”. Poate fi citit ca sumă fixă, nu ca maxim, ceea ce contrazice art. I.

    art. II alin. (2)

  • Expunerea nu arată costul pentru instituțiile publice care dau tichete. Nu arată nici efectul deducerilor suplimentare asupra încasărilor statului. Prezintă doar câștiguri.

    Expunerea de motive

O schimbare care l-ar face acceptabil

La art. II alin. (1), aplicarea să înceapă cu luna următoare intrării în vigoare. La art. II alin. (2), să se elimine înghețarea sau să se prevadă reluarea indexării din octombrie 2027, pornind de la 50 lei.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Senat: înregistrat la Senat pt. dezbatere

  1. Depus (trecut)

    la Senat, pe 28 octombrie 2026

  2. Consultare publicăAcum (etapa de acum)

    până pe 27 noiembrie 2026

  3. Comisiile Senatului (urmează)

    avize și raport

  4. Votul Senatului (urmează)

    prima cameră

  5. Camera Deputaților (urmează)

    decide la final

  6. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii spun că inflația, majorarea TVA și scumpirea alimentelor au erodat tichetul de 45 lei. Susțin că un plafon de 50 lei ar proteja puterea de cumpărare a circa 3,2 milioane de angajați și ar aduce bugetului circa 1,46 mld lei.

Ce face legea în realitate

Legea schimbă un singur număr: plafonul maxim din art. 14 urcă de la 45 la 50 lei. Angajatorii nu sunt obligați să acorde mai mult, deci niciun salariat nu primește automat ceva în plus. Câștigul bugetar promis presupune că toți angajatorii măresc tichetul și ignoră că firmele pot muta bani din salariu (cu CAS/CAM) în tichete (fără CAS/CAM). Afirmația că măsura nu afectează inflația contrazice chiar argumentul inițiatorilor despre stimularea consumului cu ~4 mld lei/an.

Acționează în 60 de secunde (B596/2026)

Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.

Deschide Formularul Senat.ro
Ai nevoie de cont pe online.senat.ro. Alegi „Înregistrare”, te autentifici, apoi deschizi „Inițiative legislative aflate în consultare publică” și cauți B596/2026. Fără cont, poți trimite formularul completat pe e-mail, la infopub@senat.ro.
Memoriu tehnic-juridic complet (.docx) pentru butonul „Adaugă fișiere”

Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.

Descarcă Punct_de_vedere.docx
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
1. Nr. articol la care se face referire43/50

Art. II alin. (1) și (2) – data de aplicare

2. Conținut propunere239/400

Art. II alin. (1) se modifică: „Prevederile art. I se aplică începând cu drepturile aferente lunii următoare celei în care prezenta lege intră în vigoare.” La alin. (2) se precizează explicit ce plafon se aplică începând cu octombrie 2027.

3. Argumentare355/400

Consultarea se încheie pe 27.11.2026; legea nu poate trece prin ambele Camere și promulgare înainte de acordarea drepturilor pe noiembrie. Aplicarea la drepturi deja acordate ar fi retroactivă (art. 15 alin. 2, art. 78 Constituție) și ar crea incertitudine fiscală (impozit, CASS) pentru angajatori. Data de aplicare trebuie legată de intrarea în vigoare.

4. Alte idei, sugestii, comentarii348/400

Estimările din Expunere presupun că toți cei 3,2 mil. beneficiari primesc +5 lei/zi și ignoră înlocuirea salariului cu tichete (fără CAS/CAM), care scade contribuțiile la pensie. Cifrele sunt și contradictorii (TVA: 1,3 mld în text vs 564 mil. în tabel). Solicităm fișă financiară realistă și punctul de vedere al Guvernului (art. 111 Constituție).

Ce spun organizațiile

Verificat la 31 octombrie 2026

Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.

În presă25

Verificat la 16 noiembrie 2026

1 favorabil. Niciun articol nou în ultima săptămână. Cele mai noi sunt primele.

Vezi toate cele 25 de articole

Articole găsite de Gemini, Claude și ChatGPT și verificate pe site-ul publicației. Poziția față de proiect și tipul sursei le clasifică automat trei modele: GLiDE (Fastino) și d1 (Liquid AI), cu greutăți publice, rulate de noi, plus GPT-6 Luna (OpenAI); punem eticheta doar unde cel puțin două sunt de acord. Site-urile din afara publicațiilor pe care le urmărim apar doar dacă articolul e chiar despre proiect și nu e o simplă preluare. Nu le-am scris noi, iar numărul lor nu influențează scorul de risc.

Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)

Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.

Consens: 2,3/10
Gemini 4 Argon
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Scor risc: 2,0 / 10

Măsură benignă și opțională pentru mediul privat, care permite creșterea tichetului de masă la cel mult 50 lei/zi lucrată. Singura problemă reală este calendarul anacronic din Art. II, care prevede aplicarea din noiembrie 2026, deși legea este încă în consultare publică la finalul aceleiași luni.

Ce a găsit în textul oficial

  • Art. I majorează plafonul maxim al valorii nominale a unui tichet de masă de la 45 lei la 50 lei, decizia efectivă de acordare sau majorare rămânând la latitudinea angajatorului și a negocierii colective/individuale.
  • Art. II alin. (1) stabilește aplicarea noului plafon „începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2026”, deși consultarea publică la prima Cameră sesizată se încheie la 27.11.2026, generând un viciu de retroactivitate (Art. 15 alin. (2) din Constituție).
  • Art. II alin. (2) derogă de la mecanismul de indexare semestrială prevăzut la art. 32 din Legea nr. 165/2018, înghețând plafonul de 50 lei pentru tot semestrul I 2027 și primele 3 luni din semestrul II 2027 (iulie-septembrie 2027).
Capcană ascunsă sesizată

Expunerea de motive conține erori de redactare și calcule contradictorii preluate mecanic din studii anterioare: la pag. 1 afirmă că tichetele sunt impozitate cu 19% (în realitate se aplică 10% impozit pe venit și 10% CASS), iar la impactul bugetar declară în text un plus de TVA de 1,3 miliarde lei și impozit pe profit de 253 milioane lei, pentru ca imediat sub paragraf, în tabel, să treacă jumătate din sume (564,48 milioane lei TVA și 129,02 milioane lei impozit pe profit).

Notă de constituționalitate

Sub aspectul fondului, măsura este constituțională. Însă Art. II alin. (1), prin raportare la data parcurgerii procedurii parlamentare, încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție (neretroactivitatea legii civile/fiscale) și art. 1 alin. (5) privind previzibilitatea normei, întrucât potrivit Legii nr. 165/2018 tichetele se transferă salariaților în ultima decadă a lunii anterioare sau în luna în curs, înainte ca această lege să poată intra în vigoare.

Drept UE & proporționalitate

Nu ridică probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene. Nu restrânge libertatea de stabilire sau libera prestare a serviciilor (Directiva 2018/958 nu este incidentă) și nu introduce reglementări tehnice noi privind serviciile societății informaționale care să impună notificarea TRIS conform Directivei (UE) 2015/1535.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Opiniile depuse pe senat.ro (0)

Nicio opinie publicată încă pe pagina Senatului pentru B596/2026.

Inițiatorii (2)
Parcursul legislativ și avizele (7)
  1. 28-10-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b596 expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
  2. 28-10-2026procedură de urgență solicitată de inițiator
  3. 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
  4. 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  5. 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 03.12.2026)
  6. 03-11-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
  7. 11-11-2026primire aviz de la Consiliul Economic şi Social - cu nr. 7419/11.11.2026 (favorabil) avizul Consiliului Economic şi Social
Textul integral din PDF-urile oficiale (4)

forma iniţiatorului

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

LEGE
pentru modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. – Articolul 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 13 iulie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

- “Art. 14. – Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 50 lei.”

Art. II. – (1) Prevederile art. I se aplică începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2026.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 32 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, valoarea nominală a tichetelor de masă prevăzută la art. I se aplică și în semestrul I al anului 2027, precum și în primele trei luni ale semestrului II al anului 2027, respectiv iulie, august și septembrie 2027.

expunerea de motive la iniţiativa legislativă

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

EXPUNERE DE MOTIVE

Motivul emitterii actului normativ
1. Descrierea situației actualeIntr-un context în care prețurile la energie și alimente au crescut constant, valoarea majorată a tichetelor de masă va compensa o parte din presiunea financiară resimțită de gospodării, fără a afecta inflația, întrucât nu implică creșterea masei monetare, ci doar redirecționarea controlată a fondurilor către consumul alimentar.Pe fondul presiunilor economice tot mai mari asupra populației, generate de scăderea veniturilor reale si de creșterea costului vieții, precum și a efectelor majorării TVA-ului în România de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025, apare o necesitate justificată pentru majorarea valorii nominale a tichetelor de masă de la 45 lei la 50 de lei cu implicații economice, sociale și fiscale care contribuie la stabilitate si crestere sustenabila.Majorarea TVA-ului a condus la o creștere generalizată a prețurilor, inclusiv la produsele de bază - alimente, carburanți, energie - afectând direct costul vieții de zi cu zi. Aceasta presiune inflationista suplimentară reduce si mai mult puterea de cumparare a tichetelor de masa, care sunt destinate exact acestor categorii de cheltuieli. În acest context, ajustarea valorii tichetelor de masă devine necesară pentru a menține puterea de cumparare a angajaților.De asemenea, tichetele de masă sunt o formă de sprijin pentru reziliența socială și reducerea inegalităților în rândul angajaților. Tichetele de masă sunt un instrument de protecție socială indirectă, mai ales pentru angajații cu venituri mici sau medii. Creșterea valorii acestora contribuie la reducerea riscului de insecuritate alimentară și la menținerea unui nivel minim de trai decent. În contextul eliminării plafonării la energie, ajustarea valorii tichetelor devine esențială pentru coeziunea socială.Un alt efect al creșterii valorii nominale a tichetului de masa îl reprezintă stimularea consumului intern și a colectării fiscale, deoarece o valoare mai mare a tichetelor de masă înseamnă mai multe fonduri cheltuite în economie, în special în sectorul alimentar și HoReCa. Pentru fiecare 1 leu cheltuit în plus aferent tichetelor de masă se întorc în economie 1,7 lei. Contribuția totală, cu efecte directe, indirecte și induse în PIB-ul 2024 a tichetelor de masă a fost de 18,99 mld. Lei, reprezentând peste 1% din PIB.Mai mult, având în vedere că tichetele de masă sunt impozitate cu 19% va însemna că o creștere a valorii lor va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat. Prin urmare, aceasta masură implicit va duce la îndeplinirea obiectivului Guvernului de reducere a deficitului bugetar și creșterea colectării de venituri suplimentare prin circulația unei sume mai mari în tichete.
De reținut că tichetele de masă sunt oferite de către angajatori, prin urmare o creștere a valorii permise ar putea încuraja mai mulți angajatori să ofere beneficii competitive acestora. În plus, această creștere ar contribui la protejarea puterii de cumpărare a angajaților, susținerea consumului intern, creșterea veniturilor bugetare și consolidarea rezilienței sociale într-un context economic tensionat.
2. Schimbări preconizatePromovarea prezentului act normativ de modificare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, modificare ce constă în actualizarea valorii nominale maxime a tichetului de masă la valoarea de 50 de lei, este determinată de: • rata inflației în România s-a menținut la niveluri ridicate, în 2024 a fost de 8,8%, si 9,63% în 2025, potrivit datelor INS, generând o creștere cumulată de peste 35% a prețurilor în ultimii 3 ani; • dobânda-cheie stabilită de BNR a crescut la 6,50%, reflectând presiunea inflaționistă și majorând costul vieții; • prețurile alimentelor de bază au continuat să crească semnificativ: în perioada ianuarie 2022 – mai 2025, uleiul s-a scumpit cu peste 47%, zahărul cu 38%, carnea de pasăre cu 32%, iar laptele cu 29%; • valoarea medie a unei mese de prânz în mediul urban a ajuns în 2025 la 55 de lei, cu variații între 35 lei și 80 lei în funcție de regiune; • criza energetică și geopolitică globală continuă să pună presiune pe lanțurile de aprovizionare și asupra bugetelor populației, ceea ce afectează inclusiv alimentele și serviciile de bază.În acest context, o măsură ce poate fi implementată cu celeritate și care are impact direct în sprijinirea populației active este majorarea valorii nominale maxime a tichetului de masă la 50 de lei.Valoarea actuală a unui tichet de masă, de 45 lei, nu mai este suficientă pentru a cumpăra o masă de prânz, în condițiile în care valoarea medie a unei mese de prânz în mediul urban este de 55 lei (ea variază de la 35 de lei la 80 de lei). Un număr mare de angajați se află în imposibilitatea de a avea o masă adecvată în timpul unei zile de lucru, fie ca urmare a programului de lucru încărcat, fie pentru că nu au acces la achiziționarea unei mese. Astfel, această problemă rămâne o responsabilitate comună a statului, precum și a angajatorului, pentru a oferi salariaților accesul la o masă decentă pe parcursul unei zile de lucru.Tichetele de masă sunt utilizate în prezent de peste 3.200.000 de angajați, reprezentând aproape 41% din populația ocupată. Folosirea tichetelor de masă cu o valoare nominală adecvată realităților economice va crește puterea de cumpărare și va permite accesul la o masă decentă și sănătoasă în fiecare zi de muncă.
Crescând valoarea nominală a tichetelor de masă la nivelul corespunzător, statul are posibilitatea de a implementa o politică socială care asigură o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, diminuându-se astfel economia subterană. Creșterea valorii nominale se va reflecta în mod direct în puterea de cumpărare a angajaților și în consecință, în veniturile bugetului de stat, deoarece este supus impozitării și plății contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomicImpactul asupra bugetului de stat:• Fiecare 1 leu acordat sub forma tichetelor de masă generează 1,7 lei în plus în economie;• Multiplicatorul economic pentru tichetele de masă este de aproape 4 lei injectați în economie;• Măsura reduce economia informală și crește tranzacțiile fiscalize, întrucât tichetele pot fi utilizate doar la comercianți autorizați;• Pentru tichetele de masa se colecteaza în plus si impozit pe venit si contributia de asigurari sociale de sanatate, sprijinind colectarea la bugetul de stat a peste 1,5 miliarde lei.
LEIVenituri directe 766,080,000CASS 403,200,000Impozit pe venit 362,880,000
• Această creștere ar compensa parțial pierderea de putere de cumpărare cauzată de inflația alimentară, oferind angajaților o creștere reală a veniturilor disponibile pentru produse de bază, fără a majora costurile salariale directe (impozabile suplimentar).• Presupunând un număr de 3,2 milioane de angajați care beneficiază de tichete de masă, există de asemenea un impact lunar suplimentar în economie generat de cresterea consumului:
Impact asupra consumului LEI lunar 336,000,000 anual 4,032,000,000
*Această sumă reprezintă o injecție directă în consumul intern, majoritar orientat către:• produse alimentare și de bază,• restaurante, cantine și lanțuri HoReCa,• comerțul modern și tradițional.
Impactul asupra veniturilor bugetare (TVA și alte taxe indirecte)Presupunând că 70% din valoarea tichetelor este cheltuită pe produse cu TVA de 11% (alimente) și 30% pe produse cu TVA de 21% (alte bunuri și servicii) exista un impact pozitiv de 1,3 miliarde lei din cresterea de TVA la care se adauga si impactul care rezulta din impozitul pe profit platit de catre comercianti de aprox 253 milioane de lei.
LEIVenituri indirecte 693,504,000TVA 564,480,000Impozit pe profit platit de comercianti 129,024,000
Astfel, impactul bugetar pozitiv total este de 1.459 mld lei.Prin urmare, majorarea valorii nominale a tichetului de masă la 50 lei/zi nu este doar o măsură de echitate socială, ci și o politică fiscală sustenabilă, cu beneficii economice concrete pentru bugetul de stat, pentru angajatori și pentru milioane de salariați.Tichetele, spre deosebire de numerar, contribuie la reducerea economiei subterane și creșterea veniturilor la bugetul de stat prin:Înăsprirea luptei împotriva fraudelor, deoarece spre deosebire de numerar, conformitatea utilizării nu va mai ține doar de responsabilitatea beneficiarului, ci și a comerciantului;securitatea pe care o oferă plățile electronice spre deosebire de cele cu numerar;nu există cazuri în care tranzacțiile cu tichete să nu fie monitorizate din punct de vedere fiscal;scăderea evaziunii fiscale prin determinarea beneficiarilor de tichete pe suport electronic să efectueze plăți electronice cu valoare mică în defavoarea numerarului, deoarece plățile cu valoare scăzută sunt efectuate în principal în zone în care nivelul economiei subterane este mai mare, acestea fiind mai greu de monitorizat și mai puțin frecvente în cazul plăților cu valoare mare;sprijinul masiv asupra economiei locale, pe care tichetele pe suport electronic o alimentează, ca un instrument de sprijin pentru consum, tichetele având perioadă de valabilitate determinată, neputând fi economisite.
2. Impactul asupramediului de afaceriImpactul asupra mediului de afaceri:Creșterea valorii nominale a tichetului este opțională, nu obligatorie-angajatorii pot decide în funcție de bugetul și politicile proprii;7 din 10 companii consideră că valoarea actuală este insuficientă și susțin majorarea la 50 lei;Angajații beneficiază de un avantaj fiscal, deoarece tichetele sunt impozitate doar cu 10% impozit pe venit și cu contribuția de asigurări sociale de sănătate;Ajută la creșterea motivației, retenției și productivității angajaților, într-un context cu deficit de forță de muncă în multe sectoare;Susține angajații part-time și cei care lucrează de acasă, care pot fi adesea excluși din alte forme de beneficii salariale.Tichetele de masa sunt beneficii care se acorda exclusiv în mediul privat
3. Impactul socialImpactul social:Oferă angajaților posibilitatea de a avea o masă caldă și echilibrată în fiecare zi lucrătoare, contribuind la sănătatea generală și prevenirea problemelor medicale legate de alimentație;Utilizarea constantă a tichetelor de masă disciplinează comportamentele alimentare, aducând beneficii asupra sănătății publice și reducând presiunea pe sistemul medical;Sprijină familiile active, prin reducerea presiunii financiare asupra bugetelor gospodăriilor, în special în contextul scumpirilor continue;Creșterea valorii tichetului contribuie la reducerea muncii la negru, întrucât tichetele se acordă doar în baza unui contract individual de muncă;Se încurajează prezența la serviciu și reducerea absenteismului, prin corelarea acordării tichetului cu zilele efectiv lucrate;Măsura contribuie la dezvoltarea comunităților locale prin susținerea rețelelor de distribuție alimentară și producători locali;

Având în vedere cele prezentate, supunem Parlamentului spre dezbatere și adoptare prezenta inițiativă legislativă, în regim de urgență.

Inițiatori: Solocion Adsiou, dep. PSB

Pudōj ellarius coustautin , 'dop. P58.

avizul Consiliului Economic şi Social

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

Membru fondator al Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare (AICESIS) Membru al Uniunii Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare Francofone (UCESIF)

„Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare.” (Art. 141 din Constituția României revicuită)

Nr. 7419/11.11.2026

Biroul permanent al Senatului

AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare (b596/28.10.2026)

În temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 11 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare, Consiliul Economic și Social a fost sesizat cu privire la avizarea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare (b596/28.10.2026).

CONSILIUL ECONOMIC ȘI SOCIAL

În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din data de 11.11.2026, desfășurată online, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare, avizează FAVORABIL prezentul proiect de act normativ.

Președinte,

Sterică FUDULEA

\left[\frac156\right.ROMA_HA\left.\frac98\right)

adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

Biroul permanent al Senatului Bp..../28.10.2026.

Către Biroul Permanent al Senatului

În temeiul art.92 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și al art.74 din Constituția României, republicată, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

În temeiul art.115 alin.(1) din Regulamentul Senatului, vă solicităm adoptarea în procedură de urgență.

Inițiatori:

Solomon Adhian, deputat, PSD.

Budoi ellarius Constautkin, deputat PSD