Plângerile pentru mirosuri trec la Mediu, dar mirosul contează doar peste praguri
Legea clarifică cine se ocupă de plângerile pentru miros: autoritatea de mediu. Forma Senatului face însă opusul a ce promite expunerea. Mirosul contează juridic doar peste „valori-limită” pe care legea nu le definește, iar autorizația poluatorului poate fi reexaminată „doar dacă” sunt îndeplinite condiții stricte. Câștigă claritatea instituțională, dar vecinii unei surse de miros primesc mai puțină protecție efectivă.
Titlul oficial: Proiect de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului
Ce scrie pe fișa Camerei
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005, în sensul extinderii definiției disconfortului olfactiv, al stabilirii autorității publice centrale pentru protecția mediului ca instituție principal responsabilă cu investigarea și soluționarea reclamațiilor. Inițiativa vizează crearea unui mecanism de cooperare între autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și autoritatea publică centrală în domeniul sănătății.
- Inițiator
- 27 parlamentari
- Decide la final
- Camera Deputaților
- Tipul legii
- Ordinară
- Procedură de urgență
- Nu
Ce spun cele trei modele
Gemini: risc ridicat; Claude și ChatGPT: risc moderat (Gemini 7,0 · Claude 6,0 · ChatGPT 6,0).
6,3/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc moderat · modelele sunt de acord
Gemini
7,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Sub pretextul clarificării atribuțiilor între Mediu și Sănătate, forma adoptată de Senat face exact opusul a ceea ce promite Expunerea de motive: restrânge definiția disconfortului olfactiv și blochează reexaminarea autorizațiilor de mediu ale poluatorilor până la demonstrarea, prin expertiză medicală și științifică, a unei legături directe de cauzalitate cu îmbolnăvirea populației.
Claude
6,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Legea clarifică cine se ocupă de plângerile pentru miros: autoritatea de mediu. Forma Senatului face însă opusul a ce promite expunerea. Mirosul contează juridic doar peste „valori-limită” pe care legea nu le definește, iar autorizația poluatorului poate fi reexaminată „doar dacă” sunt îndeplinite condiții stricte. Câștigă claritatea instituțională, dar vecinii unei surse de miros primesc mai puțină protecție efectivă.
ChatGPT
6,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Desemnarea autorității de mediu ca responsabil pentru reclamații este utilă. Totuși, definiția restrictivă și condiționarea revizuirii autorizațiilor pot slăbi protecția comunităților afectate de mirosuri.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Ce e bine și ce strică
6 lucruri bune · 15 probleme
Reparabilă
Clarifică cine răspunde de plângerile privind mirosurile, dar noua definiție și condițiile pentru revizuirea autorizațiilor golesc practic protecția împotriva mirosurilor.
Ce e bine 6
Stabilește clar că autoritatea de mediu răspunde de plângerile privind mirosurile, ceea ce reduce pasarea responsabilității între instituții.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (1)) · ce scrie în legeascunde
„are responsabilitatea de a investiga și soluționa plângerea”
Dacă autoritatea sanitară constată o legătură cu sănătatea oamenilor, este obligată să anunțe autoritatea de mediu.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (3)) · ce scrie în legeascunde
„autoritatea centrală în domeniul sănătății publice notifică autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.”
Măsurile luate pentru populație nu scutesc firmele de obligațiile de protecție a sănătății propriilor angajați.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (5)) · ce scrie în legeascunde
„măsurile dispuse pentru protecția populației și a mediului nu substituie obligațiile privind evaluarea riscurilor profesionale și supravegherea sănătății lucrătorilor”
Arată toate cele 6Arată mai puține
Creează un canal legal prin care autoritatea de mediu poate cere ajutorul specialiștilor în sănătate publică.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (2)) · ce scrie în legeascunde
„pentru evaluarea impactului disconfortului olfactiv asupra stării de sănătate a populației”
Folosirea unor metode de măsurare standardizate aduce mai multă obiectivitate și previzibilitate în evaluarea mirosurilor.
art. unic pct. 1 (art. 2 pct. 23¹) · ce scrie în legeascunde
„determinat și evaluat prin metode de măsurare standardizate”
Permite implicarea instituțiilor de securitate și sănătate în muncă atunci când sursa mirosului are angajați expuși.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (6)) · ce scrie în legeascunde
„în vederea realizării evaluărilor specifice, în limitele competențelor legale”
Ce strică 15
Mirosul este recunoscut ca problemă doar dacă depășește niște limite măsurate. Disconfortul trăit de oameni nu mai contează dacă nu există o depășire.
art. unic pct. 1 (art. 2 pct. 23¹) · ce scrie în legeascunde
„atunci când sunt depășite nivelurile sau valorile-limită stabilite conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare”
Standardele invocate (ex. EN 13725) sunt metode de măsurare, nu praguri, iar legea nu obligă pe nimeni să fixeze limite pentru miros. Condiția poate rămâne goală.
art. unic pct. 1 (art. 2 pct. 23¹) · ce scrie în legeascunde
„determinat și evaluat prin metode de măsurare standardizate, atunci când sunt depășite nivelurile sau valorile-limită”
Autorizația unui poluator poate fi revizuită „doar dacă” sunt îndeplinite niște condiții stricte, ceea ce restrânge mult puterea statului de a interveni.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (4)) · ce scrie în legeascunde
„Reexaminarea sau actualizarea actelor de reglementare poate fi dispusă doar dacă:”
Arată toate cele 15Arată mai puține
Revizuirea cere depășirea limitelor deja scrise în autorizație. Firmele fără condiții de miros în autorizație nu pot fi obligate să le introducă.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (4) lit. a)) · ce scrie în legeascunde
„a) sunt depășite valorile-limită sau condițiile stabilite în actele de reglementare;”
Legătura dintre miros și boală trebuie dovedită „exclusiv” științific și „direct”, aproape imposibil pentru greață, dureri de cap, insomnie sau stres.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (3)-(4)) · ce scrie în legeascunde
„Stabilirea legăturii de cauzalitate se face exclusiv pe baza studiilor, evaluărilor și dovezilor științifice măsurabile.”
Nu e clar dacă cele două condiții trebuie îndeplinite simultan. Dacă da, nici încălcarea autorizației nu ajunge pentru revizuire fără dovada medicală.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (4) lit. a)-b)) · ce scrie în legeascunde
„b) legătura de cauzalitate este confirmată prin expertiză tehnică și/sau medicală fundamentată științific.”
Restrângerea protecției poate intra în conflict cu dreptul la mediu sănătos (art. 35 din Constituție) și cu Directiva UE 2010/75, care tratează mirosurile ca poluare.
art. unic pct. 1 și pct. 2 (art. 64⁶ alin. (4))
Expunerea de motive promite includerea sănătății mintale și a calității vieții, dar textul votat nu le conține și adaugă în schimb un prag. Parlamentul poate fi indus în eroare.
art. unic pct. 1 / expunerea de motive
Dovada trebuie legată de un singur „operator investigat”. În zonele cu mai multe surse de miros, nicio firmă nu poate fi trasă individual la răspundere.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (3)) · ce scrie în legeascunde
„legături de cauzalitate directă între disconfortul olfactiv generat de operatorul investigat și starea de sănătate a populației”
Implicarea autorității sanitare e opțională („poate”), deși alin. (4) cere tocmai dovezi medicale. Fără cererea ei, dovada nu se poate obține.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (2)) · ce scrie în legeascunde
„Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului poate solicita sprijinul autorității centrale în domeniul sănătății publice”
Nu se spune care instituție se ocupă (agenția sau Garda de Mediu), în ce termen, ce înseamnă „soluționare” și dacă cel care reclamă află rezultatul.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (1)) · ce scrie în legeascunde
„autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin structurile subordonate, are responsabilitatea de a investiga și soluționa plângerea.”
După notificarea venită de la autoritatea sanitară, autoritatea de mediu nu are nicio obligație concretă de a acționa și niciun termen.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (3))
Nu se spune ce standard se aplică atunci când cele naționale, europene și internaționale diferă, așa că rămâne loc de interpretări convenabile.
art. unic pct. 1 (art. 2 pct. 23¹)
Și cooperarea cu instituțiile de sănătate în muncă este doar opțională și „după caz”, fără criterii pentru situațiile în care trebuie cerută.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (6)) · ce scrie în legeascunde
„autoritatea competentă pentru protecția mediului poate solicita, după caz, sprijinul instituțiilor competente în domeniul securității și sănătății în muncă”
Textul folosește „discomfort” în loc de termenul definit „disconfort”. E o greșeală de redactare care poate fi folosită pentru a contesta procedura.
art. unic pct. 2 (art. 64⁶ alin. (1)) · ce scrie în legeascunde
„În cazul unei plângeri din partea publicului care reclamă existența unui discomfort olfactiv”
O schimbare care l-ar face acceptabil
Păstrarea definiției actuale, care include percepția oamenilor (eventual extinsă la calitatea vieții, cum promite expunerea), și eliminarea alin. (4) al art. 64⁶, ca autorizațiile să poată fi revizuite după regulile generale.
Ce ar rămâne: risc moderat, cam 3,5 din 10 (estimare).
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 23.03.2026
Depus (trecut)
27 parlamentari, la Senat, cu nr. L655/2025
Senatul (trecut)
prima cameră; l-a adoptat pe 17 martie 2026
Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)
raport până pe 15 aprilie 2026
Plenul Camerei (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Cum s-a votat
Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.
Senatul l-a adoptat
16 martie 2026
Vot final · L655/2025 · 116 senatori prezenți
95 de voturi pentru, 0 contra și 21 de abțineri; 116 senatori prezenți.
- Pentru
- 95
- Contra
- 0
- Abținere
- 21
- Prezent, n-a votat
- 0
- Fără vot înregistrat
- 8
Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți Grup și mărime Ponderea și împărțirea grupului Pentru Contra Abținere PSD(33)33 0 0 AUR(25)25 0 0 PNL(18)18 0 0 USR(18)0 0 18 PIR(12)9 0 3 UDMR(7)7 0 0 Neafiliați(3)3 0 0 Au votat altfel decât grupul3 parlamentari
- Abținere(grupul: pentru)
- Abținere(grupul: pentru)
- PIROnea OlgaAbținere(grupul: pentru)
„Fără vot înregistrat”: 8 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.
Cum a votat fiecare senator (124)Deschide listaÎnchide lista
Pentru95 de senatori
PSD33- Bică Andra
- Buzatu Oana-Constantina
- Cașcaval Dan
- Catana Claudiu-Daniel
- Cazanciuc Robert-Marius
- Ciuperceanu Ionuț-Ciprian
- Corlățean Titus
- Dogariu Eugen
- Federovici Doina-Elena
- Floroiu Ionel
- Graur Cătălin
- Humelnicu Marius
- Mazilu Liviu-Lucian
- Mălăiescu Luca
- Mărginean Lucian
- Mihai Daniela
- Mohan Aurel-George
- Moise Sorin
- Nicula Mircea-Cristian
- Orban Carmen
- Păduraru Răducu-Adrian
- Presură Alexandra
- Puiu Ovidiu
- Resmeriță Cornel-Cristian
- Rujan Ion-Cristinel
- Stan Ioan
- Stănescu Paul
- Stoiciu Victoria
- Streinu Cercel Adrian
- Stroe Felix
- Tănăsescu Alina-Elena
- Țepeluș Laurențiu-Cristinel
- Vlașin Sorin
PNL18- Abrudean Mircea
- Blaga Vasile
- Bota Gheorghe-Ioan
- Cîmpeanu Sorin-Mihai
- Coșa Silviu-Iulian
- Coteț Mihai
- Fenechiu Cătălin-Daniel
- Flutur Gheorghe
- Horga Maria-Gabriela
- Jitaru Ovidiu
- Marian Călin-Petru
- Neagu Nicolae
- Niculescu-Țâgârlaș Cristian-Augustin
- Pauliuc Nicoleta
- Păsculescu Veta
- Răcuci Claudiu-Vasile
- Rusu Petrică Lucian
- Veștea Mihail
UDMR7AUR25- Barcari Dorina
- Chelaru Mircia
- Chertif Costache
- Dîrlău Andrei-Emil
- Dumitrescu Cristina-Gabriella
- Geamănu Ștefan
- Iacob Constantin-Ciprian
- Lavric Sorin
- Negru Corneliu
- Parasca Teofil
- Păucean-Fernandes Luminița
- Petre George-Cezar
- Plăeșu Laurențiu
- Potecă Vasilică
- Roman Marius-Valentin
- Sandu Mircea-Ionuț
- Silegeanu Cătălin
- Spau Dumitru
- Stelea Niculina
- Stoica Ciprian-Titi
- Șipoș Eugen-Cristian
- Ștefănescu Daniela
- Vasile Marian
- Vlahu Nicolae
- Vlăescu Virgiliu-George
PIR9Abținere21 de senatori
USR18- Alexandru Victoria-Violeta
- Anghel Razvan-Paul
- Bochileanu George-Cătălin
- Bodea Marius
- Cernic Sebastian
- Cibu Deaconu Ruxandra
- Dobra Elena-Adelina
- Ghinea Cristian
- Mircescu Ion-Narcis
- Mîndru Cătălin-Emil
- Negoi Eugen-Remus
- Oprinoiu Aurel
- Pălărie Ștefan
- Păun Ana-Cynthia-Ioana
- Rus Vasile-Ciprian
- Spătaru Elena-Simona
- Șipoș Sorin-Gheorghe
- Ștefănache Gheorghe
Fără vot înregistrat8 senatori
Cum s-a schimbat pe drum
La Senat, proiectul a devenit mai riscant.
Mirosul contează legal doar peste valori-limită, iar autorizațiile operatorilor se revizuiesc mult mai greu.
- Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
- mai riscantSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
- Ce a schimbat Senatul
- 4 schimbări majore: 4 în rău, plus 1 minoră
- Ce rămâne în lege
- 5 probleme majore · 1 parte bună majoră, plus 7 minore
Schimbările majore
mai rău · art. 2 pct. 23¹
Mirosul contează doar peste valori-limită
La art. 2 pct. 23¹, disconfortul olfactiv există acum doar când se depășesc valori-limită. Inițial conta și percepția subiectivă; legea nu obligă însă nicio autoritate să stabilească aceste limite.
Înainte · forma inițiatorului „care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare.”
Acum · forma Senatului „atunci când sunt depășite nivelurile sau valorile-limită stabilite conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare.”
mai rău · art. 64⁶ alin. (3)–(4)
Autorizațiile operatorilor se revizuiesc mult mai greu
Inițial, legătura cu sănătatea ducea la notificare pentru reexaminarea autorizațiilor. Acum, art. 64⁶ alin. (4) o face doar posibilă și numai la depășirea limitelor sau cu expertiză științifică.
Ce scrie în lege
Înainte · forma inițiatorului „autoritatea publică centrală pentru sănătate notifică autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, responsabilă cu emiterea actelor de reglementare în domeniul protecției mediului, pentru reexaminarea și actualizarea respectivelor acte.”
Acum · forma Senatului „Stabilirea legăturii de cauzalitate se face exclusiv pe baza studiilor, evaluărilor și dovezilor științifice măsurabile. Reexaminarea sau actualizarea actelor de reglementare poate fi dispusă doar dacă:”
mai rău · art. 2 pct. 23¹
Sănătatea și calitatea vieții ies din definiția mirosului
La art. 2 pct. 23¹ dispar efectele asupra sănătății fizice și mentale, calității vieții și impactul social-economic, deși expunerea de motive le promite. Rămâne doar prezența în aer a substanțelor cu miros.
Ce scrie în lege
Înainte · forma inițiatorului „efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației (fizice și mentale), asupra mediului, calității vieții, impactului social și economic”
Acum · forma Senatului „efectul generat de prezența în aer a unor substanțe cu miros, determinat și evaluat prin metode de măsurare standardizate”
mai rău · art. 64⁶ alin. (3)
Trebuie dovedită legătură directă cu operatorul investigat
La art. 64⁶ alin. (3), cauzalitatea trebuie să fie „directă” și cu „operatorul investigat”, greu de dovedit pentru greață, dureri de cap sau insomnie.
Ce scrie în lege
Înainte · forma inițiatorului „existența unei legături de cauzalitate între discomfortul olfactiv și starea de sănătate a populației”
Acum · forma Senatului „existența unei legături de cauzalitate directă între disconfortul olfactiv generat de operatorul investigat și starea de sănătate a populației”
Schimbări minore
mai bine Măsurile pentru miros nu înlocuiesc protecția lucrătorilor
Noile alin. (5)–(6) ale art. 64⁶ precizează că obligațiile de securitate în muncă rămân și că autoritatea de mediu poate cere sprijinul instituțiilor de profil.
Înainte · forma inițiatorului Prevederea nu exista în forma inițiatorului.
Acum · forma Senatului „măsurile dispuse pentru protecția populației și a mediului nu substituie obligațiile privind evaluarea riscurilor profesionale și supravegherea sănătății lucrătorilor”
Ce rămâne în lege
Probleme majore
- Mirosul contează doar peste valori-limită pe care nimeni nu e obligat să le adopte · art. 2 pct. 23¹
- Definiția ignoră sănătatea, calitatea vieții și percepția locuitorilor · art. 2 pct. 23¹
- Revizuirea autorizației e doar posibilă, chiar cu legătură cauzală dovedită · art. 64⁶ alin. (4)
- Legătura cauzală trebuie să fie directă, cu operatorul investigat, greu de dovedit · art. 64⁶ alin. (3)
- Evaluarea impactului asupra sănătății rămâne opțională, la cererea autorității de mediu · art. 64⁶ alin. (2)
Părți bune majore
- Autoritatea de mediu trebuie să investigheze și să soluționeze plângerile de miros · art. 64⁶ alin. (1)
4 probleme minore și 3 părți bune minore
Probleme minore
- Nu spune cine investighează plângerea: agenția de mediu sau Garda de Mediu · art. 64⁶ alin. (1)
- Nu definește soluționarea, nu dă termen și nu obligă la informarea petentului · art. 64⁶ alin. (1)
- Nu prevede sancțiuni noi pentru operatorii care produc mirosuri
- Expunerea de motive promite o definiție mai largă decât textul adoptat
Părți bune minore
- Mirosul se măsoară cu metode standardizate, previzibil pentru operatori · art. 2 pct. 23¹
- Sănătatea publică anunță autoritatea de mediu când mirosul afectează sănătatea · art. 64⁶ alin. (3)
- Protecția lucrătorilor expuși rămâne separată și poate implica instituțiile de securitate în muncă · art. 64⁶ alin. (5)–(6)
Cât de siguri suntem
- Ce s-a schimbat: sigur
- Citatele sunt copiate din textele oficiale ale formelor și verificate automat, cuvânt cu cuvânt.
- Mai bine sau mai rău: judecată
- Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
- Scorul de risc: orientativ
- Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
- Forma inițiatoruluiRisc redus3,0Gemini 3,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe senat.ro
- Forma adoptată de SenatRisc moderat6,3Gemini 7,0 · Claude 6,0 · ChatGPT 6,0Textul, pe cdep.ro
Ce poți face
Termenul pentru amendamente a trecut pe 2 aprilie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 15 aprilie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.
Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.
Raportul îl fac: Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Juridică, de disciplină și imunități, Mediu și echilibru ecologic
Către: cp04@cdep.ro, cp11@cdep.ro, cp.mediu@cdep.ro
Subiect: Propunere de modificare: PL-x 217/2026
Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 217/2026, „Proiect de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. unic pct. 1 – art. 2 pct. 23¹ OUG 195/2005 Textul propus: „23¹. disconfortul olfactiv - efectul asupra sănătății sau calității vieții populației generat de prezența în aer a unor substanțe cu miros, determinat și evaluat prin metode standardizate (olfactometrie, determinarea frecvenței mirosului în zonele locuite), inclusiv în absența unor valori-limită stabilite legal.” Motivarea: Forma Senatului recunoaște disconfortul olfactiv doar peste valori-limită, dar standardele EN (ex. EN 13725) sunt metode de măsurare, nu praguri, iar România nu are valori-limită generale pentru miros în aer. Plângerile riscă respingerea din start. Textul propus redă scopul din expunerea de motive (sănătate, calitatea vieții) și logica Directivei 2010/75/UE. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorii (prim-semnatar senatorul Cătălin Graur) spun că vor să elimine confuzia dintre autoritățile de mediu și cele de sănătate la plângerile pentru miros. Mai spun că vor să extindă definiția disconfortului olfactiv la sănătatea fizică și mentală, la calitatea vieții și la impactul social-economic, după practica statelor UE.
Ce face legea în realitate
Legea face într-adevăr din autoritatea de mediu instituția care investighează plângerile pentru miros. Sănătatea publică intervine doar la cerere („poate solicita”). Definiția adoptată de Senat nu conține însă nimic din extinderea promisă: mirosul devine juridic „disconfort olfactiv” doar peste niveluri sau valori-limită, deși standardul invocat (EN 13725) este o metodă de măsurare, nu un prag. În plus, art. 64⁶ alin. (4) permite reexaminarea autorizației operatorului „doar dacă” se depășesc limitele din autorizație sau o expertiză confirmă o legătură cauzală cu sănătatea. Acest filtru protejează mai mult operatorul decât vecinii.
Comisiile
Fac raportul
Dau aviz
Termen pentru amendamente: 2 aprilie 2026. Termen pentru raport: 15 aprilie 2026.
Alte proiecte care modifică aceeași lege
Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.
Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului
7 proiecte
- B625/2026Combustibilul pentru avioane nu se oprește când firma care îl livrează se reorganizeazăRisc moderat4,0În consultare publică
- B525/2026Poluare și mirosuri toxice: obligarea DSP și a Gărzii de Mediu să facă analize de apă, sol și sănătate la plângerile cetățenilorRisc redus2,0La Senat
- Pl-x 177/2024Pentru modificarea și completarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioareCu raport
- PL-x 459/2022Privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediuluiLa comisii
- PL-x 207/2022Pentru completarea art.98 alin.(2) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediuluiLa comisii
Documente oficiale
Derularea procedurii
- 17 mar. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constitutia României
- 23 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
- 31 mar. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
- 1 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 16 noiembrie 2026.