Sari la conținut
Risc redus3,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulB618/2026 · cod Senat 28056

Panouri solare pe balcon fără autorizație și fără taxe, dar cu vot la bloc pentru fațadă

O lege utilă, care scoate panourile de balcon de până la 800 VA din hățișul de avize și taxe. Rămân însă trei limite: chiriașii depind complet de proprietar, montajul pe fațadă cere vot calificat în AGA, iar curentul nefolosit nu poate fi trimis în rețea.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru completarea unor acte normative privind sistemele fotovoltaice de balcon

Mai ai 17 zile· termen 4 decembrie 2026
În presă: 17 articole· 3 favorabile
Semnat de 87 parlamentari:PSD56PNL13USR13AUR4UDMR1

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 5 noiembrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Textul oficial nu s-a schimbat de atunci.

  1. 9 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
  2. 9 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Concurenței
  3. 9 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social
  4. 9 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
Încă 2 pași, mai vechi
  1. 9 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 09.12.2026)
  2. 9 noiembrie
    Trimis pentru punct de vedere la Guvern

Ce spun cele trei modele

Gemini și Claude: risc redus; ChatGPT: risc moderat (Gemini 3,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0).

3,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

O lege utilă, care scoate panourile de balcon de până la 800 VA din hățișul de avize și taxe. Rămân însă trei limite: chiriașii depind complet de proprietar, montajul pe fațadă cere vot calificat în AGA, iar curentul nefolosit nu poate fi trimis în rețea.

  • Gemini

    3,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O lege utilă și așteptată, care legalizează panourile fotovoltaice de balcon (până la 800 VA) fără autorizație de construire și fără taxe la distribuitor. Totuși, două condiții introduse în text — obligația tehnică de „zero injecție în rețea” și votul a 2/3 dintre toți proprietarii din bloc pentru prinderea pe balustradă — riscă să blocheze în practică montarea lor.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    O lege utilă, care scoate panourile de balcon de până la 800 VA din hățișul de avize și taxe. Rămân însă trei limite: chiriașii depind complet de proprietar, montajul pe fațadă cere vot calificat în AGA, iar curentul nefolosit nu poate fi trimis în rețea.

  • ChatGPT

    4,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Inițiativa este utilă și nu introduce taxe sau sancțiuni noi. Riscul moderat provine din posibile blocaje contractuale, corelări legislative incomplete și condiții tehnice care pot limita accesul efectiv la procedura simplificată.

Ce a găsit fiecare model în text

Ce e bine și ce strică

8 lucruri bune · 5 probleme

Bună, stricată de o parte

O lege bine intenționată care elimină autorizațiile și taxele pentru panourile solare de balcon, dar îngreunează instalarea în practică prin votul de 2/3 din bloc și cerința de „zero injecție” în rețea.

Ce e bine 8

  • Interzice perceperea de taxe sau tarife la punerea în funcțiune și împiedică distribuitorii să ceară aviz tehnic, studiu de soluție sau întărirea rețelei.

    Art. II pct. 2 (art. 73² alin. (4)) · ce scrie în lege
    „Pentru punerea în funcțiune a sistemelor fotovoltaice de balcon nu se percep tarife sau taxe. Notificarea prevăzută la alin. (1) nu poate fi condiționată de obținerea unui aviz tehnic individual, de efectuarea unui studiu de soluție”
  • Înlocuiește procedura greoaie de racordare ca prosumator cu o simplă notificare prealabilă trimisă operatorului de distribuție a energiei.

    Art. II pct. 2 (art. 73² alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Clientul casnic poate utiliza la locul său de consum un singur sistem fotovoltaic de balcon pe baza notificării prealabile a operatorului de distribuție, potrivit procedurii aprobate de ANRE, fără racordarea ca prosumator prevăzută la art. 73¹ alin. (6).”
  • Scutește de autorizație de construire montarea panourilor pe balcon cu prinderi reversibile, fiind necesară doar înștiințarea prealabilă a primăriei.

    Art. I pct. 2 (art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 13¹) · ce scrie în lege
    „prin prinderi reversibile, fără intervenții asupra structurii de rezistență, cu respectarea reglementărilor privind securitatea la incendiu, a condițiilor stabilite prin regulamentul local de urbanism”
Arată toate cele 8
  • Primăriile nu pot interzice panourile de balcon în afara zonelor istorice protejate și nu pot impune reguli estetice care să facă montajul imposibil.

    Art. I pct. 1 (art. 78 alin. (7)) · ce scrie în lege
    „În afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, regulamentul local de urbanism nu poate interzice montarea pe balcoane și logiile locuințelor a sistemelor fotovoltaice de balcon”
  • Impune prinderi duble de siguranță și montajul exterior doar pe metal sau beton armat, prevenind desprinderea panourilor la vânt puternic sau zăpadă.

    Art. III pct. 1 (art. 34¹ alin. (3)) · ce scrie în lege
    „Fixarea sistemului prevăzut la alin. (2) este permisă numai pe balustrade metalice sau parapete din beton armat. Sistemul se asigură suplimentar printr-o prindere independentă de cea principală”
  • Obligă ca invertorul să se oprească automat la pene de curent, protejând electricienii din rețea, și să respecte normele europene de securitate cibernetică.

    Art. II pct. 2 (art. 73² alin. (3)) · ce scrie în lege
    „Invertorul sistemului fotovoltaic de balcon asigură deconectarea automată la pierderea tensiunii rețelei. Invertorul care se poate conecta la internet respectă cerințele esențiale aplicabile la data introducerii sale pe piață”
  • Permite montarea în interiorul balconului fără vot de atribuire a părților comune, iar regulile estetice ale asociației nu pot face instalarea imposibilă.

    Art. III pct. 1 și 2 (art. 34¹ alin. (1) și art. 53 lit. e¹)) · ce scrie în lege
    „stabilește condițiile privind amplasarea, dimensiunile și culoarea sistemelor fotovoltaice de balcon, precum și numărul de panouri ce pot fi instalate, astfel încât să se păstreze aspectul armonios și unitar al condominiului”
  • Obligă ANRE să adopte procedura de notificare în 60 de zile, înainte ca legea să intre în vigoare la 90 de zile, evitând blocajul lipsei normelor.

    Art. IV alin. (1) și (2) · ce scrie în lege
    „În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei aprobă, cu aplicare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura”

Ce strică 5

  • Prinderea pe exteriorul balustradei cere acordul a 2/3 din toți proprietarii și 2/3 din cotele-părți din bloc, un prag aproape imposibil de strâns în practică.

    Art. III pct. 1 (art. 34¹ alin. (2)) · ce scrie în lege
    „Prinderea sistemului pe fața exterioară a parapetului balconului sau pe alte elemente de fațadă aflate în proprietate comună se face numai în baza hotărârii adunării generale privind atribuirea în folosință exclusivă a părții comune”
  • Obligația de „zero injecție” în rețea anulează conceptul de băgare simplă în priză: impune montarea unui senzor în tabloul electric și irosește surplusul fără baterie.

    Art. II pct. 2 (art. 73² alin. (2)) · ce scrie în lege
    „Sistemul fotovoltaic de balcon este configurat să limiteze efectiv la zero injecția de energie electrică în rețeaua de distribuție, prin soluții tehnice integrate în invertor sau externe acestuia.”
  • Chiriașii pot monta panouri doar cu acordul scris al proprietarului, fără termen de răspuns sau interzicerea refuzului nejustificat, contrar scopului declarat în expunere.

    Art. III pct. 1 (art. 34¹ alin. (4)) · ce scrie în lege
    „Locatarul poate amplasa un sistem fotovoltaic de balcon numai cu acordul scris al proprietarului.”
Arată toate cele 5
  • În ansamblurile rezidențiale noi, clauzele contractuale impuse de dezvoltatori privind fațada pot bloca montarea panourilor pe exterior chiar și cu acordul vecinilor.

    Art. III pct. 1 (art. 34¹ alin. (6)) · ce scrie în lege
    „amplasarea pe elementele de fațadă aflate în proprietate comună este permisă numai cu respectarea cumulativă a condițiilor prevăzute la alin. (2) și a obligațiilor asumate prin contractul respectiv, acestea prevalând în raporturile dintre părțile contractante.”
  • Definiția impune ca panourile să fie obligatoriu „alăturate”, excluzând inutil montarea lor pe laturi diferite ale aceluiași balcon sau cu un stâlp între ele.

    Art. II pct. 1 (art. 3 pct. 115¹) · ce scrie în lege
    „formată din unul sau cel mult patru panouri fotovoltaice alăturate, un inverter cu puterea maximă continuă la ieșire, în curent alternativ, de cel mult 800 VA și, opțional, o instalație de stocare a energiei electrice;”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Înlocuirea cvorumului de 2/3 cu acordul tacit al asociației de proprietari (modelul austriac invocat în expunere) și permiterea injecției reziduale în rețea în limita a 800 VA pentru locurile de consum cu contor bidirecțional.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,5 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Senat: înregistrat la Senat pt. dezbatere

  1. Depus (trecut)

    la Senat, pe 4 noiembrie 2026

  2. Consultare publicăAcum (etapa de acum)

    până pe 4 decembrie 2026

  3. Comisiile Senatului (urmează)

    avize și raport

  4. Votul Senatului (urmează)

    prima cameră

  5. Camera Deputaților (urmează)

    decide la final

  6. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii vor un cadru clar și proporțional prin care locatarii de la bloc să-și producă singuri o parte din curent cu panouri pe balcon, după modelul Germaniei și Austriei. Ei spun că vor să elimine barierele nejustificate, inclusiv pentru chiriași.

Ce face legea în realitate

Legea scutește montajul de autorizația de construire, interzice primăriilor să-l blocheze prin regulamentul local de urbanism (în afara zonelor protejate) și interzice distribuitorilor să ceară taxe, avize sau studii. În schimb, impune injecție zero în rețea, deși Germania și Austria, invocate în expunere, permit injecția. Fără baterie, surplusul se pierde, iar limitarea cere de regulă un senzor de măsură la tablou sau la contor. Chiriașul are nevoie de acordul scris al proprietarului, fără termen sau criterii, iar prinderea pe fața exterioară a balconului cere o hotărâre AGA cu majoritate calificată, fără acordul tacit din modelul austriac.

Acționează în 60 de secunde (B618/2026)

Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.

Deschide Formularul Senat.ro
Ai nevoie de cont pe online.senat.ro. Alegi „Înregistrare”, te autentifici, apoi deschizi „Inițiative legislative aflate în consultare publică” și cauți B618/2026. Fără cont, poți trimite formularul completat pe e-mail, la infopub@senat.ro.
Memoriu tehnic-juridic complet (.docx) pentru butonul „Adaugă fișiere”

Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.

Descarcă Punct_de_vedere.docx
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
1. Nr. articol la care se face referire43/50

Art. III pct. 1 – art. 34¹ alin. (2) și (4)

2. Conținut propunere359/400

Alin. (4) devine: «Locatarul poate amplasa un sistem fotovoltaic de balcon cu acordul scris al proprietarului, care poate fi refuzat numai motivat; lipsa răspunsului în 30 de zile valorează acord.» La alin. (2) se adaugă: «Hotărârea se consideră adoptată dacă, în 60 de zile de la informarea scrisă a proprietarilor, nu se opune motivat majoritatea acestora.»

3. Argumentare365/400

Expunerea de motive invocă art. 21 din Directiva 2018/2001 și modelele german și austriac pentru chiriași și condominii, dar textul dă locatorului un veto nelimitat și cere vot calificat în AGA pentru fiecare montaj pe fațadă, greu de întrunit în blocurile din România. Acordul tacit, după modelul austriac, păstrează dreptul coproprietarilor de a se opune motivat.

4. Alte idei, sugestii, comentarii341/400

1) Art. IV: dacă ANRE nu aprobă procedura la termen, notificarea se face direct operatorului, cu confirmare de primire. 2) Art. 53 lit. e¹): adăugați «sau excesiv de dificilă», ca la art. 78 alin. (7). 3) Cerințele tehnice din art. 73² trebuie notificate în TRIS (Directiva 2015/1535) înainte de adoptare; altfel nu pot fi opuse cetățenilor.

Ce spun organizațiile

Verificat la 11 noiembrie 2026

Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.

În presă17

Verificat la 16 noiembrie 2026

3 favorabile. Niciun articol nou în ultima săptămână. Cele mai noi sunt primele.

Vezi toate cele 17 articole

Articole găsite de Gemini, Claude și ChatGPT și verificate pe site-ul publicației. Poziția față de proiect și tipul sursei le clasifică automat trei modele: GLiDE (Fastino) și d1 (Liquid AI), cu greutăți publice, rulate de noi, plus GPT-6 Luna (OpenAI); punem eticheta doar unde cel puțin două sunt de acord. Site-urile din afara publicațiilor pe care le urmărim apar doar dacă articolul e chiar despre proiect și nu e o simplă preluare. Nu le-am scris noi, iar numărul lor nu influențează scorul de risc.

Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)

Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.

Consens: 3,3/10
Gemini 4 Argon
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Scor risc: 3,0 / 10

O lege utilă și așteptată, care legalizează panourile fotovoltaice de balcon (până la 800 VA) fără autorizație de construire și fără taxe la distribuitor. Totuși, două condiții introduse în text — obligația tehnică de „zero injecție în rețea” și votul a 2/3 dintre toți proprietarii din bloc pentru prinderea pe balustradă — riscă să blocheze în practică montarea lor.

Ce a găsit în textul oficial

  • Eliminarea autorizației de construire și a taxelor (Art. I pct. 2 și Art. II pct. 2): Montarea a maximum 4 panouri cu invertor de cel mult 800 VA devine scutită de autorizație de construire și de dosar/taxe de prosumator, fiind necesară doar înștiințarea primăriei și notificarea distribuitorului de energie.
  • Piedica tehnică „Zero Injecție” (Art. II pct. 2 - art. 73² alin. 2): Sistemul trebuie să limiteze efectiv la zero injecția în rețea; tehnic, un microinvertor băgat în priza de pe balcon nu poate ști cât consumă restul apartamentului fără instalarea suplimentară a unui contor inteligent (smart meter cu clește CT) în tabloul electric general.
  • Cvorumul de 2/3 la asociația de proprietari (Art. III pct. 1 - art. 34¹ alin. 2): Prinderea panourilor pe fața exterioară a balustradei este încadrată ca „atribuire în folosință exclusivă a părții comune”, cerând votul a 2/3 din numărul tuturor coproprietarilor și 2/3 din cotele-părți (art. 650 alin. 2 Cod civil), prag aproape imposibil de atins în blocurile mari.
Capcană ascunsă sesizată

Există o contradicție directă între Expunerea de Motive și textul normativ: în Expunerea de Motive inițiatorii laudă modelul Austriei (acord tacit al vecinilor dacă nu se opun în 2 luni) și Directiva (UE) 2024/1711 art. 15a alin. (9) privind sistemele plug-in cu ștecher, dar în articolele propriu-zise impun supermajoritatea de 2/3 din Codul civil și interzic orice micro-injecție în rețea. De asemenea, chiar și pentru montarea în interiorul balconului (art. 34¹ alin. 1), textul trimite la condițiile estetice votate de adunarea generală (art. 53 lit. e¹), fără a preciza că lipsa unei asemenea hotărâri nu blochează dreptul proprietarului.

Notă de constituționalitate

Proiectul respectă cadrul constituțional privind protecția dreptului de proprietate privată (art. 44) și exigențele de tehnică legislativă (art. 1 alin. 5), instituind totodată garanții clare de siguranță în construcții (prindere suplimentară de siguranță pe beton armat sau balustradă metalică) pentru protejarea vieții și integrității fizice a trecătorilor.

Drept UE & proporționalitate

Proiectul transpune corect cerințele de securitate cibernetică pentru invertoarele conectate la internet din Regulamentul delegat (UE) 2022/30 și Regulamentul (UE) 2024/2847 (Cyber Resilience Act), însă condiția de „zero injecție” și cvorumul de 2/3 diminuează efectul util al art. 15a alin. (9) din Directiva (UE) 2019/944 (modificată prin Directiva 2024/1711) și al Recomandării (UE) 2026/1007 privind debirocratizarea sistemelor solare plug-in de până la 800 VA.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Opiniile depuse pe senat.ro (0)

Nicio opinie publicată încă pe pagina Senatului pentru B618/2026.

Inițiatorii (87)

PSD (56)

Parcursul legislativ și avizele (8)
  1. 04-11-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b618 expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
  2. 04-11-2026procedură de urgență solicitată de inițiator
  3. 09-11-2026trimis pentru aviz la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
  4. 09-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Concurenţei
  5. 09-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
  6. 09-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  7. 09-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 09.12.2026)
  8. 09-11-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
Textul integral din PDF-urile oficiale (3)

forma iniţiatorului

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

SENATUL

LEGE

pentru completarea unor acte normative privind sistemele fotovoltaice de balcon

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. – Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026, se completează după cum urmează:

1. La articolul 78, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) În afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, regulamentul local de urbanism nu poate interzice montarea pe balcoane și logiile locuințelor a sistemelor fotovoltaice de balcon prevăzute la art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 13¹ și poate stabili, fără a putea face imposibilă sau excesiv de dificilă, în fapt, montarea acestor sisteme, numai condiții privind amplasarea, dimensiunile, culoarea și modul de prindere ale acestora, astfel încât să se păstreze aspectul armonios și unitar al zonei.”

2. La articolul 299 alineatul (2) litera a), după punctul 13 se introduce un nou punct, punctul 13¹, cu următorul cuprins:

„13¹. montarea pe balcoane și logiile locuințelor a sistemelor fotovoltaice de balcon, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 115¹ din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, prin prinderi reversibile, fără intervenții asupra structurii de rezistență, cu respectarea reglementărilor privind securitatea la incendiu, a condițiilor stabilite prin regulamentul local de urbanism și, după caz, a art. 34¹ din Legea nr. 196/2018, precum și cu înștiințarea prealabilă a autorităților administrației publice locale. Elementele de prindere trebuie să preia încărcările rezultate din greutatea proprie a sistemului, din acțiunea vântului și din depunerile de zăpadă;”

Art. II. – Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după punctul 115 se introduce un nou punct, punctul 115¹, cu următorul cuprins:

„115¹. sistem fotovoltaic de balcon – instalație de producere a energiei electrice din surse regenerabile, conectată la instalația de utilizare a locului de consum al unui client casnic, fără modificarea instalației de racordare, formată din unul sau cel mult patru panouri fotovoltaice alăturate, un inverter cu puterea maximă continuă la ieșire, în curent alternativ, de cel mult 800 VA și, opțional, o instalație de stocare a energiei electrice;"

2. După articolul 73¹ se introduce un nou articol, art. 73², cu următorul cuprins:

„Art. 73². – (1) Clientul casnic poate utiliza la locul său de consum un singur sistem fotovoltaic de balcon pe baza notificării prealabile a operatorului de distribuție, potrivit procedurii aprobate de ANRE, fără racordarea ca prosumator prevăzută la art. 73¹ alin. (6).

(2) Sistemul fotovoltaic de balcon este configurat să limiteze efectiv la zero injecția de energie electrică în rețeaua de distribuție, prin soluții tehnice integrate în invertor sau externe acestuia. Sistemul care nu poate limita injecția la zero nu se pune în funcțiune potrivit prezentului articol.

(3) Invertorul sistemului fotovoltaic de balcon asigură deconectarea automată la pierderea tensiunii rețelei. Invertorul care se poate conecta la internet respectă cerințele esențiale aplicabile la data introducerii sale pe piață, prevăzute de Regulamentul delegat (UE) 2022/30 al Comisiei din 29 octombrie 2021 de completare a Directivei 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește aplicarea cerințelor esențiale menționate la articolul 3 alineatul (3) literele (d), (e) și (f) din directiva respectivă sau, pentru invertoarele introduse pe piață începând cu 11 decembrie 2027, cerințele esențiale de securitate cibernetică prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2024/2847 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2024 privind cerințele orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013 și (UE) 2019/1020, precum și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind reziliența cibernetică).

(4) Pentru punerea în funcțiune a sistemelor fotovoltaice de balcon nu se percep tarife sau taxe. Notificarea prevăzută la alin. (1) nu poate fi condiționată de obținerea unui aviz tehnic individual, de efectuarea unui studiu de soluție sau de executarea unor lucrări de întărire a rețelei.”

Art. III. – Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 34 se introduce un nou articol, art. 34¹, cu următorul cuprins:

„Art. 34¹. – (1) Proprietarul poate amplasa în interiorul balconului sau al logiei proprietății individuale un sistem fotovoltaic de balcon, astfel cum este definit la art. 3 pct. 115¹ din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, fără prinderi în elemente aflate în proprietate comună, cu respectarea condițiilor stabilite potrivit art. 53 lit. e¹).

(2) Prinderea sistemului pe fața exterioară a parapetului balconului sau pe alte elemente de fațadă aflate în proprietate comună se face numai în baza hotărârii adunării generale privind atribuirea în folosință exclusivă a părții comune, adoptate cu majoritatea prevăzută la art. 650 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea art. 32 alin. (2).

(3) Fixarea sistemului prevăzut la alin. (2) este permisă numai pe balustrade metalice sau parapete din beton armat. Sistemul se asigură suplimentar printr-o prindere independentă de cea principală, iar fiecare panou fotovoltaic față de structura de susținere, prin mijloace de retenție independente de prinderile principale, astfel încât cedarea unei prinderi principale să nu determine căderea sistemului sau a vreunuia dintre panouri.

(4) Locatarul poate amplasa un sistem fotovoltaic de balcon numai cu acordul scris al proprietarului.

(5) Proprietarul răspunde pentru prejudiciile cauzate proprietății comune sau altor proprietăți individuale prin montarea ori exploatarea sistemului, potrivit art. 30 alin. (5).

(6) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere clauzelor cuprinse în contractele încheiate între proprietari și dezvoltatorul imobiliar, prin care părțile au convenit menținerea aspectului architectural-estetic al fațadei condominiului. În cazul în care un astfel de contract este în vigoare la data solicitării amplasării sistemului fotovoltaic de balcon, amplasarea pe elementele de fațadă aflate în proprietate comună este permisă numai cu respectarea cumulativă a condițiilor prevăzute la alin. (2) și a obligațiilor asumate prin contractul respectiv, acestea prevalând în raporturile dintre părțile contractante.”

2. La articolul 53, după litera e) se introduc două noi litere, literele e¹) și e²), cu următorul cuprins: „e¹) stabilește condițiile privind amplasarea, dimensiunile și culoarea sistemelor fotovoltaice de balcon, precum și numărul de panouri ce pot fi instalate, astfel încât să se păstreze aspectul armonios și unitar al condominiului prevăzut la art. 32 alin. (1), fără a putea face imposibilă, în fapt, montarea sistemului fotovoltaic de balcon. e²) adoptă hotărârile privind atribuirea în folosință exclusivă a părților comune, prevăzute la art. 34¹ alin. (2);”

Art. IV. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția alin. (2), care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării. (2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei aprobă, cu aplicare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura de notificare prevăzută la art. 73² alin. (1) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin-Mihai GRINDEANU

Președintele Senatului,

Mircea ABRUDEAN

expunerea de motive la iniţiativa legislativă

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

EXPUNERE DE MOTIVE la Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative privind sistemele fotovoltaice de balcon

I. DESCRIEREA SITUAȚIEI ACTUALE

Tranziția către utilizarea energiei din surse regenerabile presupune nu doar dezvoltarea capacităților de producere a energiei electrice la scară industrială, ci și crearea unor condiții juridice și tehnice adecvate pentru participarea consumatorilor casnici la producerea energiei destinate propriului consum. În acest context, sistemele fotovoltaice de balcon reprezintă o soluție tehnică de dimensiuni reduse, care poate permite valorificarea suprafețelor disponibile în cadrul locuințelor colective, inclusiv în situațiile în care proprietarii nu dispun de un acoperiș individual sau de posibilitatea instalării unor panouri fotovoltaice pe teren propriu.

Cadrul juridic național recunoaște deja importanța dezvoltării autoconsumului de energie din surse regenerabile. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 instituie cadrul juridic pentru promovarea și facilitarea autoconsumului, iar art. 21 alin. (6¹) lit. a) și c), în forma consolidată, prevede accesul clienților finali, inclusiv al celor din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici, la autoconsumul de energie din surse regenerabile și interzice barierele de reglementare nejustificate din calea acestuia, inclusiv pentru chiriași. Aceste dispoziții impun ca reglementările naționale să urmărească facilitarea accesului efectiv la producerea energiei pentru consum propriu, fără a înlătura cerințele obiective de siguranță și protecție a interesului public.

În același sens, art. 21 alin. (6) lit. (c) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevede necesitatea abordării barierelor de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv în ceea ce privește chiriașii. Prin urmare, dezvoltarea unui cadru național care să permită instalarea sistemelor fotovoltaice de balcon, în condiții proporționale cu dimensiunea și caracteristicile tehnice ale acestora, este în concordanță cu obiectivul european de facilitare a producerii descentralizate a energiei din surse regenerabile.

Cu toate acestea, utilizarea sistemelor fotovoltaice de balcon implică interacțiunea mai multor domenii de reglementare: amenajarea teritoriului și urbanismul, regimul autorizării lucrărilor de construcții, legislația energiei electrice, regulile privind racordarea și măsurarea energiei electrice, precum și regimul juridic al proprietății individuale și al părților comune din condominii. În lipsa unor dispoziții exprese și corelate, aplicarea acestor reglementări poate ridica probleme de interpretare privind condițiile de montare, necesitatea notificării operatorului de distribuție, competențele asociațiilor de proprietari și cerințele de siguranță a sistemelor instalate.

Din perspectiva amenajării teritoriului și a urbanismului, este necesar un echilibru între protejarea caracterului arhitectural al zonelor construite și facilitarea utilizării unor tehnologii energetice cu impact constructiv redus. Regulamentele locale de urbanism trebuie să poată stabili condiții justificate privind amplasarea, dimensiunile, culoarea și modalitatea de fixare a sistemelor, însă asemenea condiții nu ar trebui să se transforme, în afara zonelor care beneficiază de un regim special de protecție, în interdicții generale sau în obstacole disproporționate care fac imposibilă, în fapt, instalarea acestora.

Utilizarea sistemelor fotovoltaice de balcon ridică probleme juridice specifice în cazul locuințelor colective, în care instalarea unui echipament de dimensiuni reduse poate implica atât utilizarea unui spațiu aflat în folosința individuală, cât și intervenții asupra fațadei ori asupra altor elemente ale clădirii aflate în coproprietate comună. În lipsa unor reguli suficient de clare și adaptate particularităților acestor sisteme, pot apărea incertitudini privind condițiile de montare, sau necesitatea obținerii acordurilor pentru conectarea la instalația electrică. Aceste aspecte pot îngreuna adoptarea tehnologiei chiar și în situațiile în care sistemul are o putere redusă și este destinat în principal acoperirii unei părți din consumul propriu al locuinței.

Experiența legislativă europeană arată că asemenea dificultăți pot fi abordate prin instituirea unor proceduri speciale. În Germania, modificările legislative aplicabile din 2024 au simplificat regimul sistemelor fotovoltaice de balcon: pentru instalațiile care îndeplinesc condițiile legale, cu o putere a invertorului de maximum 800 VA și o putere totală a modulelor de maximum 2.000 W, a fost eliminată obligația notificării separate a operatorului de rețea, fiind menținută înregistrarea simplificată în registrul național al instalațiilor energetice. Legislația germană a introdus, de asemenea, facilități privind instalarea acestor sisteme în locuințele închiriate și în condominii.

În Austria, instalațiile fotovoltaice plug-in de până la 800 W nu necesită aprobarea operatorului de rețea, dar trebuie notificate acestuia cu două săptămâni înainte de punerea în funcțiune. Totodată, începând cu 1 septembrie 2024, legislația privind proprietatea asupra locuințelor permite, în condițiile prevăzute de lege, considerarea consimțământului coproprietarilor ca fiind acordat dacă aceștia au fost informați corespunzător și nu au formulat opoziție în termen de două luni. Mecanismul nu înlătură protecția coproprietarilor împotriva unei afectări substanțiale și permanente a drepturilor lor.

Aceste soluții legislative sunt relevante pentru analiza cadrului național deoarece demonstrează că simplificarea administrativă poate fi însoțită de condiții tehnice și garanții juridice precise. În special, delimitarea sistemelor după puterea invertorului, stabilirea unei proceduri clare de notificare sau înregistrare și reglementarea distinctă a raporturilor dintre coproprietari pot reduce incertitudinea fără a exclude verificările necesare pentru siguranța instalațiilor electrice și a elementelor de construcție. În consecință, analiza cadrului normativ național trebuie să urmărească identificarea și corelarea cerințelor aplicabile în materia autorizării lucrărilor, a administrării condominiilor și a conectării la rețeaua electrică, astfel încât regimul juridic al sistemelor fotovoltaice de balcon să fie previzibil și adecvat caracteristicilor lor tehnice.

II. SCOPUL URMĂRIT PRIN PREZENTUL PROIECT DE LEGE ȘI SCHIMBĂRILE PRECONIZATE

Scopul principal al propunerii legislative îl reprezintă crearea unui cadru juridic clar, previzibil și proporțional pentru montarea și utilizarea sistemelor fotovoltaice de balcon, prin corelarea legislației privind urbanismul și construcțiile cu legislația energiei electrice și cu normele referitoare la administrarea condominiilor.

Proiectul urmărește să permită accesul unui număr mai mare de consumatori casnici la producerea energiei electrice din surse regenerabile pentru consum propriu, inclusiv al persoanelor care locuiesc în apartamente și nu dispun de spații individuale adecvate pentru instalarea unor sisteme fotovoltaice convenționale. Prin reglementarea unor sisteme de putere redusă și a unei proceduri adaptate caracteristicilor acestora, se creează premisele unei participări mai accesibile a gospodăriilor la tranziția energetică.

Inițiativa legislativă se înscrie în direcția politicilor Uniunii Europene de promovare a autoconsumului de energie din surse regenerabile și de simplificare a procedurilor administrative aplicabile instalațiilor de mici dimensiuni. În acest sens, art. 15a alin. (9) din Directiva (UE) 2019/944, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1711, permite statelor membre să promoveze introducerea sistemelor solare de mici dimensiuni, cu conectare prin ștecher, de până la 800 W, în interiorul sau pe clădiri. Totodată, Recomandarea (UE) 2026/1007 a Comisiei

Europene încurajează eliminarea procedurilor de autorizare și a obstacolelor administrative pentru sistemele fotovoltaice de balcon de până la 800 VA. În acest context, proiectul urmărește instituirea unui cadru național clar și proporțional, adaptat caracteristicilor tehnice ale acestor sisteme, care să faciliteze accesul consumatorilor casnici la energia regenerabilă, cu respectarea cerințelor de siguranță electrică, a regulilor aplicabile racordării la rețea și a drepturilor celorlalți coproprietari.

Prima direcție de intervenție vizează completarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în sensul limitării posibilității de interzicere a sistemelor fotovoltaice de balcon prin regulamentele locale de urbanism, în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Reglementarea propusă păstrează posibilitatea stabilirii unor condiții referitoare la amplasare, dimensiuni, culoare și modalitate de fixare, dar urmărește să împiedice instituirea unor condiții disproporționate care ar lipsi de efect posibilitatea montării sistemelor.

Această soluție realizează un echilibru între interesul public privind protejarea aspectului urban și interesul legitim al proprietarilor de a utiliza tehnologii de producere a energiei regenerabile. În același timp, proiectul păstrează regimul distinct aplicabil zonelor protejate și zonelor de protecție a monumentelor istorice, în care necesitatea protejării patrimoniului justifică aplicarea normelor speciale incidente.

Tot în domeniul construcțiilor, proiectul propune clarificarea regimului montării sistemelor fotovoltaice de balcon prin prinderi reversibile, fără intervenții asupra structurii de rezistență, cu respectarea cerințelor de securitate la incendiu, a condițiilor de urbanism aplicabile și a regulilor referitoare la proprietatea comună. Se urmărește ca montarea să fie condiționată de respectarea unor cerințe obiective, inclusiv capacitatea elementelor de prindere de a prelua greutatea sistemului și solicitările generate de vânt și de depunerile de zăpadă.

Prin aceste dispoziții, simplificarea procedurilor administrative nu este echivalată cu eliminarea obligațiilor de siguranță. Dimpotrivă, proiectul păstrează cerințe explicite privind stabilitatea sistemului și protecția persoanelor și a bunurilor, în concordanță cu reglementările aplicabile construcțiilor și instalațiilor electrice.

A doua direcție de intervenție constă în introducerea unei definiții legale a sistemului fotovoltaic de balcon în Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012. Definiția propusă delimitează această categorie prin caracteristicile sale tehnice: conectarea la instalația de utilizare a locului de consum al unui client casnic, fără modificarea instalației de racordare, utilizarea unuia până la patru panouri fotovoltaice alăturate și a unui invertor cu puterea maximă continuă la ieșirea în curent alternativ de cel mult 800 VA, cu posibilitatea integrării unei instalații de stocare.

Definirea expresă a categoriei urmărește delimitarea domeniului de aplicare a procedurii simplificate și evitarea confuziei cu instalațiile de producere a energiei electrice supuse altor regimuri de racordare și exploatare. Pragul tehnic propus este relevant și în raport cu Regulamentul (UE) 2016/631 al Comisiei. Această corelație tehnică nu înlătură însă necesitatea stabilirii prin reglementările ANRE a cerințelor aplicabile sistemelor de balcon.

Prin introducerea art. 73² în Legea nr. 123/2012, proiectul urmărește instituirea unui regim procedural adaptat utilizării unui singur sistem fotovoltaic de balcon la locul de consum al clientului casnic, pe baza notificării prealabile a operatorului de distribuție, fără obligativitatea parcurgerii procedurii de racordare ca prosumator prevăzute de lege, atât timp cât utilizatorul rămâne în regimul simplificat stabilit de noua reglementare.

Proiectul construiește regimul simplificat al sistemelor fotovoltaice de balcon pe un principiu: procedura trebuie să fie proporțională cu riscul real pe care îl creează echipamentul. În acord cu acest principiu, soluțiile propuse se sprijină pe trei garanții complementare.

Prima este condiția limitării la zero a injecției în rețea. Procedura de racordare ca prosumator a fost concepută pentru instalații care pot trimite energie în rețea și pot afecta echilibrul acesteia. Un sistem care, prin construcție, nu injectează energie nu ridică acest risc, iar impunerea aceleiași proceduri ar fi disproporționată. Termenul „efectiv” este esențial deoarece acesta instituie o obligație de rezultat, nu una de simplă intenție sau de configurare formală. Acesta oferă garanții operatorului de distribuție, care nu este expus injecțiilor necontrolate, și consumatorului, care nu suportă costuri de racordare sau de modificare a instalației de măsurare.

A doua garanție vizează siguranța și securitatea echipamentului. Deconectarea automată la pierderea tensiunii rețelei protejează personalul operatorului în timpul intervențiilor și previne alimentarea unei porțiuni de rețea scoase din funcțiune. Pentru echipamentele conectabile la internet, legea nu inventează standarde naționale, ci preia cerințele europene direct aplicabile, în funcție de data introducerii pe piață. Soluția are două avantaje. Evită riscul de contradicție între legea națională și normele Uniunii, care prevalează oricum, și oferă producătorilor și consumatorilor un cadru previzibil, aliniat la piața unică. Astfel, simplificarea procedurală nu se face în detrimentul siguranței, iar riscul pe care îl ridică sistemele conectate la internet este tratat prin norme deja existente, nu prin proceduri suplimentare.

A treia garanție asigură efectivitatea regimului simplificat. Experiența arată că simplificarea declarată în lege poate fi golită de conținut în practică, dacă operatorii condiționează punerea în funcțiune de avize, studii sau lucrări de întărire a rețelei, cu costuri și termene disproporționate față de valoarea unui sistem de mică putere. Interdicția expresă a acestor condiționări și gratuitatea notificării împiedică transformarea notificării într-o autorizare deghizată. Notificarea are astfel rolul unui simplu act de informare, nu al unei cereri de aprobare, ceea ce corespunde orientării Uniunii Europene de eliminare a barierelor administrative pentru sistemele de mici dimensiuni.

Împreună, cele trei garanții răspund obiectivului declarat al proiectului: accesul consumatorilor casnici la energie regenerabilă, cu respectarea siguranței rețelei și fără sarcini administrative nejustificate.

A treia direcție de intervenție privește completarea Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor. Proiectul propune diferențierea între amplasarea unui sistem în interiorul balconului sau logiei proprietății individuale, fără prinderi în elemente comune, și montarea acestuia pe fața exterioară a parapetului ori pe alte elemente de fațadă aflate în proprietate comună.

Pentru amplasarea în interiorul proprietății individuale, proiectul urmărește să permită utilizarea sistemului fără atribuirea în folosință exclusivă a unor elemente comune, cu respectarea condițiilor stabilite de asociația de proprietari în limitele legii. Pentru fixarea pe elementele comune, se instituie un regim distinct, care presupune hotărârea adunării generale și respectarea condițiilor legale privind folosirea părților comune. Se propune, de asemenea, ca fixarea exterioară să fie permisă numai pe balustrade metalice sau parapete din beton armat și să includă sisteme suplimentare de retenție independente, pentru a reduce riscul căderii ansamblului ori a panourilor.

Prin aceste măsuri se urmărește concilierea dreptului de proprietate individuală cu drepturile coproprietarilor asupra părților comune, precum și prevenirea prejudiciilor care ar putea afecta alte proprietăți sau persoane. Proiectul stabilește totodată răspunderea proprietarului pentru prejudiciile cauzate prin montarea ori exploatarea sistemului, potrivit normelor legale aplicabile.

În mod corespunzător, atribuțiile adunării generale a asociației de proprietari ar urma să includă stabilirea unor condiții privind amplasarea, dimensiunile, culoarea și numărul panourilor, în scopul păstrării aspectului armonios și unitar al condominiului, fără ca aceste condiții să facă imposibilă, în fapt, instalarea sistemului. Se urmărește astfel evitarea atât a restricțiilor arbitrare, cât și a unor intervenții necontrolate asupra elementelor comune ale clădirii.

În ansamblu, soluțiile propuse urmăresc să asigure o procedură accesibilă, previzibilă și proporțională, bazată pe delimitarea clară a drepturilor și obligațiilor proprietarilor, ale asociațiilor de proprietari, ale operatorilor de distribuție și ale autorităților publice competente. Prin corelarea celor trei acte normative, proiectul urmărește reducerea incertitudinilor de aplicare și crearea unui cadru funcțional pentru dezvoltarea autoconsumului casnic din surse regenerabile.

În elaborarea prezentei inițiative legislative au fost avute în vedere și observațiile și recomandările formulate în cadrul consultărilor cu organizații relevante în domeniul energiei din surse regenerabile și al administrării condominiilor, respectiv Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) și Liga Asociațiilor de Proprietari HABITAT. Aceste consultări au contribuit la identificarea principalelor aspecte tehnice și practice care necesită clarificare legislativă, inclusiv condițiile de montare și conectare a sistemelor fotovoltaice de balcon, Totodată, au fost analizate particularitățile aplicării normelor privind condominiile, în special în ceea ce privește amplasarea și fixarea panourilor pe părțile comune, precum și stabilirea unor criterii clare referitoare la dimensiunile, culoarea și numărul acestora. Reglementarea urmărește, astfel, să evite interpretările divergente și aplicarea unor condiții disproporționate, asigurând un echilibru între siguranța instalațiilor, protejarea drepturilor coproprietarilor și posibilitatea efectivă de instalare și utilizare a sistemelor fotovoltaice de balcon.

III. IMPACTUL FINANCIAR-BUGETAR ȘI EFECTELE PROIECTULUI ASUPRA LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE

Proiectul poate produce efecte socioeconomice favorabile prin extinderea posibilităților de producere a energiei electrice pentru consum propriu la nivelul gospodăriilor care locuiesc în condominii. Prin facilitarea instalării unor sisteme de putere redusă, acesta poate contribui la diversificarea surselor de energie utilizate de consumatorii casnici și la reducerea unei părți din energia preluată din rețea, în funcție de condițiile de instalare, de expunerea la radiația solară, de profilul de consum și de caracteristicile echipamentelor.

Prin introducerea unui cadru procedural simplificat, se urmărește reducerea obstacolelor administrative care ar putea descuraja investițiile de dimensiuni mici.

Din perspectiva mediului, extinderea autoconsumului din surse regenerabile poate contribui la diminuarea consumului de energie electrică provenită din surse convenționale, în funcție de mixul energetic și de energia efectiv produsă și utilizată. Proiectul nu garantează, prin el însuși, un anumit nivel de reducere a emisiilor, dar creează premisele utilizării mai extinse a energiei solare la nivelul consumatorilor casnici.

În același timp, menținerea cerințelor privind stabilitatea sistemelor, fixarea independentă, securitatea la incendiu și protejarea instalațiilor electrice este necesară pentru evitarea unor efecte negative asupra siguranței persoanelor, clădirilor și proprietăților învecinate.

Prin natura sa, propunerea legislativă nu instituie programe publice de finanțare a achiziției sistemelor fotovoltaice de balcon și nu prevede acordarea unor subvenții din bugetul de stat sau din bugetele locale. Investiția în achiziționarea și instalarea sistemelor este realizată, în principiu, de utilizatorii interesați, în condițiile legii.

Proiectul prevede că punerea în funcțiune a sistemelor reglementate nu este supusă perceperii de tarife sau taxe. În consecință, măsura nu este concepută ca o sursă de venituri bugetare, ci ca un instrument de simplificare a accesului la autoconsum. Efectul asupra veniturilor publice nu poate fi cuantificat fără o analiză distinctă a eventualelor venituri fiscale indirecte și a numărului de sisteme care ar putea fi instalate.

IV. IMPACTUL ASUPRA LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE ȘI CORELAREA NORMATIVĂ

Propunerea legislativă intervine asupra a trei acte normative principale: Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari și administrarea condominiilor.

Completarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor urmărește armonizarea regulilor de urbanism cu obiectivul facilitării autoconsumului din surse regenerabile. Limitarea posibilității de interzicere a sistemelor fotovoltaice de balcon, în afara zonelor protejate, este însoțită de menținerea unor condiții privind amplasarea și aspectul, precum și de obligația respectării cerințelor tehnice de fixare și de securitate.

Completarea Legii nr. 123/2012 urmărește introducerea unui regim care trebuie aplicat în corelație cu dispozițiile existente privind accesul la rețea, măsurarea energiei electrice, racordarea ca prosumator și competențele ANRE. În special, normele privind limitarea injecției în rețea și cele privind verificarea grupului de măsurare trebuie să fie formulate astfel încât să existe o succesiune procedurală clară și să nu se creeze contradicții între condițiile generale de utilizare a sistemului și condițiile tehnice de punere în funcțiune.

Completarea Legii nr. 196/2018 urmărește să clarifice regimul montării sistemelor pe proprietatea individuală și pe elementele aflate în proprietate comună. Noile dispoziții trebuie corelate cu regulile generale privind atribuirea în folosință exclusivă a părților comune, adoptarea hotărârilor asociației de proprietari și răspunderea pentru prejudicii. Soluția legislativă propusă urmărește să evite atât restrângerea nejustificată a utilizării proprietății individuale, cât și afectarea drepturilor celorlalți coproprietari.

În concluzie, propunerea legislativă urmărește instituirea unui cadru normativ coerent, proporțional și aplicabil, care să faciliteze accesul consumatorilor casnici la energia din surse regenerabile, să reducă barierele administrative nejustificate și să păstreze garanțiile necesare pentru siguranța construcțiilor, protejarea proprietății comune și funcționarea corespunzătoare a instalațiilor electrice. Prin corelarea dispozițiilor din domeniul urbanismului, energiei și administrării condominiilor, proiectul poate contribui la stabilitatea și eficiența reglementării autoconsumului de energie din surse regenerabile, în concordanță cu obiectivele politicii energetice și cu obligațiile relevante care decurg din dreptul Uniunii Europene.

Față de cele expuse, solicităm dezbaterea și adoptarea prezentei propuneri legislative.

Inițiatori:

Cezar-Mihail Drăgoescu, deputat USR Dolj

Cristina-Mădălina Prună USR București

George Gima, deputat USR Constanța

Istvân-Loránt Antal, senator UDMR Harghita

Sebastian-Ioan Burduja, deputat PNL București.

Florin-Eugen Cîrligea, deputat AUR Brăila

SILYIA MITHACEA -PSI CIDRIAN SERBAN PSD

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

Către: Biroul permanent al Senatului

Subsemnatul Cezar-Mihail Drăgoescu, deputat în circumscripția Nr. 17 Dolj, în calitate de co-inițiator al Propunerii legislative pentru completarea unor acte normative privind sistemele fotovoltaice de balcon, înaintată Biroului permanent al Senatului, în temeiul prevederilor art. 115 alin. (1) din Regulamentul Senatului, solicit dezbaterea și adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență.

Solicitarea se justifică prin faptul că inițiativa răspunde atât creșterii costului energiei electrice suportate de consumatorii casnici, cât și direcției politicilor Uniunii Europene de promovare a autoconsumului din surse regenerabile și de simplificare a procedurilor administrative pentru instalațiile de mici dimensiuni. Proiectul instituie un cadru național clar și proporțional, adaptat caracteristicilor tehnice ale acestor sisteme, care permite consumatorilor casnici să reducă mai rapid factura la energie, cu respectarea cerințelor de siguranță electrică și a drepturilor celorlalți coproprietari. Fiecare lună de întârziere prelungește costul suportat de consumatori și ratează beneficiile acestor sisteme.

Cu aleasă considerație,

Cezar-Mihail Drăgoescu

Deputat USR Dolj

Lista inițiatorilor
la Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative privind sistemele fotovoltaice de balcon
NR.DEPUTAT/SENATORSEMNĂTURĂPARTID
1.Şendroiu Vlad-IoanUSR
2.Tanasă ŞtefanUSR
3.Prună Cristina-MădălinaSR
4.Blaga Daniel-CodruţUSR
5.DimitmiV ALZARANWUSR
6.Murariu OanaUSR
7.Echert AdrianUSR
8.Stoica Alin-BogdanUSD
9.Hangan Pollyanna-HanelloreUSR
10.Văduva DumitruUSR
11.Botez Mihai-CătălinUSR
12.Gal Călin-GraţianN.L.
13.Cozma Adrian-FelicianANL
14.Balau PaouANL
15.Neacşu Andreea-FiruţaPNL
16.Fechet MirceaPNR
17.Cruşoveanu MarianPNL
18.Ciobotaru Dragoş-FănicăPNL
19.Zintura citalia- cluna84.72
20.Ciobanu Adrian-Virgil/PNC
21.Pistru-Popa Simona-GeaninaPNL,
22.Roman Florin-ClaudiuAPL
23.Buican CristianPNL
24.GOREGU AUHAPNI
25.Koler Eduard-VirgilAUR
26.Topovici THORIM-GBMECAUR
27.Sunlen shrie octomionAUR

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 6 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

Nr.crt.Nume și prenumeGrupSemnătură
1Gliga DumitriţaPSD
2Budăi Marius-ConstantinPSD
3CilXIT LOHEZPSD
4Andereed welanPSD
5Ene Gabriela-CorinaPSD
6Gariceau GranteauPSD
7Holban Georgeta-CarmenPSD
8Bodou GucoPSD
9Weber MihaiPSD
10Govor Mircea-VasilePSD
11Xeak EugmPSD
12Matichescu Mirela-FlorenţaPSD
13Isac Marius-AdrianPSD
14Tomoescu Ion-AlinPSD
15Stoenică Irina-FlorentinaPSD
16Peţa-Ştefănescu Eliza-MădălinaPSD
17Cotea (Geamănu) Aurora-AdelaPSD
18Plopeanu RodicaPSD
19Popa MaricelPSD

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 5 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

Nr.crt.Nume și prenumeGrup
20Dolineaschi AndreiPSD
21.GARILIS JORGEL ALINP.S.D.
22Constantinescu Sergiu-Mircea9.QD
23Samoilă IonPSD
24.Cotîrleţ Paul-ClaudiuPSD
25Groza Călin-FlorinPSD
26.CHUYOM LIXILOMPSD
27Mihuţi Bogdan-FlorianPSD
28BOZHATAU EUCENYPSD
29.Cojocaru Petru-BogdanPSD
30Savalu OZORIOPSD
31.Rafila AlexandruPSD
32Ţintă ŞtefanPSD
33Lăpuşan Remus-GabrielPSD
34Drinceanu Vlad-FlorentinPSD
35.RABAR BOGDANPSD
36MILEECE RECEEESPSD
37Bucur Ariana-OanaPSD
38.NUAVA-NUUW JIMONPSD
39Tîlvăr AngelP.S.D.
40.Morar Lucian-Ioan-TitusTUS PSD
41.NPA EHLABETTAPSD
42.BOGOSAN SP.AEIXPSD
43.CURCIN KONIITAPSD

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 10 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

Nr.crt.Nume și prenumeGrup
44Chilat Crina-FiorelaPSD
45Nassar RodicaPSD
46Mihalcea IoanPSD
47Borş George-MădălinPSD
48Georgescu Gheorghe-DanielPSD
49Bara Nicolae-AdrianPSD
50Rinder Ana-SmarandaPSD
51Răducanu SebastianPSD
52Trif Bogdan GheorghePSD
53Mihalcea Silvia-ClaudiaPSD

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase.

Nr.crt.Nume și prenumeGrupSemnătură
,

adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL
Câtre: Biroul permanent al Senatului

În temeiul prevederilor art. 75 din Constituția României, respectiv art. 93 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative privind sistemele fotovoltaice de balcon.

Inițiatori:

Cezar-Mihail Drăgoescu, deputat USR Dolj

Cristina-Mădălina Prună USR București

George Gima, deputat USR Constanța

Istvân-Lorănt Antal, senator UDMR Harghita

Sebastian-Ioan Burduja, deputat PNL București

Florin-Eugen Cîrligea, deputat AUR Brăila

BOGDAN IVAN GRUJA SILVIA CLAUDIA MICHAKCEA PSD eIPRIAN SERBANY-PSD)