Sari la conținut
Risc moderat5,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulB634/2026 · cod Senat 28078

Micii producători ar putea vinde din producția proprie oriunde, inclusiv în parcări

Ideea e utilă și liberalizează vânzarea directă, dar textul e scris neglijent. Trimite la un document care nu mai există sub acest nume, pune un prag de cifră de afaceri care nu poate fi verificat la persoane fizice și nu cere acordul proprietarului parcării private. Risc moderat, care se poate repara în comisie.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol

Mai ai 24 de zile· termen 11 decembrie 2026
Presă: niciun articol găsit încăÎncă 4 proiecte modifică aceeași lege
Semnat de 24 parlamentari:PSD9AUR6Minorități5SOS3UPR1

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 12 noiembrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Textul oficial nu s-a schimbat de atunci.

  1. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
  2. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Concurenței
  3. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social
  4. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 16.12.2026)
Încă 1 pas, mai vechi
  1. 16 noiembrie
    Trimis pentru punct de vedere la Guvern

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (6,0 · 4,0 · 5,0 din 10).

5,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · acord parțial

Ideea e utilă și liberalizează vânzarea directă, dar textul e scris neglijent. Trimite la un document care nu mai există sub acest nume, pune un prag de cifră de afaceri care nu poate fi verificat la persoane fizice și nu cere acordul proprietarului parcării private. Risc moderat, care se poate repara în comisie.

  • Gemini

    6,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Deși intenția de a sprijini micii producători agricoli este legitimă, textul propus este profund viciat juridic: încalcă dreptul de proprietate privată permițând comerțul în parcări private (ex. supermarketuri, mall-uri) fără acordul proprietarului și invocă „certificatul de producător”, un act desființat chiar de Legea 145/2014 acum peste un deceniu.

  • Claude

    4,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Ideea e utilă și liberalizează vânzarea directă, dar textul e scris neglijent. Trimite la un document care nu mai există sub acest nume, pune un prag de cifră de afaceri care nu poate fi verificat la persoane fizice și nu cere acordul proprietarului parcării private. Risc moderat, care se poate repara în comisie.

  • ChatGPT

    5,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Facilitarea vânzării directe este utilă, iar propunerea nu introduce taxe sau sancțiuni noi. Totuși, formula «în orice loc» și condițiile neclare de acces pot genera conflicte cu proprietarii, autoritățile locale și ceilalți comercianți.

Ce a găsit fiecare model în text

Ce e bine și ce strică

4 lucruri bune · 4 probleme

Reparabilă

O inițiativă cu intenție bună pentru micii fermieri, dar compromisă de încălcarea proprietății private și de termeni juridici inaplicabili.

Ce e bine 4

  • Permite micilor producători să își vândă direct marfa proprie în parcări publice, scurtând lanțul de aprovizionare și eliminând intermediarii.

    art. 13¹ alin. (1) · ce scrie în lege
    „pot comercializa produsele agricole și alimentare provenite din propria producție în orice loc, inclusiv în parcări publice”
  • Menține obligația respectării regulilor sanitare, de igienă, de ordine publică și a controalelor pentru siguranța alimentelor și protecția consumatorilor.

    art. 13¹ alin. (3) și (4) · ce scrie în lege
    „Dreptul prevăzut la alin. (1) se exercită cu respectarea normelor sanitare, de igienă alimentară, de protecție a consumatorilor și a reglementărilor privind ordinea publică.”
  • Păstrează expres obligațiile de declarare fiscală pentru veniturile obținute, prevenind folosirea facilității pentru evaziune.

    art. 13¹ alin. (4) · ce scrie în lege
    „Comercializarea în temeiul alin. (1) nu exonerează microproducătorul agricol de obligațiile de declarare fiscală prevăzute de legislația în vigoare”
Arată toate cele 4
  • Stabilește o regulă clară și previzibilă de calcul în lei a plafonului în euro, la cursul BNR din ultima zi lucrătoare a anului precedent.

    art. 13¹ alin. (2) · ce scrie în lege
    „pragul exprimat în euro se actualizează anual în lei la cursul de referință al Băncii Naționale a României comunicat pentru ultima zi lucrătoare a anului precedent.”

Ce strică 4

  • Permite vânzarea în parcări private deschise publicului (de exemplu la supermarket) fără acordul proprietarului, încălcând dreptul de proprietate privată.

    art. 13¹ alin. (1) · ce scrie în lege
    „pot comercializa produsele agricole și alimentare provenite din propria producție în orice loc, inclusiv în parcări publice sau private deschise spre accesul public”
  • Cere „certificatul de producător”, document abrogat chiar de Legea 145/2014 și înlocuit cu atestatul de producător și carnetul de comercializare.

    art. 13¹ alin. (1) · ce scrie în lege
    „inclusiv în parcări publice sau private deschise spre accesul public, pe baza certificatul de producător valabil eliberat conform legislației în vigoare.”
  • Nu definește „microproducătorul”, iar pragul cifrei de afaceri nu poate fi verificat la persoane fizice impozitate la normă de venit, fără contabilitate.

    art. 13¹ alin. (1) · ce scrie în lege
    „Microproducătorii agricoli care au o cifră de afaceri anuală realizată în ultimul exercițiu financiar, până la echivalentul a 100.000 euro”
Arată toate cele 4
  • Limitează primăriile la „măsuri rezonabile” neclare și nu precizează dacă se mai aplică taxele și avizele locale pentru ocuparea domeniului public.

    art. 13¹ alin. (3) · ce scrie în lege
    „Autoritățile publice locale pot adopta măsuri rezonabile de organizare și protecție a siguranței traficului rutier și pietonal, fără a interzice în mod general vânzarea în parcări”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Condiționarea vânzării în parcări private de acordul proprietarului, înlocuirea certificatului abrogat cu atestatul și carnetul de comercializare și raportarea plafonului la venitul agricol.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 2,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Senat: înregistrat la Senat pt. dezbatere

  1. Depus (trecut)

    la Senat, pe 11 noiembrie 2026

  2. Consultare publicăAcum (etapa de acum)

    până pe 11 decembrie 2026

  3. Comisiile Senatului (urmează)

    avize și raport

  4. Votul Senatului (urmează)

    prima cameră

  5. Camera Deputaților (urmează)

    decide la final

  6. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii spun că primăriile interzic sau restrâng excesiv vânzarea directă făcută de micii producători. Vor să le garanteze prin lege dreptul de a-și vinde produsele oriunde, inclusiv în parcări, pentru venituri mai mari și produse locale mai accesibile.

Ce face legea în realitate

Articolul unic introduce art. 13¹: producătorii cu o cifră de afaceri de până la 100.000 euro pot vinde produsele proprii „în orice loc”, inclusiv în parcări publice sau private deschise publicului. Primăriile pot doar organiza vânzarea în parcări, nu o pot interzice în general. Normele sanitare, fiscale și de protecția consumatorului rămân aplicabile (alin. 3–4). Problemele textului: „microproducătorul” nu e definit, trimiterea e la „certificatul de producător” (înlocuit de atestat și carnet), pragul nu se potrivește persoanelor fizice, iar acordul proprietarului parcării private și taxele pentru folosirea domeniului public nu sunt menționate.

Acționează în 60 de secunde (B634/2026)

Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.

Deschide Formularul Senat.ro
Ai nevoie de cont pe online.senat.ro. Alegi „Înregistrare”, te autentifici, apoi deschizi „Inițiative legislative aflate în consultare publică” și cauți B634/2026. Fără cont, poți trimite formularul completat pe e-mail, la infopub@senat.ro.
Memoriu tehnic-juridic complet (.docx) pentru butonul „Adaugă fișiere”

Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.

Descarcă Punct_de_vedere.docx
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
1. Nr. articol la care se face referire29/50

Art. unic, art. 13¹ alin. (1)

2. Conținut propunere332/400

Alin. (1) se reformulează: „Producătorii agricoli care dețin atestat de producător și carnet de comercializare valabile, emise potrivit prezentei legi, pot comercializa produsele din propria producție în spații publice, inclusiv parcări, iar în spațiile private deschise publicului, cu acordul proprietarului.” Alin. (2) se elimină.

3. Argumentare337/400

Legea nr. 145/2014 folosește atestatul de producător și carnetul de comercializare, nu „certificatul”, iar „microproducătorul” nu e definit. Persoanele fizice cu atestat nu au de regulă cifră de afaceri sau exercițiu financiar, deci pragul nu poate fi verificat. „Orice loc” fără acordul proprietarului afectează art. 44 din Constituție.

4. Alte idei, sugestii, comentarii325/400

Recomandăm precizarea raportului cu autorizarea comerțului în spații publice (OG nr. 99/2000) și cu taxele pentru folosirea locurilor publice, definirea „măsurilor rezonabile” ale primăriilor (de ex. zone și orare) și un termen pentru armonizarea hotărârilor locale. Cerința carnetului limitează revânzarea prin intermediari.

Ce spun organizațiile

Verificat la 12 noiembrie 2026

Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.

În presă

Verificat la 16 noiembrie 2026

Nu am găsit încă articole despre acest proiect în publicațiile pe care le urmărim. Căutăm din nou în fiecare zi lucrătoare.

Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)

Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.

Consens: 5,0/10
Gemini 4 Argon
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Scor risc: 6,0 / 10

Deși intenția de a sprijini micii producători agricoli este legitimă, textul propus este profund viciat juridic: încalcă dreptul de proprietate privată permițând comerțul în parcări private (ex. supermarketuri, mall-uri) fără acordul proprietarului și invocă „certificatul de producător”, un act desființat chiar de Legea 145/2014 acum peste un deceniu.

Ce a găsit în textul oficial

  • Art. 13¹ alin. (1) permite comercializarea „în orice loc, inclusiv în parcări publice sau private deschise spre accesul public”, fără a condiționa accesul în parcările private (ale magazinelor, centrelor comerciale sau ansamblurilor rezidențiale) de acordul proprietarului, încălcând flagrant Art. 44 din Constituție.
  • Art. 13¹ alin. (1) condiționează vânzarea de „pe baza certificatul [sic!] de producător valabil”, deși chiar Legea nr. 145/2014 pe care o modifică a abrogat certificatul de producător acum 12 ani, înlocuindu-l cu „atestatul de producător” și „carnetul de comercializare”.
  • Criteriul „cifrei de afaceri anuale realizate în ultimul exercițiu financiar până la 100.000 euro” (Art. 13¹ alin. 1) este imposibil de verificat pe teren: persoanele fizice care vând în baza Legii 145/2014 sunt impozitate la normă de venit (sau sunt neimpozabile sub anumite plafoane), nu țin contabilitate în partidă dublă și nu au „cifră de afaceri” sau „exercițiu financiar”.
Capcană ascunsă sesizată

Inițiatorii au confundat regimul circulației rutiere pe drumurile/parcările private deschise circulației publice (OUG 195/2002, unde poliția rutieră poate aplica reguli de trafic) cu dreptul de folosință comercială a proprietății private. Faptul că o parcare privată este deschisă accesului public pentru clienți nu o transformă în domeniu public disponibil gratuit pentru comerț ambulant fără acordul proprietarului.

Notă de constituționalitate

Propunerea încalcă Art. 44 alin. (1)-(2) (garantarea și ocrotirea proprietății private) și Art. 45 (libertatea economică) prin impunerea desfășurării de activități comerciale pe terenuri private fără acordul titularului dreptului de proprietate și fără o justă și prealabilă despăgubire. De asemenea, încalcă Art. 1 alin. (5) (calitatea și previzibilitatea legii) prin trimiterea la acte abrogate („certificatul de producător”), erori gramaticale în textul normativ și confuzia între regimul persoanelor fizice și cel al persoanelor juridice („cifră de afaceri”). Totodată, sintagma „în orice loc” intră în coliziune cu Art. 120-121 privind autonomia locală în administrarea domeniului public.

Drept UE & proporționalitate

Deși încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare este promovată de Politica Agricolă Comună, instituirea unei excepții generale de la regulile de urbanism și comerț exclusiv după un plafon valoric și fără criterii clare de autorizare pe domeniul public sau privat creează distorsiuni concurențiale față de micii comercianți autorizați care plătesc chirii și taxe de ocupare a domeniului public. Nu cade sub incidența Directivei (UE) 2015/1535 (TRIS).

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Opiniile depuse pe senat.ro (0)

Nicio opinie publicată încă pe pagina Senatului pentru B634/2026.

Inițiatorii (24)
Parcursul legislativ și avizele (6)
  1. 11-11-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b634 expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
  2. 16-11-2026trimis pentru aviz la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
  3. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Concurenţei
  4. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
  5. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 16.12.2026)
  6. 16-11-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
Textul integral din PDF-urile oficiale (3)

forma iniţiatorului

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENAT

CAMERA DEPUTAȚILOR

LEGE

pentru completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – După articolul 13 din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 31 octombrie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 13¹, cu următorul cuprins:

Art. 13¹. — (1) Microproducătorii agricoli care au o cifră de afaceri anuală realizată în ultimul exercițiu financiar, până la echivalentul a 100.000 euro, pot comercializa produsele agricole și alimentare provenite din propria producție în orice loc, inclusiv în parcări publice sau private deschise spre accesul public, pe baza certificatul de producător valabil eliberat conform legislației în vigoare.

(2) Pentru aplicarea prevederii alin. (1), pragul exprimat în euro se actualizează anual în lei la cursul de referință al Băncii Naționale a României comunicat pentru ultima zi lucrătoare a anului precedent.

(3) Dreptul prevăzut la alin. (1) se exercită cu respectarea normelor sanitare, de igienă alimentară, de protecție a consumatorilor și a reglementărilor privind ordinea publică. Autoritățile publice locale pot adopta măsuri rezonabile de organizare și protecție a siguranței traficului rutier și pietonal, fără a interzice în mod general vânzarea în parcări persoanelor care îndeplinesc condițiile prezentului articol.

(4) Comercializarea în temeiul alin. (1) nu exonerează microproducătorul agricol de obligațiile de declarare fiscală prevăzute de legislația în vigoare și nu constituie excepție față de controlul sanitar-veterinar sau al Autorității pentru Protecția Consumatorilor atunci când acesta este aplicabil.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Președintele Senatului

Președintele Camerei Deputaților

expunerea de motive la iniţiativa legislativă

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Prezenta propunere legislativă răspunde unei necesități stringente de adaptare a cadrului normativ existent la realitățile economice și sociale actuale din agricultura românească, în contextul în care microproducătorii agricoli întâmpină numeroase dificultăți în comercializarea produselor provenite din propria producție. Legislația în vigoare nu oferă o clarificare suficientă cu privire la posibilitatea desfășurării activităților de comercializare în spații publice sau private accesibile publicului, cum ar fi parcările, ceea ce generează insecuritate juridică și aplicări neunitare ale normelor de către autoritățile locale.

În ultimii ani, s-a constatat că microproducătorii agricoli, care reprezintă o componentă esențială a agriculturii de subzistență și semisubzistență din România, se confruntă cu bariere administrative și organizatorice în accesul la piețele tradiționale. Multe autorități locale au adoptat hotărâri care interzic sau restricționează excesiv comercializarea produselor agricole în anumite spații publice, invocând necesitatea menținerii ordinii publice sau a siguranței circulației, fără a ține cont de specificul acestei categorii de producători și de nevoile reale ale consumatorilor de a accesa produse locale, proaspete și la prețuri accesibile.

Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor actuale constau în absența unei norme exprese care să garanteze microproducătorilor agricoli dreptul de a comercializa produsele proprii în orice loc accesibil publicului, cu condiția respectării normelor sanitare, fiscale și de ordine publică. Această lacună legislativă a condus la interpretări divergente și la aplicarea unor măsuri restrictive disproporționate de către autoritățile locale, ceea ce afectează în mod direct capacitatea microproducătorilor de a-și valorifica producția și contribuie la reducerea veniturilor acestora, precum și la limitarea accesului consumatorilor la produse alimentare de origine locală.

Principiul fundamental care stă la baza prezentei reglementări este acela al susținerii agriculturii de dimensiuni mici și mijlocii, al promovării circuitelor scurte de comercializare și al facilitării accesului direct al consumatorilor la produse agricole și alimentare de calitate. Prin introducerea noului articol 13¹ în Legea nr. 145/2014, se urmărește crearea unui cadru juridic clar, previzibil și echitabil, care să garanteze microproducătorilor agricoli posibilitatea de a comercializa produsele proprii în condiții de siguranță juridică, fără a compromite cerințele privind sănătatea publică, protecția consumatorilor sau ordinea publică.

Elementele noi pe care le aduce prezenta propunere legislativă constau în următoarele aspecte esențiale. În primul rând, se stabilește în mod expres dreptul microproducătorilor agricoli cu o cifră de afaceri anuală de până la echivalentul a 100.000 euro de a comercializa produsele din propria producție în orice loc, inclusiv în parcări publice sau private deschise accesului public, pe baza certificatului de producător valabil. În al doilea rând, se prevede un mecanism de actualizare anuală a pragului de 100.000 euro la cursul de referință al Băncii Naționale a României, asigurându-se astfel adaptabilitatea normei la evoluțiile economice. În al treilea rând, se instituie un echilibru între dreptul de comercializare și obligațiile legale pe care microproducătorii trebuie să le respecte, inclusiv normele sanitare, de igienă alimentară, de protecție a consumatorilor și reglementările privind ordinea publică. În al patrulea rând, se prevede în mod explicit că autoritățile publice locale pot adopta măsuri rezonabile de organizare și protecție a siguranței traficului rutier și pietonal, dar nu pot interzice în mod general vânzarea în parcări persoanelor care îndeplinesc condițiile legale.

Această propunere legislativă se înscrie în contextul mai larg al politicilor publice europene și naționale privind susținerea agriculturii de dimensiuni mici, promovarea securității alimentare, reducerea risipei alimentare și încurajarea consumului de produse locale. Strategia Uniunii Europene pentru sistemele alimentare durabile, Politica Agricolă Comună, precum și documentele strategice naționale în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale subliniază importanța menținerii și dezvoltării fermelor de dimensiuni mici și mijlocii, a circuitelor scurte de comercializare și a legăturii directe dintre producători și consumatori.

Studiile și evaluările statistice realizate în ultimii ani evidențiază faptul că România deține un număr semnificativ de gospodării agricole de dimensiuni mici și mijlocii, care asigură o parte importantă din producția agricolă destinată consumului propriu și pieței locale. Accesul direct la piață, fără intermediari, permite acestor producători să obțină prețuri mai bune pentru produsele lor, iar consumatorii beneficiază de produse proaspete, de calitate, la prețuri competitive.

În lipsa unei intervenții legislative clare, se menține incertitudinea juridică, persistă aplicarea neunitară a normelor de către autoritățile locale, se perpetuează practici care limitează nejustificat drepturile microproducătorilor și se restrânge accesul consumatorilor la produse locale de calitate. Prin urmare, adoptarea prezentei propuneri legislative este necesară pentru a asigura un cadru normativ stabil, coerent și funcțional, care să răspundă atât nevoilor microproducătorilor agricoli, cât și intereselor consumatorilor și comunităților locale.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Din perspectiva macroeconomică, prezenta propunere legislativă va avea un impact pozitiv asupra economiei rurale și a circuitelor locale de comercializare. Facilitarea accesului microproducătorilor la piață, prin eliminarea barierelor administrative nejustificate, va contribui la creșterea veniturilor acestora, la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale și la consolidarea economiei locale.

În ceea ce privește mediul de afaceri, propunerea legislativă promovează principiul liberalizării și al simplificării administrative, în conformitate cu obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru piața unică și cu politicile naționale de îmbunătățire a mediului de afaceri. Prin stabilirea unor reguli clare și previzibile, se încurajează inițiativa privată, se stimulează spiritul antreprenorial în mediul rural și se creează condiții favorabile pentru dezvoltarea unor activități economice durabile și generatoare de venit. Totodată, consumatorii vor beneficia de un acces mai larg la produse agricole și alimentare de origine locală, de calitate superioară și la prețuri competitive, contribuind astfel la diversificarea opțiunilor de consum și la promovarea unui stil de viață sănătos.

Din punct de vedere social, măsura propusă are un impact semnificativ asupra coeziunii sociale și asupra calității vieții în zonele rurale. Facilitarea comercializării produselor agricole de către microproducători contribuie la menținerea populației în mediul rural, la reducerea exodului rural și la consolidarea comunităților locale. De asemenea, se promovează relațiile directe între producători și consumatori, încurajându-se dezvoltarea unei economii locale bazate pe încredere, transparență și reciprocitate. Această abordare este în concordanță cu principiile economiei sociale și solidare, care vizează crearea de valoare nu doar economică, ci și socială și comunitară.

În ceea ce privește impactul asupra mediului înconjurător, propunerea legislativă contribuie la promovarea sustenabilității și la reducerea amprentei ecologice a sistemului alimentar. Circuitele scurte de comercializare implică distanțe reduse de transport, ceea ce conduce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, la reducerea consumului de combustibili fosili și la conservarea resurselor naturale. De asemenea, microproducătorii tind să utilizeze practici agricole mai puțin intensive, cu un impact mai redus asupra biodiversității și asupra calității solului și apei. Astfel, măsura propusă se înscrie în obiectivele Pactului ecologic european și ale Strategiei de la fermă la consumator, care promovează sisteme alimentare durabile, reziliente și cu impact redus asupra mediului.

Evaluarea costurilor și beneficiilor asociate acestei propuneri legislative evidențiază un raport favorabil. Costurile de implementare sunt minime, deoarece nu se impun noi obligații sau cheltuieli semnificative pentru autoritățile publice. Autoritățile locale vor trebui eventual să adopte măsuri organizatorice pentru gestionarea activităților de comercializare în parcări, dar aceste măsuri pot fi integrate în sistemele existente de administrare a domeniului public și privat. În contrast, beneficiile sunt substanțiale și includ creșterea veniturilor microproducătorilor, îmbunătățirea accesului consumatorilor la produse de calitate, reducerea risipei alimentare, promovarea economiei locale și contribuția la obiectivele de sustenabilitate și dezvoltare rurală.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Prezenta propunere legislativă nu generează cheltuieli suplimentare la bugetul de stat sau la bugetele locale pe termen scurt sau lung. Măsura are un caracter liberalizator și de clarificare a cadrului juridic existent, fără a institui noi obligații financiare pentru autoritățile publice. Implementarea prevederilor propuse se realizează în cadrul structurilor administrative și al resurselor existente, fără necesitatea alocării de fonduri bugetare suplimentare.

Pe de altă parte, măsura poate avea un impact pozitiv indirect asupra veniturilor bugetare, prin creșterea activității economice în sectorul agricol de dimensiuni mici, prin formalizarea unor activități de comercializare care anterior se desfășurau în zone gri și prin îmbunătățirea conformării fiscale a microproducătorilor. Prin facilitarea comercializării legale a produselor agricole, se creează premisele pentru o mai bună monitorizare și colectare a obligațiilor fiscale aferente acestor activități, ceea ce poate conduce la majorarea veniturilor fiscale la bugetul de stat și la bugetele locale.

În ceea ce privește impactul pe termen lung, evaluarea efectuată pe o perioadă de cinci ani indică o stabilitate a situației financiare, fără implicații negative asupra echilibrelor bugetare. Dimpotrivă, dezvoltarea economiei rurale, creșterea veniturilor microproducătorilor și consolidarea activităților economice locale pot genera, în mod progresiv, venituri fiscale suplimentare și pot contribui la reducerea nevoii de ajutoare sociale sau de alte forme de sprijin public în zonele rurale. Astfel, impactul financiar net al măsurilor propuse este evaluat ca fiind neutru sau ușor pozitiv pentru bugetul general consolidat.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Prezenta propunere legislativă se integrează în sistemul juridic național și completează cadrul normativ existent în mod coerent și armonios. Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol constituie actul normativ de bază în materie, reglementând condițiile de comercializare a produselor agricole și alimentare pe piața internă. Introducerea unui nou articol care clarifică și extinde dreptul microproducătorilor agricoli de a comercializa produsele proprii în diferite locații, inclusiv în parcări, răspunde unei nevoi reale de adaptare a legislației la evoluțiile sociale și economice.

Implementarea prevederilor propuse nu necesită adoptarea unor măsuri de armonizare sau de adaptare suplimentare a legislației interne, deoarece toate obligațiile și cerințele aplicabile microproducătorilor agricoli rămân în vigoare. Noul articol nu instituie excepții de la normele sanitare, fiscale sau de protecție a consumatorilor, ci doar clarifică și garantează dreptul de comercializare în condiții de respectare a tuturor acestor norme. Astfel, propunerea legislativă asigură o integrare armonioasă în sistemul juridic existent și contribuie la consolidarea coerenței și predictibilității cadrului normativ în domeniul agriculturii și al comercializării produselor agricole.

V. CONSULTĂRILE DERULATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost realizate consultări extinse cu reprezentanți ai diferitelor categorii de actori interesați și afectați de modificările legislative propuse. Au fost organizate întâlniri de lucru cu asociații și organizații neguvernamentale care reprezintă interesele microproducătorilor agricoli. Aceste consultări au permis identificarea principalelor provocări cu care se confruntă microproducătorii în comercializarea produselor proprii și au evidențiat necesitatea clarificării cadrului juridic privind vânzarea în spații publice și private accesibile publicului.

Reprezentanți ai organizațiilor de consumatori și ai societății civile au fost, de asemenea, implicați în procesul de consultare, oferind perspective valoroase privind nevoile și așteptările consumatorilor în ceea ce privește accesul la produse agricole de origine locală, calitatea și siguranța acestor produse, precum și transparența în comercializare. Feedback-ul primit a evidențiat interesul crescut al consumatorilor pentru circuitele scurte de comercializare și pentru relația directă cu producătorii, care garantează produse proaspete, de calitate și la prețuri competitive.

Toate aceste recomandări au fost analizate cu atenție și au fost integrate, în măsura în care au fost considerate pertinente și compatibile cu obiectivele și principiile propunerii legislative, în textul final al proiectului de act normativ. Procesul de consultare a asigurat astfel o fundamentare solidă și complexă a soluțiilor legislative propuse, bazată pe o înțelegere profundă a nevoilor și preocupărilor tuturor părților interesate.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ PRIVIND ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

Au fost organizate întâlniri publice și dezbateri în comunități rurale și în zonele cu o concentrație semnificativă de microproducători agricoli, în scopul prezentării obiectivelor și al prevederilor propunerii legislative, al explicării impactului așteptat și al colectării de feedback din partea producătorilor și a consumatorilor.

Mass-media locală și națională va fi informată cu privire la prezenta inițiativă legislativă, iar reprezentanți ai inițiatorilor vor acorda interviuri și vor participa la emisiuni de specialitate pentru a prezenta argumentele în favoarea modificărilor legislative propuse. Comunicatele de presă, articolele de opinie și aparițiile publice vor contribui la creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la importanța susținerii microproducătorilor agricoli și a circuitelor scurte de comercializare.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Implementarea prezentei propuneri legislative nu necesită modificări instituționale sau funcționale majore la nivelul administrației publice centrale sau locale. Prevederile noi se integrează în cadrul normativ existent și vor fi aplicate de către autoritățile și instituțiile care au deja atribuții în domeniul agriculturii, al protecției consumatorilor, al sănătății publice, al ordinii publice și al administrării domeniului public și privat.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va continua să exercite atribuțiile de control sanitar-veterinar și de siguranță alimentară în conformitate cu legislația în vigoare, asigurându-se că produsele comercializate de microproducători respectă normele de igienă și siguranță alimentară. Nu sunt necesare modificări ale structurilor sau ale procedurilor existente, deoarece noul articol nu instituie excepții de la aceste cerințe.

Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor va exercita atribuțiile de supraveghere a pieței și de protecție a drepturilor consumatorilor, inclusiv în ceea ce privește produsele comercializate de microproducători în parcări. Controalele vor viza respectarea normelor de etichetare, informare corectă a consumatorilor, calitate a produselor și conformitate cu legislația de protecție a consumatorilor.

La nivel local, autoritățile publice locale vor avea responsabilitatea de a adopta, acolo unde este necesar, măsuri rezonabile de organizare și protecție a siguranței traficului rutier și pietonal în zonele în care se desfășoară activități de comercializare a produselor agricole în parcări. Aceste măsuri vor putea include stabilirea unor zone specifice destinate comercializării, stabilirea unor intervale orare, asigurarea accesului vehiculelor de intervenție în caz de urgență și alte măsuri similare, cu condiția ca acestea să nu interzică în mod general vânzarea de către persoanele care îndeplinesc condițiile legale.

Măsurile de implementare vor fi realizate cu resurse existente, fără a necesita alocări bugetare suplimentare. Cooperarea interinstituțională, schimbul de bune practici și asigurarea unei comunicări eficiente între nivelurile central și local vor fi esențiale pentru succesul implementării prezentei propuneri legislative și pentru atingerea obiectivelor urmărite de inițiatori.

ROMÂNIA

Concluzie

Prezenta propunere legislativă răspunde unei necesități reale și urgente de adaptare a cadrului normativ la evoluțiile sociale și economice din sectorul agricol românesc. Prin clarificarea și garantarea dreptului microproducătorilor agricoli de a comercializa produsele din propria producție în orice loc, inclusiv în parcări, cu respectarea normelor sanitare, fiscale și de ordine publică, se creează premisele pentru o dezvoltare echilibrată și durabilă a agriculturii de dimensiuni mici, pentru consolidarea economiei locale și pentru îmbunătățirea accesului consumatorilor la produse de calitate.

Evaluarea preliminară a impactului evidențiază un raport favorabil între costurile reduse de implementare și beneficiile semnificative pentru microproducători, consumatori, comunități locale și pentru sistemul alimentar în ansamblu. Compatibilitatea cu legislația unională și cu sistemul juridic național, consultările extinse cu părțile interesate și activitățile de informare publică conferă propunerii legislative o fundamentare solidă și o legitimitate democratică.

Adoptarea prezentei propuneri legislative va contribui la realizarea obiectivelor de politică publică în domeniul agriculturii, al dezvoltării rurale, al sustenabilității și al protecției consumatorilor, consolidând astfel rolul României în promovarea unui model agricol bazat pe diversitate, inovație și responsabilitate socială și de mediu.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Mohammad Murad

Deputat AUR Mugur Mihăescu

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat

Deputat AUR Petru-Gabriel Negrea

Deputat PSD Vasilică Priceputu

Deputat PSD Augustin-Florin Hagiu

Deputat minorități Stefan Bouda

Deputat PSD Groza-Călin Florin

Deputat PSD Bogdan-Florian Mihuți

Deputat PSD Aurora-Adela Cotea

Deputat PSD Voicu Vuscan

LISTA

Susținătorilor propunerii legislative – Lege pentru completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol

Nr.Numele și prenumeleGrupul parlamentarSemnătura
Sandu VioricaPSA
Ciocan DoiniţaPSD
BAS BOH MDAZS.O.S.Romania
Ţiu Mihai-AdrianS.O.S.RO
Stancu IonelMINO
Feodor SilviuMimor
Merka Adrian-MiroslavHlin
Plopeanu RodicaPSA
Firczak Iulius MarianMINO
Badea Nelu-ValentinAVR
Cinljan FlouyAue

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 2 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

CÂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Mohammad Murad

Deputat AUR Mugur Mihăescu

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat

Deputat AUR Petru-Gabriel Negrea .

Deputat PSD Vasilică Priceputu

Deputat PSD Augustin-Florin Hagiu

Deputat minorități Stefan Bouda

Deputat PSD Groza-Călin Florin

Deputat PSD Bogdan-Florian Mihuți

Deputat PSD Aurora-Adela Cotea

Deputat PSD Voicu Vușcan

DEPUTAS S.O.S. PASCAUINI MIMI

deputat Chikita Bazran.