Sari la conținut
Risc redus3,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLegePL-x 16/2026 · L485/10.11.2025 la Senat

Ordinul de protecție: terapie obligatorie pentru agresori și până la 2 ani pentru cei cu un ordin anterior

Lege utilă pentru victime: își pot alege instanța, primăria e obligată să le contacteze, iar un agresor cu un ordin anterior poate primi un ordin nou de până la 24 de luni. Redactarea e însă inegală: controlul terapiei și amenda au intrat doar în legea pentru victimele din afara familiei, iar nicăieri nu se spune cine plătește ședințele.

Titlul oficial: Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a Legii nr.26/2024 privind ordinul de protecție

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.217/2003, precum și a Legii nr.26/2024, în scopul consolidării mecanismelor de protecție, al creșterii eficienței intervenției instituționale, precum și al facilitării accesului la justiție pentru victime.

Inițiator
37 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Ordinară
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 37 parlamentari:USR31PNL2UDMR2Neafiliați1PSD1

Ce spun cele trei modele

Gemini și Claude: risc redus; ChatGPT: risc moderat (Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0).

3,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · acord parțial

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O lege utilă și necesară care întărește protecția victimelor împotriva agresorilor recidiviști și obligă autoritățile locale să intervină proactiv. Conține însă necorelări tehnice între Legea 217/2003 și Legea 26/2024 privind sancționarea agresorilor care nu urmează consilierea psihologică obligatorie.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Lege utilă pentru victime: își pot alege instanța, primăria e obligată să le contacteze, iar un agresor cu un ordin anterior poate primi un ordin nou de până la 24 de luni. Redactarea e însă inegală: controlul terapiei și amenda au intrat doar în legea pentru victimele din afara familiei, iar nicăieri nu se spune cine plătește ședințele.

  • ChatGPT

    4,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Legea aduce îmbunătățiri reale protecției victimelor și nu introduce monopoluri sau taxe. Riscul moderat provine din asocierea terapiei obligatorii cu amenzi mari, fără clarificarea în textul analizat a costurilor și a accesului efectiv la servicii.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

8 lucruri bune · 13 probleme

Reparabilă

O lege în mare parte bună pentru victime, slăbită de terapia obligatorie a agresorului impusă automat, fără furnizor, fără plătitor și sancționată cu amendă mare.

Ce e bine 8

  • Primăria trebuie să contacteze victima în 3 zile de la emiterea ordinului și cu cel puțin 14 zile înainte de expirare, ca să știe că poate cere din nou protecție la timp.

    art. I pct. 1 (art. 7 alin. (2¹)-(2²) L. 217/2003) · ce scrie în lege
    „Cu cel puțin 14 zile anterioare expirării duratei pentru care a fost emis ordinul de protecție, autoritățile administrației publice locale au obligația de a contacta victima”
  • Procurorul și autoritatea locală pot cere un nou ordin în numele victimei după expirare, deci victima speriată sau neinformată nu mai rămâne singură.

    art. II pct. 9 (art. 24 alin. (2) L. 26/2024) · ce scrie în lege
    „cererea de emitere a unui nou ordin de protecție poate fi introdusă în numele victimei și de către:”
  • Victima poate depune cererea și la judecătoria din locul unde a avut loc violența, nu doar acolo unde locuiește, ceea ce elimină refuzurile pe motiv de competență.

    art. I pct. 4 și art. II pct. 6 (art. 40 alin. (1) L. 217/2003, art. 14 alin. (1 · ce scrie în lege
    „este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima sau de pe raza teritorială a locului săvârșirii actelor de violență”
Arată toate cele 8
  • Hotărârea ajunge în cel mult 5 ore și la serviciul local de protecție a victimelor, care poate interveni repede cu sprijin social.

    art. I pct. 5 și art. II pct. 8 (art. 46 alin. (1) L. 217/2003, art. 23 alin. (1 · ce scrie în lege
    „precum și reprezentantului autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violenței domestice”
  • Pentru agresorii recidiviști din ultimii 5 ani, judecătorul poate da protecție până la 24 de luni, oricare ar fi victima, dar decide el durata potrivită fiecărui caz.

    art. I pct. 3 și art. II pct. 5 (art. 39 alin. (3)-(4) L. 217/2003, art. 13 alin · ce scrie în lege
    „durata măsurilor dispuse printr-un ordin de protecție emis în termen de 5 ani de la expirarea celui anterior se stabilește de judecător, fără a putea depăși 24 luni de la data emiterii acestuia”
  • Instanța trebuie să stabilească cel puțin o măsură de control al respectării ordinului, nu doar să o poată face, deci ordinul nu mai rămâne doar pe hârtie.

    art. II pct. 3 (art. 12 alin. (4) L. 26/2024) · ce scrie în lege
    „Prin aceeași hotărâre, instanța dispune luare uneia sau mai multor măsuri de control al respectării ordinului de protecție și pentru prevenirea încălcării acestuia”
  • Agresorul trebuie să anunțe lunar poliția că a mers la ședințe, așa că se poate verifica dacă măsura de consiliere este respectată.

    art. II pct. 4 (art. 12 alin. (4) lit. d) L. 26/2024) · ce scrie în lege
    „obligarea agresorului de a da informații organului de poliție o dată pe lună cu privire la efectuarea fiecărei ședințe de consiliere psihologică și/sau psihoterapie”
  • Tratamentul pentru alcool sau droguri se dispune doar cu acordul agresorului, ceea ce respectă dreptul de a refuza un tratament medical.

    art. I pct. 2 și art. II pct. 1 (art. 38 alin. (4) L. 217/2003, art. 12 alin. (3 · ce scrie în lege
    „instanța poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea agresorului într-un program de consiliere, tratament, dezintoxicare, dezalcoolizare sau asistență de specialitate, potrivit legii”

Ce strică 13

  • Consilierea sau psihoterapia agresorului devine automată în orice ordin, fără ca judecătorul să evalueze dacă e necesară. Asta e greu de împăcat cu proporționalitatea cerută de art. 53 din Constituție.

    art. II pct. 1 (art. 12 alin. (3) L. 26/2024) și art. I pct. 2 (art. 38 alin. (4 · ce scrie în lege
    „instanța dispune și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică și/sau psihoterapie, și poate recomanda internarea voluntară”
  • Legea impune cel puțin o ședință lunară, până la 24 de luni, dar nu spune cine ține ședințele, cine le plătește și ce se întâmplă unde nu există psihologi.

    art. II pct. 2 (art. 12 alin. (3¹) L. 26/2024) · ce scrie în lege
    „se dispune cu o frecvență stabilită potrivit împrejurărilor, dar nu mai puțin de o ședință pe lună”
  • Amenda de 5.000–10.000 lei pentru ședințe ratate se aplică și celui care nu are bani sau acces la terapeut. Legea nu prevede nicio excepție pentru imposibilitate.

    art. II pct. 7 (art. 18 alin. (4) L. 26/2024) · ce scrie în lege
    „a uneia dintre măsurile prevăzute la art. 12 alin. (3) și (3¹) și dispuse prin ordinul de protecție constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei”
Arată toate cele 13
  • Amenda trimite la tot alin. (3), care conține și recomandări și programe făcute doar cu acordul agresorului. Nu e clar ce anume se sancționează.

    art. II pct. 7 (art. 18 alin. (4) L. 26/2024) · ce scrie în lege
    „Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a uneia dintre măsurile prevăzute la art. 12 alin. (3)”
  • În legea violenței domestice, formula „consiliere, psihoterapie sau, după caz, poate recomanda” poate fi citită ca alegere. Frecvența, raportarea și amenda există doar în Legea 26/2024.

    art. I pct. 2 (art. 38 alin. (4) L. 217/2003) · ce scrie în lege
    „instanța dispune și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, poate recomanda internarea voluntară”
  • Noul ordin se poate cere „la expirarea” celui vechi. Textul poate fi citit ca interdicție de a depune cererea înainte, ceea ce lasă victima neprotejată câteva zile sau săptămâni.

    art. II pct. 9 (art. 24 alin. (1) L. 26/2024) · ce scrie în lege
    „La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată sau reprezentantul legal poate solicita un nou ordin de protecție”
  • Victima e informată despre „prelungirea” ordinului, deși legea prevede doar cererea unui ordin nou. Asta o poate face să creadă că protecția continuă automat.

    art. I pct. 1 (art. 7 alin. (2²) L. 217/2003) · ce scrie în lege
    „pentru a o informa cu privire la dreptul acesteia de a solicita prelungirea ordinului de protecție”
  • Contactul la expirare vine prea târziu, iar omisiunea nu are nicio consecință. Comunele mici, fără asistenți sociali, primesc sarcina fără bani sau personal.

    art. I pct. 1 (art. 7 alin. (2¹) L. 217/2003) · ce scrie în lege
    „precum și la expirarea măsurilor de protecție, în vederea asigurării exercitării dreptului la informare al victimelor violenței domestice”
  • Raportarea lunară la poliție nu are nicio sancțiune, pentru că amenda nu trimite și la alin. (4) lit. d). Obligația poate fi ignorată fără urmări.

    art. II pct. 4 și 7 (art. 12 alin. (4) lit. d), art. 18 alin. (4) L. 26/2024)

  • Un ordin de protecție anterior, care nu e o condamnare, mărește plafonul și pentru alte victime. Regula ignoră în schimb agresorul al cărui ordin anterior e încă activ sau s-a încheiat mai devreme.

    art. I pct. 3 și art. II pct. 5 (art. 39 alin. (3) L. 217/2003, art. 13 alin. (3 · ce scrie în lege
    „În cazul în care împotriva unui agresor a fost emis un ordin de protecție care a expirat prin ajungere la termen”
  • Legea nu spune cum se face contactarea victimei în siguranță. Un apel sau o vizită a primăriei poate alerta agresorul cu care victima încă locuiește.

    art. I pct. 1 (art. 7 alin. (2¹)-(2²) L. 217/2003)

  • Expunerea de motive promite asistență juridică gratuită (art. 9) și cereri din partea furnizorilor sociali acreditați, dar textul legii nu conține niciuna dintre ele.

    art. II (ansamblu), față de expunerea de motive

  • Textul are greșeli de redactare, de exemplu „printrun”, „dispune luare” și hotărârea care „a dispus cererea”. Ele pot crea dispute de interpretare.

    art. I pct. 3 și 5, art. II pct. 3 și 8 · ce scrie în lege
    „O copie a dispozitivului hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de protecție”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Consilierea agresorului ar trebui să fie o măsură pe care judecătorul o dispune caz cu caz, cu furnizor și finanțare stabilite prin lege, aceeași formulare în ambele legi și o amendă limitată la refuzul nejustificat.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 2,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: Lege 36/2026, din 25.03.2026

  1. Depus (trecut)

    37 parlamentari, la Senat, cu nr. L485/10.11.2025

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 22 decembrie 2025

  3. Comisiile Camerei (trecut)

    raport până pe 19 februarie 2026

  4. Plenul Camerei (trecut)

    decide la final

  5. Promulgare (trecut)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat și Camera Deputaților. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul22 decembrie 2025Adoptat115 pentru · 1 contra · 2 abțineriVezi cum a votat fiecare grup
  2. Camera Deputaților25 februarie 2026Adoptat273 pentru · 2 contra · 11 abțineriVezi cum a votat fiecare grup
  1. 1Senatul l-a adoptat

    22 decembrie 2025

    Vot final · L485/2025 · 119 senatori prezenți

    115 voturi pentru, 1 contra și 2 abțineri; 119 senatori prezenți, dintre care 1 n-a votat.

    Pentru
    115
    Contra
    1
    Abținere
    2
    Prezent, n-a votat
    1
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținerePrezent, n-a votat
    PSD(34)
    34000
    AUR(25)
    24010
    PNL(20)
    20000
    USR(15)
    15000
    PIR(10)
    8011
    Neafiliați(8)
    7100
    UDMR(7)
    7000

    Au votat altfel decât grupul3 parlamentari

    Cum a votat fiecare senator (119)Deschide lista

    Pentru115 senatori

    Contra1 senator

    Neafiliați1

    Abținere2 senatori

    Prezent, n-a votat1 senator

  2. 2Camera Deputaților l-a adoptat

    25 februarie 2026, ora 11:36

    Vot final adoptare · PL 16/2026 · 286 de deputați prezenți

    273 de voturi pentru, 2 contra și 11 abțineri; 286 de deputați prezenți.

    Pentru
    273
    Contra
    2
    Abținere
    11
    Prezent, n-a votat
    0
    Voturile pe grupuri parlamentare în Camera Deputaților, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(82)
    8110
    AUR(52)
    5200
    PNL(45)
    4500
    USR(35)
    3500
    UDMR(22)
    2200
    Minorități(16)
    1600
    Neafiliați(12)
    1110
    SOS(11)
    0011
    POT(11)
    1100

    Au votat altfel decât grupul1 parlamentar

    Lista Camerei arată doar deputații prezenți la vot; cei absenți nu apar.

    Cum a votat fiecare deputat (286)Deschide lista

    Pentru273 de deputați

    PSD81

    Contra2 deputați

    Neafiliați1

În comisie

Comisiile nu votează nominal. Raportul spune doar cu ce majoritate s-a hotărât.

  • Cu unanimitate de voturi, raport de adoptare · PL-x 16/2026

    „Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice-”România fără violență domestică”, a hotărât cu unanimitate de voturi ale membrilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea…”
    Raportul comisiei (PDF)(se deschide într-o filă nouă)

Cum s-a schimbat pe drum

La Cameră, proiectul a devenit mai puțin riscant.

Agresorii care consumă alcool pot fi trimiși, cu acordul lor, la tratament sau dezalcoolizare.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. mai riscantSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
  3. mai puțin riscantCameră: Forma adoptată de Cameră, textul pe cdep.ro
Ce a schimbat Camera
1 schimbare majoră: 1 în bine, plus 1 minoră
Ce rămâne în lege
4 probleme majore · 6 părți bune majore, plus 8 minore

Schimbările majore

  • mai bine · art. 38 alin. (4) L. 217/2003; art. 12 alin. (3) L. 26/2024

    Agresorii care consumă alcool pot fi trimiși la tratament

    Inițial, doar consumatorii de substanțe psihoactive puteau fi integrați într-un program. Acum sunt incluși și cei care consumă alcool, tot cu acordul lor, în ambele legi.

    Din amendamentele propuse de Gorghiu Alina-Ștefania și Păun Ana-Cynthia-Ioana

    Înainte · forma Senatului
    „În cazul în care agresorul este consumator de substanțe psihoactive, instanța poate dispune, cu acordul acestuia”
    Acum · forma Camerei
    „În cazul în care agresorul este consumator de alcool și/sau substanțe psihoactive, instanța poate dispune, cu acordul acestuia”

Schimbări minore

  • mai bine Mai multe tipuri de programe: tratament, dezintoxicare, dezalcoolizare

    Inițial, singura opțiune era un program de asistență pentru consumatorii de droguri. Acum poate fi și consiliere, tratament, dezintoxicare sau dezalcoolizare, tot cu acordul agresorului.

    Din amendamentele propuse de Gorghiu Alina-Ștefania și Păun Ana-Cynthia-Ioana

    Înainte · forma Senatului
    „integrarea acestuia într-un program de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, conform art.22 din Legea nr.143/2000”
    Acum · forma Camerei
    „integrarea agresorului într-un program de consiliere, tratament, dezintoxicare, dezalcoolizare sau asistență de specialitate, potrivit legii. În cazul consumului de substanțe psihoactive se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile art. 22 din Legea nr. 143/2000”

De la forma inițiatorului la forma Senatului: mai riscant. Senatul a scos asistența juridică gratuită pentru victimă și agresor și dreptul furnizorilor sociali de a cere un nou ordin. Acum agresorul face consiliere cel puțin lunar, raportează la poliție și riscă amendă de 5.000–10.000 lei, deși nu se spune cine plătește ședințele.

6 schimbări
  • mai rău Dispare asistența juridică gratuită pentru victimă și agresor

    Inițial, Legea 26/2024 primea un art. 9 alin. (2¹)-(2²): asistență juridică obligatorie și gratuită pentru victimă și pentru agresor. Acum prevederea a fost scoasă.

    Înainte · forma inițiatorului
    „(2¹) Asistența juridică a victimei este obligatorie și gratuită. (2²) Asistența juridică a agresorului este obligatorie și gratuită.”
    După · forma Senatului

    Prevederea a fost scoasă din forma Senatului.

  • mai rău Amendă de 5.000–10.000 lei pentru consiliere ratată

    Nou art. 18 alin. (4) din Legea 26/2024: nerespectarea consilierii sau a altor măsuri de la art. 12 alin. (3) și (3¹) aduce amendă de 5.000–10.000 lei, deși nu se spune cine asigură și plătește ședințele.

    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    După · forma Senatului
    „(4) Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a uneia dintre măsurile prevăzute la art.12 alin.(3) și (3¹) și dispuse prin ordinul de protecție constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.”
  • mai bine Consiliere cel puțin lunară, raportată la poliție

    Nou în Legea 26/2024: consilierea sau psihoterapia ține pe toată durata ordinului, cel puțin o ședință pe lună, iar agresorul trebuie să informeze lunar poliția despre fiecare ședință.

    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    După · forma Senatului
    „(3¹) Măsura privind obligarea agresorului să urmeze, pe întreaga durată a ordinului de protecție, consiliere psihologică și/sau psihoterapie, se dispune cu o frecvență stabilită potrivit împrejurărilor, dar nu mai puțin de o ședință pe lună.”
  • mai rău Furnizorii sociali nu mai pot cere un nou ordin

    Art. 24 alin. (2) din Legea 26/2024: inițial, și furnizorii acreditați de servicii sociale puteau cere, cu acordul victimei, un nou ordin. Acum, în numele victimei, mai pot cere doar procurorul și autoritatea locală.

    Înainte · forma inițiatorului
    „c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, acreditați conform legii, cu acordul victimei.”
    După · forma Senatului

    Prevederea a fost scoasă din forma Senatului.

  • neutru Consilierea nu mai e alternativă la internare

    La art. 12 alin. (3) din Legea 26/2024, consilierea și/sau psihoterapia se cumulează acum cu eventuala internare, în loc să fie o alternativă la ea. În Legea 217/2003 formula veche rămâne.

    Înainte · forma inițiatorului
    „instanța dispune și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, poate recomanda internarea voluntară sau poate solicita internarea nevoluntară”
    După · forma Senatului
    „instanța dispune și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică și/sau psihoterapie și poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară”
  • neutru Ordinul ajunge la autoritatea pentru victimele infracțiunilor

    La art. 23 alin. (1) și art. 24 alin. (2) lit. b) din Legea 26/2024, autoritatea locală vizată e acum cea pentru protecția victimelor infracțiunilor, nu a victimelor violenței domestice.

    Înainte · forma inițiatorului
    „precum și reprezentantului autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violenței domestice.”
    După · forma Senatului
    „precum și reprezentantului autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor infracțiunilor.”

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • Consilierea psihologică devine obligatorie la orice ordin, fără evaluarea fiecărui caz · art. 38 alin. (4) L. 217/2003; art. 12 alin. (3) L. 26/2024
  • Nu se spune cine plătește și cine asigură consilierea și programele · art. 38 alin. (4) L. 217/2003; art. 12 alin. (3) L. 26/2024
  • Ședința lunară, raportarea la poliție și amenda există doar în Legea 26/2024 · art. 12 alin. (3¹), (4) lit. d), art. 18 alin. (4) L. 26/2024
  • Comunele mici primesc sarcina de a contacta victimele fără personal și resurse · art. 7 alin. (2¹)-(2²) L. 217/2003

Părți bune majore

  • Cererea se poate depune la instanța victimei sau la cea a locului faptei · art. 40 alin. (1) L. 217/2003; art. 14 alin. (1) L. 26/2024
  • Primăria contactează victima după emiterea ordinului și cu 14 zile înainte de expirare · art. 7 alin. (2¹)-(2²) L. 217/2003
  • Agresorii cu ordin expirat în ultimii 5 ani pot primi până la 24 luni · art. 39 alin. (3)-(4) L. 217/2003; art. 13 alin. (3)-(4) L. 26/2024
  • Agresorii care consumă alcool sau droguri pot urma tratament, cu acordul lor · art. 38 alin. (4) L. 217/2003; art. 12 alin. (3) L. 26/2024
  • Ședința lunară și raportarea la poliție fac consilierea verificabilă în Legea 26/2024 · art. 12 alin. (3¹), (4) lit. d) L. 26/2024
  • Procurorul sau autoritatea locală pot cere un ordin nou în numele victimei · art. 24 alin. (2) L. 26/2024
7 probleme minore și 1 parte bună minoră

Probleme minore

  • În Legea 217/2003, consilierea poate fi citită ca opțiune, nu ca obligație · art. 38 alin. (4) L. 217/2003
  • Textul vorbește de „prelungirea” ordinului, dar legea prevede doar cererea unui ordin nou · art. 7 alin. (2¹)-(2²) L. 217/2003
  • Contactul la expirare vine prea târziu, iar omisiunea primăriei nu are consecințe · art. 7 alin. (2¹) L. 217/2003
  • Nu se precizează ce primărie răspunde: a domiciliului sau a reședinței victimei · art. 7 alin. (2¹)-(2²) L. 217/2003
  • Neclar dacă un ordin emis după o lege contează pentru plafonul din cealaltă · art. 39 alin. (3) L. 217/2003; art. 13 alin. (3) L. 26/2024
  • Expunerea de motive numește agresorul „deja sancționat”, deși ordinul nu e condamnare
  • Greșeală de redactare: „printrun” în loc de „printr-un” · art. 39 alin. (3) L. 217/2003

Părți bune minore

  • Hotărârea ajunge la poliție și autoritatea locală în cel mult 5 ore · art. 46 alin. (1) L. 217/2003; art. 23 alin. (1) L. 26/2024

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Citatele sunt copiate din textele oficiale ale formelor și verificate automat, cuvânt cu cuvânt.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc redus2,7Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc redus3,3Gemini 3,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0Textul, pe cdep.ro
  • Forma adoptată de CamerăRisc redus3,0Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0Textul, pe cdep.ro

Cine a propus schimbările

În raportul comisiei: 2 amendamente admise. Amendamentele le depun parlamentarii; aici vezi cine a propus fiecare.

  • Admis · Art. I, art. 38 alin. (4) · textul a ieșit mai bine

    Permite instanței să dispună, cu acordul agresorului consumator de alcool sau substanțe psihoactive, integrarea acestuia în programe de consiliere, tratament, dezintoxicare sau dezalcoolizare.

    Propus de Gorghiu Alina-Ștefania și Păun Ana-Cynthia-Ioana

  • Admis · Art. II, art. 12 alin. (3) · textul a ieșit mai bine

    Include consumul de alcool printre cazurile în care instanța poate dispune, cu acordul agresorului, integrarea în programe de consiliere, tratament, dezintoxicare sau dezalcoolizare.

    Propus de Gorghiu Alina-Ștefania și Păun Ana-Cynthia-Ioana

Lista e scoasă de Gemini din raportul comisiei(PDF pe cdep.ro, se deschide într-o filă nouă). Numele și partidele sunt cele scrise acolo.

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii spun că vor să închidă golurile semnalate de Avocatul Poporului în raportul din 2025: victime neinformate despre drepturile lor, ordine care expiră fără continuitate, agresori care repetă violența cu alte victime și interpretări restrictive ale competenței instanțelor. Ca argument invocă creșterea dosarelor de ordin de protecție de la 23.765 în 2023 la 28.983 în 2024.

Ce face legea în realitate

Textul adoptat obligă primăria să contacteze victima în 3 zile de la emiterea ordinului, cu cel puțin 14 zile înainte de expirare și la expirare. Consilierea psihologică a agresorului devine obligatorie în orice ordin emis de instanță, iar plafonul urcă la 24 de luni dacă agresorul a mai avut un ordin expirat în ultimii 5 ani. Victima își poate alege instanța, iar dispozitivul hotărârii ajunge în 5 ore și la structura locală de protecție a victimelor. Frecvența minimă de o ședință pe lună, raportarea lunară la poliție și amenda de 5.000–10.000 lei intră însă doar în Legea 26/2024, nu și pentru agresorii din familie. Costul terapiei și al apelurilor făcute de primării nu are sursă de finanțare. Asistența juridică gratuită la contestarea ordinului provizoriu și furnizorii sociali acreditați, anunțați în Expunerea de motive, lipsesc din forma adoptată.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 11 februarie 2026. Termen pentru raport: 19 februarie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 22 dec. 2025Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constitutia României
  2. 2 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 11 feb. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 13 feb. 2026Camera Deputațilorprimire raport favorabil (20 amend. admise) de la:
  5. 23 feb. 2026Camera Deputațilorînscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 23 și 25 februarie 2026
  6. 25 feb. 2026Camera Deputațiloradoptat de Camera Deputatilor rezultat vot pentru=273, contra=2, abtineri=11 consultati stenograma sedintei sau înregistrarea video
  7. 2 mar. 2026depunere la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii
  8. 7 mar. 2026trimitere la Presedintele României pentru promulgare
  9. 25 mar. 2026promulgata prin Decret nr. 185/2026

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 30 octombrie 2026.