Poluare și mirosuri toxice: obligarea DSP și a Gărzii de Mediu să facă analize de apă, sol și sănătate la plângerile cetățenilor

LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:

1. La articolul 64⁶, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) În cazul existenței unor plângeri din partea publicului care reclamă existența unui disconfort olfactiv, precum și în cazul sesizărilor formulate de autoritățile cu atribuții de control în domeniul protecției mediului, autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, are obligația de a efectua investigații în vederea identificării unor factori de poluare sau surse generatoare de disconfort olfactiv și a evaluării impactului asupra sănătății, urmând a formula răspunsurile la petiții doar în baza rezultatelor acestor investigații, pe care le comunică petenților.

2. La articolul 64⁶, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, realizează sau dispune, după caz, evaluări și monitorizări independente ale forajelor și ale puțurilor de apă din jurul amplasamentelor reclamate și ale solului, în colaborare cu autoritățile competente pentru protecția mediului pentru efectuarea măsurătorilor și determinărilor necesare, conform actelor de autorizare și a prevederilor legale corespunzătoare, precum și studii de evaluare a impactului asupra sănătății, coroborează rezultatele acestora cu datele din automonitorizare, studiile anterioare, sesizările publicului și constatările autorităților cu atribuții de control în domeniul protecției mediului.

3. La articolul 64⁶, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) În situația în care în urma investigațiilor autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, constată existența unei legături de cauzalitate între disconfortul olfactiv reclamat și starea de sănătate a populației, notifică de îndată autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea actelor de reglementare, în vederea reexaminării acestora și a dispunerii, în condițiile legii, a măsurilor care se impun, inclusiv, după caz, a suspendării actelor de reglementare.

4. La articolul 82, după litera h) se introduce o literă nouă, litera i), cu următorul cuprins:

i) investighează, prin structurile subordonate, impactul asupra sănătății și calității vieții populației al factorilor de poluare sau al surselor generatoare de discomfort olfactiv identificate în condițiile, în condițiile art. 64⁶.

Art. II. Metodologia de investigare a impactului disconfortului olfactiv asupra sănătății și calității vieții populației se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale cu responsabilități în domeniul sănătății, în colaborare cu autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul protecției mediului, în termen de maximum 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Prezenta lege a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76, alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

PREȘEDINTELE SENATULUI

Sorin-Mihai GRINDEANU

Mircea ABRUDEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

la Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului

Descrierea situației actuale

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului reglementează cadrul general privind prevenirea și controlul integrat al poluării, precum și atribuțiile autorităților publice competente în domeniul protecției mediului, precum și al sănătății populației. În ceea ce privește sesizarea disconfortului olfactiv, în cadrul articolul 64⁶ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 se precizeaza, în prezent, că, în cazul existenței unor plângeri din partea publicului care reclamă existența existența disconfortului olfactiv, autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, formulează răspunsurile la respectivele plângeri.

Art. 64⁶ (1) În cazul existenței unor plângeri din partea publicului care reclamă existența unui disconfort olfactiv, autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, formulează răspunsurile la respectivele plângeri.

Totodată, în situația în care, în urma investigațiilor, autoritatea publică centrală pentru sănătate constată existența unei legături de cauzalitate între discomfortul olfactiv și starea de sănătate a populației, aceasta notifică autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea actelor de reglementare, în vederea reexaminării și actualizării acestora.

Art. 64⁶ (2) În situația în care în urma investigațiilor autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, constată existența unei legături de cauzalitate între discomfortul olfactiv și starea de sănătate a populației, notifică autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea actelor de reglementare în domeniul protecției mediului pentru reexaminarea și actualizarea respectivelor acte.

Astfel, deși cadrul normativ actual recunoaște necesitatea protejării sănătății populației în raport cu disconfortul olfactiv, acesta nu reglementează suficient de clar conținutul acestor investigații pe care autoritatea publica centrală pentru sanatate le efectuează sau le dispune. În situațiile în care există sesizări privind un posibil disconfort olfactiv sau un fenomen de poluare, datele deja disponibile la autoritatea publică centrală pentru sanatate trebuie analizate în cadrul unui ansamblu mai larg de informații și, după caz, coroborate cu rezultatele unor evaluări și monitorizări independente.

De asemenea, cadrul normativ actual se raportează în mod expres la plângerile formulate de public, fără a reglementa cu aceeași claritate situația în care necesitatea unei investigații este semnalată de autoritățile cu atribuții de control în domeniul protecției mediului, ca urmare a constatărilor realizate în exercitarea atribuțiilor proprii. Această situație poate conduce la un circuit instituțional incomplet, în care constatările realizate în cadrul controlului de mediu nu determină, în toate cazurile, declanșarea unei investigații de sănătate publică realizate potrivit unor reguli și criterii prestabilite.

Relevanța practică a intervenției legislative este evidențiată și de datele cele mai recente comunicate de Garda Națională de Mediu, date disponibile public. În urma episodului de disconfort olfactiv resimțit în municipiul București și județul Ilfov în luna august 2026, au fost formulate peste 1.300 de sesizări din partea populației, fiind declanșate 55 de controale și dispuse sancțiuni contravenționale în valoare totală de 795.000 lei, trei sistări de activitate și 22 de măsuri de conformare. Situația prezintă o relevanță deosebită din perspectiva mecanismului propus prin prezenta inițiativă legislativă, întrucât, potrivit datelor comunicate de Garda Națională de Mediu, deși disconfortul olfactiv a fost reclamat de peste 1.300 de persoane, măsurătorile oficiale nu au înregistrat depășiri ale limitelor de poluare.¹

Necesitatea clarificării acestui circuit instituțional este evidențiată inclusiv de datele comunicate de Garda Națională de Mediu (GNM). Potrivit declarației publice din data de 11 august, la nivel național, Garda Națională de Mediu a transmis 2.556 de adrese distincte către direcțiile de sănătate publică, prin care au fost puse la dispoziția acestora datele și concluziile rezultate din controalele efectuate, în vederea analizării și dispunerii măsurilor prevăzute de lege. Conform aceleiași comunicări publice, până la data declarației nu a fost primit niciun răspuns la aceste adrese ale Gărzii Naționale.² Totodată, în vederea susținerii nevoii reale de cooperare între instituții, potrivit Raportului de activitate al GNM pentru anul 2025, activitatea de monitorizare și control în domeniul calității aerului se fundamentează inclusiv pe date furnizate prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului și prin laboratoarele autorităților de mediu. În acest context, colaborarea structurilor de sănătate publică cu autoritățile competente pentru protecția mediului pentru efectuarea măsurătorilor și determinărilor necesare permite valorificarea capacității tehnice și a datelor existente la nivelul acestora în cadrul investigațiilor privind impactul asupra sănătății populației.³

Necesitatea reglementării

Intervenția legislativă este necesară pentru instituirea unui mecanism clar și obiectiv de investigare a sesizărilor privind discomfortul olfactiv, precum și a eventualului impact al disconfortului asupra sănătății și calității vieții populației. Protecția efectivă a sănătății populației presupune că răspunsurile autorității competente în domeniul sănătății să fie precedate de o investigație și, bineînțeles, sa fie fundamentate pe rezultatele acesteia.

¹ Conform datelor oficiale din raportul Gârzii Naționale de Mediu

https://www.gnm.ro/wp-content/uploads/2026/09/Raport-Disconfort-olfactiv-București-IF-17-27-august-2026.pdf?utm\_source=chatgpt.com.

² Conform postarii Garzii Nationale de Mediu( pagina oficiala de Facebook), disponibila aici:

https://www.facebook.com/share/v/1VJkobgkiD/?mibextid=wwXIfr

În aceasta direcție, este necesară completarea actualului cadru de reglementare prin stabilirea obligației autorității publice centrale pentru sănătate, prin structurile subordonate, de a efectua investigații în vederea identificării factorilor de poluare și/sau a surselor generatoare de disconfort olfactiv și a evaluării impactului asupra sănătății populației. Necesitatea reglementării rezultă și din caracterul complex al fenomenelor de poluare. Existența sau efectele acestora nu pot fi evaluate, în toate situațiile, exclusiv prin raportare la datele disponibile, cel mai probabil, anterior formulării sesizărilor de către cetățeni.

Este necesară, de asemenea, includerea expresă a sesizărilor formulate de autoritățile cu atribuții de control în domeniul protecției mediului printre situațiile care determină efectuarea investigațiilor de către structurile autorității publice centrale pentru sănătate. Prin această soluție se asigură continuitatea circuitului instituțional între constatarea unor posibile probleme de mediu și evaluarea eventualelor efecte asupra sănătății populației. Totodată, pentru ca obligația de investigare să poată fi aplicată în mod unitar la nivel național, este necesară elaborarea unei metodologii de investigare a impactului disconfortului olfactiv asupra sănătății și calității vieții populației. Metodologia va permite stabilirea unui cadru tehnic și procedural comun pentru efectuarea investigațiilor, evaluarea datelor disponibile și fundamentarea concluziilor autorității competente în domeniul sănătății.

Obiectivul propunerii legislative

Obiectivul principal al propunerii legislative îl constituie consolidarea mecanismului de protecție a sănătății și calității vieții populației în situațiile în care sunt reclamate fenomene de discomfort olfactiv prin instituirea unei proceduri de investigare fundamentate pe date obiective și pe cooperarea dintre autoritățile competente.

În acest scop, propunerea legislativă urmărește extinderea sferei situațiilor care determină efectuarea investigațiilor de sănătate publică, prin includerea, alături de plângerile publicului, a sesizărilor formulate de autoritățile cu atribuții de control în domeniul protecției mediului, precum si instituirea expresă a obligației autorității publice centrale pentru sănătate, prin structurile subordonate, de a efectua investigații în vederea identificării factorilor de poluare și/sau a surselor generatoare de disconfort olfactiv și a evaluării impactului asupra sănătății populației. Totodată, propunerea urmărește realizarea sau dispunerea, după caz, a unor evaluări și monitorizări independente ale forajelor și puțurilor de apă din jurul amplasamentelor reclamate și ale solului, cu respectarea actelor de autorizare și a prevederilor legale aplicabile. În cazul constatării existenței unei legături de cauzalitate între disconfortul olfactiv reclamat și starea de sănătate a populației se instituie obligația notificării de îndată a autorității competente pentru protecția mediului. Propunerea vizează și elaborarea și aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a metodologiei de investigare a impactului disconfortului olfactiv asupra sănătății și calității vieții populației, în termen de maximum 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

Prin aceste modificări se urmărește instituirea unui circuit procedural coerent, în care sesizarea este urmată de investigație, investigația conduce la rezultate obiective, răspunsul autorității este fundamentat pe aceste rezultate, iar constatarea unui impact asupra sănătății determină sesizarea autorității competente pentru protecția mediului în vederea luării măsurilor prevăzute de lege.

Impactul socio-juridic al propunerii legislative

Propunerea legislativă este de natură să producă efecte pozitive atât în plan social, cât și instituțional și juridic. Din perspectiva populației, modificările propuse consolidează garanțiile privind analizarea sesizărilor referitoare la discomfortul olfactiv. Cetățeanul va beneficia, astfel, de un răspuns fundamentat pe rezultatele unei investigații, iar nu exclusiv de o analiză formală a informațiilor existente în baza de date a autorității.

Din perspectiva autorităților publice, propunerea clarifică circuitul instituțional și consolidează cooperarea dintre structurile din domeniul sănătății publice și autoritățile cu atribuții de control și reglementare în domeniul protecției mediului. Constatările autorităților de control în domeniul protecției mediului vor putea determina declanșarea investigației de sănătate publică, iar rezultatele acesteia vor putea, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, să determine reexaminarea actelor de reglementare și adoptarea măsurilor corespunzătoare.

Din perspectiva operatorilor economici, propunerea legislativă contribuie la crearea unui cadru mai predictibil și mai echilibrat. Sesizările publicului sau ale autorităților nu determină în mod automat existența unei răspunderi a operatorului, ci declanșează un proces de investigare în cadrul căruia sunt analizate și coroborate mai multe categorii de date.

Din punct de vedere juridic, propunerea completează cadrul normativ existent prin transformarea obligației de formulare a răspunsurilor la plângerile privind discomfortul olfactiv într-un mecanism procedural fundamentat pe efectuarea unei investigații independete.

Totodată, introducerea expresă a atribuției de investigare în sarcina autorității publice centrale pentru sănătate asigură o corelare între competența instituțională și procedura prevăzută la art. 64⁶. Reglementarea posibilității reexaminării și, după caz, a suspendării actelor de reglementare, în condițiile legii, creează cadrul necesar pentru adoptarea unor măsuri proporționale atunci când investigațiile evidențiază existența unei legături de cauzalitate între discomfortul olfactiv reclamat și starea de sănătate a populației.

PAUH AXA-CYTH'A-IOANYA

Oprievoh Kuref

VARGA GZLAD

GURGIN ADRIAN

COLIBAN ALLEN

Tabel semnături

LEGE

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protectia mediului

Cod fiscal: 10464660

E-mail: ces@ces.ro

www.ces.ro

Membru fondator al Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare (AICESIS) Membru al Uniunii Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare Francofone (UCESIF)

„Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiunțare, organizare și funcționare.” (Art. 141 din Constituția României revizuită)

Biroul permanent al Senatului

Nr. 6730/14.10.2026

AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.195/2005 privind protecția mediului (b525/23.09.2026)

În temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 11 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare, Consiliul Economic și Social a fost sesizat cu privire la avizarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.195/2005 privind protecția mediului (b525/23.09.2026).

CONSILIUL ECONOMIC ȘI SOCIAL

În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din data de 14.10.2026, desfășurată online, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare, avizează FAVORABIL prezentul proiect de act normativ, cu următoarele observații:

- Direcțiile de sănătate publică au competențe proprii în ceea ce privește monitorizarea apei destinate consumului uman, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, în timp ce monitorizarea cantitativă și chimică a corpurilor de apă subterană face parte din sistemul reglementat de Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, nu orice „put de apă” sau „foraj” din apropierea unui amplasament intră automat în aceeași categorie juridică și în competența DSP (Direcția de Sănătate Publică). Propunerea legislativă ar trebui să distingă între apa destinată consumului uman și investigarea stării apelor subterane și să prevadă, după caz, participarea autorității competente de gospodărire a apelor. Simplul enunț că DSP acționează „în colaborare cu autoritățile competente pentru protecția mediului” nu rezolvă această suprapunere, deoarece autoritatea de gospodărire a apelor are un regim juridic și competențe proprii;

- ar trebui diferențiată mai clar „reexaminarea” actului de reglementare de „revizuirea” acestuia. Terminologia generală a Ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului operează cu instituția revizuirii actelor de reglementare atunci când intervin elemente noi sau se schimbă condițiile care au fundamentat actul. Soluția legislativă utilizează sintagma „reexaminarea acestora”, fără să stabilească dacă aceasta reprezintă doar o analiză preliminară sau conduce la procedura juridică de revizuire. Din perspectiva unității terminologice impuse de art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ar fi preferabil ca rezultatul investigației DSP să declanșeze, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, procedura de revizuire/reexaminare prevăzută de legislația specifică, nu să se creeze o noțiune procedurală aparent autonomă;

- art. II al propunerii legislative ar trebui corelat cu metodologia care trebuia deja elaborată în temeiul Legii nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. Legea nr. 123/2020 a prevăzut încă din 2020 că „Metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv” se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea comună a autorităților centrale pentru mediu și sănătate, în maximum 180 de zile. Popunerea legislativă instituie încă o metodologie, de această dată pentru „investigarea impactului disconfortului olfactiv asupra sănătății și calității vieții”. Cele două pot avea obiecte diferite (una stabilește existența/nivelul disconfortului, cealaltă efectele sanitare) însă este necesar a se preciza relația dintre ele pentru a evita două proceduri paralele care folosesc criterii sau seturi de date diferite;

- totodată, este necesară instituirea unui mecănism sancționator pentru nerespectarea noilor obligații legale, întrucât, în absența unei consecințe juridice exprese, există riscul ca acestea să rămână obligații cu caracter de recomandare. Propunerea legislativă impune autorităților competente obligații concrete de investigare a sesizărilor, efectuare sau dispunere a unor evaluări și monitorizări, evaluare a impactului asupra sănătății și sesizare a autorității de mediu atunci când sunt identificate efecte relevante, însă nu stabilește nicio consecință pentru situația în care aceste demersuri nu sunt realizate ori sunt efectuate cu încălcarea cerințelor legale.

Or, tocmai finalitatea proiectului (crearea unui mecanism efectiv de răspuns la sesizările privind discomfortul olfactiv) presupune ca obligațiile instituite să fie însoțite de garanții adecvate de executare. În lipsa unui regim sancționator, eficacitatea normelor ar depinde exclusiv de conduita voluntară a autorităților, iar persoanele afectate ar fi nevoite să recurgă, în principal, la mecanisme judiciare pentru a constrânge administrația să își îndeplinească atribuțiile;

- în concluzie, inițiativa vizează o îmbunătățire a cadrului legal actual privind discomfortul olfactiv, care este neaplicabil încă de la promovarea din 2020, în lipsa adoptării normelor, însă, în forma propusă, considerăm că este necesară analizarea capacității Direcției de Sănătate Publică de a investiga sursele de poluare, de a corela rezultatele cu nivelul de afectare al sănătății și de a propune măsuri. Este impropriu ca investigarea sursei de poluare olfactivă să revină în sarcina autorității sanitare, aceasta nefiind specializată pe măsurători și activități de teren în domeniul poluării. Această activitate ar trebui să revină autorităților de protecție a mediului, în speță garda de mediu, care să fie dotată fie cu aparate specializare de măsurare sau să preleve probe de laborator. Totodată nu sunt precizate standardele după care autoritatea sanitară va corela nivelul mirosului cu impactul asupra sănătății și calității vieții. Legea mirosurilor nu stabilește limite de toleranță olfactivă, corespunzătoare fiecărui sector industrial, ceea ce face dificilă și subiectivă evaluarea impactului;

- pentru eficacitate, este necesar ca legea să adopte praguri clare de discomfort olfactiv pentru fiecare industrie, fără a mai fi necesară, corelarea, de la caz la caz, cu impactul asupra sănătății. Măsurarea nu ar trebui să aibă loc doar la sesizarea persoanelor afectate, ci și în urma unor controale periodice din oficiu ale autorităților de mediu, în zonele afectate. Mai multe țări europene precum Germania. Franța, Austria, Olanda, Lituania, au praguri stricte măsurate în unități de miros pe metru cub pentru zonele rezidențiale și industrii. Acest tip de abordare s-a dovedit a fi cel mai eficace, având deja experiența din limitarea și măsurarea emisiilor industriale, care au determinat majoritatea fabricilor să adopte cele mai bune tehnici disponibile.

- în lipsa unor norme și standarde clare de aplicare și măsurare, legea va rămâne inutilizabilă și va proteja în continuare poluatorii.

Președinte,

Sterică FUDULEA

Digitally signed by Fudulea Sterica Date: 2026.10.15 14:16:00 EEST

Biroul permanent al Senatului Bp 525. 23.09.2026.

Către: Biroul Permanent al Senatului

În temeiul prevederilor art. 74 alin. (4) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protectia mediului

În numele inițiatorilor,

PAUN ANA - CYNTHIA - IOANA

Opriouu Huerel

VARPA Grid

GIVRGIV ADRIAN

GOLIBAND ALLEN