Sari la conținut
Risc moderat4,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulCu raportPL-x 248/2026 · L86/03.02.2026 la Senat

Copiii cu CES primesc masă caldă la școală, plătită din propria alocație de hrană

Scopul e bun: o masă caldă garantată pe zi pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. Textul are și garanții reale: se reține doar pentru zilele de prezență, iar restul banilor ajunge la părinte. Problema este că textul se contrazice. Alin.(7²) obligă școala să dea masa, iar alin.(7³) permite reținerea banilor doar «în cazuri bine documentate», fără să definească ce înseamnă asta. «Costul real» rămâne în seama unui ordin de ministru.

Titlul oficial: Proiect de Lege pentru completarea art.129 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art.129 din Legea nr.272/2004, cu un nou alineat, alin.(7¹). Inițiativa vizează creșterea calității vieții și incluziunii copiilor cu CES, asigurarea accesului la o alimentație adecvată pe durata activităților școlare și o utilizare eficientă a fondurilor publice destinate acestor drepturi, prin transformarea alocației bănești într-un suport alimentar concret - masă caldă sau pachet alimentar.

Inițiator
23 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Organică
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 23 parlamentari:UDMR16PSD4USR2PNL1

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 28 octombrie 2026.

  1. 29 octombrie

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (4,0 · 4,0 · 4,0 din 10).

4,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    4,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Intenția de a asigura o masă caldă la școală copiilor cu CES și de a vira părinților diferența rămasă este binevenită, însă textul votat de Senat este contradictoriu și vag. Fără criterii clare în lege, școlile pot reține bani din alocația CES în „cazuri bine documentate” nedefinite, fără excepții pentru copiii cu diete medicale sau tulburări senzoriale.

  • Claude

    4,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Scopul e bun: o masă caldă garantată pe zi pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. Textul are și garanții reale: se reține doar pentru zilele de prezență, iar restul banilor ajunge la părinte. Problema este că textul se contrazice. Alin.(7²) obligă școala să dea masa, iar alin.(7³) permite reținerea banilor doar «în cazuri bine documentate», fără să definească ce înseamnă asta. «Costul real» rămâne în seama unui ordin de ministru.

  • ChatGPT

    4,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul are un scop social util și nu introduce taxe, sancțiuni sau monopoluri. Riscul moderat provine din regulile neclare privind reținerea banilor și din protecția insuficientă a copiilor pentru care școala nu poate asigura hrană adecvată.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce spun instituțiile

Ce spun despre proiect comisia care face raportul și Consiliul Legislativ, pe scurt, din documentele lor oficiale. Fiecare observație are citatul ei din document.

  • Comisiile sesizate în fond

    Raport

    Comisiile propun respingerea proiectului

    Comisia pentru muncă și protecție socială

    Comisia pentru învățământ

    Comisia juridică, de disciplină și imunități

    Votul în comisie: Comisia pentru muncă și protecție socială: cu unanimitate de voturi; Comisia juridică, de disciplină și imunități: cu majoritate de voturi; Comisia pentru învăț.

    din 22 iunie 2026PDF pe cdep.ro(se deschide într-o filă nouă)

    3 observații, cu citate
    • Consideră că regulile propuse sunt insuficient de clare și ar putea încălca Constituția.

      „care nu sunt de natură să conducă la o mai mare stabilitate și eficiență legislativă, fiind susceptibile să încalce prevederile constituționale”
    • Atrage atenția că școlile nu au fonduri prevăzute special pentru finanțarea meselor sau a pachetelor alimentare.

      „Unitățile de învățământ nu beneficiază de capitole speciale pentru finanțarea suportului alimentar.”
    • Consideră că oferirea hranei exclusiv copiilor cu cerințe educaționale speciale, încadrați în grad de handicap, ar discrimina ceilalți copii din învățământul de masă.

      „ar fi discriminatorie față de ceilalți copii participanți la procesul instructiv-educativ din învățământul de masă, care au aceleași necesități nutriționale”

    Din fișa proiectului pe cdep.ro

    „primire raport de respingere”

    Formula din document

    „membrii celor trei Comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere a proiectului de Lege”
  • Consiliul Legislativ

    Aviz

    Consiliul Legislativ a dat aviz negativ

    din 22 ianuarie 2026PDF pe senat.ro(se deschide într-o filă nouă)

    3 observații, cu citate
    • Consideră că regulile propuse sunt prea neclare pentru a respecta cerințele Constituției.

      „modalitatea de exprimare a intenției normative nu întrunește exigențele de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituția României.”
    • Consideră că schimbarea trebuie făcută în Legea învățământului preuniversitar, care reglementează deja sprijinul pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.

      „soluția legislativă preconizată pentru art. 129 alin. (7²) ar fi trebuit să facă obiectul unei intervenții asupra actului normativ menționat supra”
    • Atrage atenția că textul pare să pună plata hranei în sarcina școlilor, deși legea prevede alte surse de finanțare.

      „din actuala redactare s-ar înțelege că suportul alimentar vizat s-ar acorda din bugetul acestor instituții de învățământ”

    Formula din document

    „Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:”

Un aviz favorabil nu înseamnă că proiectul nu are riscuri. Iar dacă un document lipsește de aici, nu înseamnă că instituția nu a avut obiecții: poate nu l-a trimis încă sau nu l-am citit noi. Observațiile le rezumă un model AI din documentul oficial și le păstrăm doar dacă citatul lor apare în document. Ce propune comisia luăm din fișa proiectului de pe cdep.ro.

Ce e bine și ce strică

7 lucruri bune · 11 probleme

Reparabilă

O idee bună cu garanții utile, stricată de alin. (7³), care face reținerea banilor facultativă, vagă și fără sursă clară de plată pentru masa obligatorie.

Ce e bine 7

  • Copiii primesc la școală, în fiecare zi, o masă caldă sau un pachet, nu doar bani. Hrana ajunge direct la copil.

    art. I, alin. (7²) · ce scrie în lege
    „instituțiile de învățământ acordă beneficiarilor un suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, un pachet alimentar”
  • Familia primește restul banilor după scăderea mesei. Alocația nu este confiscată în întregime.

    art. I, alin. (7⁵) · ce scrie în lege
    „Diferența dintre cuantumul alocației de hrană și suma reținută potrivit alin.(73) se virează reprezentantului legal al copilului”
  • Școala poate opri doar cât a costat masa dată efectiv copilului, nu o sumă fixă stabilită după bunul plac.

    art. I, alin. (7³) · ce scrie în lege
    „contravaloarea mesei efectiv furnizate, în limita costului real al acesteia”
Arată toate cele 7
  • Banii se opresc doar pentru zilele în care copilul a fost la școală. Familia nu plătește mese pe care copilul nu le-a primit.

    art. I, alin. (7⁴) · ce scrie în lege
    „Reținerea prevăzută la alin.(7³) se realizează proporțional cu numărul de zile de prezență efectivă la cursuri”
  • Legea spune clar că aplicarea ei nu poate micșora dreptul copilului la hrană. Familia are un temei pentru a contesta abuzurile.

    art. I, alin. (7⁵) · ce scrie în lege
    „Aplicarea prezentelor dispoziții nu poate conduce la diminuarea dreptului copilului la hrană stabilit prin lege”
  • Ordinea este clară: întâi masă gătită la cantină, apoi catering, iar pachetul doar dacă nu se poate altfel.

    art. I, alin. (7²) lit. a)-c) · ce scrie în lege
    „masă caldă, preparată în regim propriu, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ în care există cantină”
  • Ministerele trebuie să stabilească standarde minime de nutriție, modul de calcul și controlul aplicării, cu termen de 60 de zile.

    art. II · ce scrie în lege
    „procedura de calcul, reținere și virare a sumelor, standardelor nutriționale minime și mecanismul de monitorizare”

Ce strică 11

  • Școala este obligată să dea masa din alocație, dar oprirea banilor e doar o posibilitate. Nu se spune cine plătește masa dacă banii merg integral la familie.

    art. I, alin. (7²) și (7³) · ce scrie în lege
    „În situația în care copilul beneficiază de masă caldă asigurată de unitatea de învățământ în care este înscris, din cuantumul alocației de hrană se poate reține”
  • „Cazuri bine documentate” nu este definit. Nu se știe ce trebuie dovedit și de cine, deci fiecare școală poate decide altfel. Asta deschide calea abuzului.

    art. I, alin. (7³) · ce scrie în lege
    „se poate reține de către unitatea de învățământ în cazuri bine documentate contravaloarea mesei efectiv furnizate”
  • „Costul real” nu e definit și nu are plafon zilnic. Poate include transport, ambalare sau profitul firmei de catering, micșorând suma rămasă familiei.

    art. I, alin. (7³) · ce scrie în lege
    „contravaloarea mesei efectiv furnizate, în limita costului real al acesteia”
Arată toate cele 11
  • Oprirea banilor e prevăzută doar pentru masa caldă. Nu se spune din ce bani se plătește pachetul alimentar, deși școala e obligată să-l dea.

    art. I, alin. (7²) lit. c) și (7³) · ce scrie în lege
    „pachet alimentar, în cazurile în care nici masa caldă preparată în regim propriu, nici cea prin servicii de catering nu poate fi asigurată”
  • Nu e clar cine calculează, oprește și plătește banii: școala sau DGASPC. Circuitul trebuie corelat cu modul actual de plată a drepturilor CES.

    art. I, alin. (7⁴) · ce scrie în lege
    „pe baza situației comunicate lunar de unitatea de învățământ către direcția generală de asistență socială și protecția copilului”
  • Familia nu poate alege sau refuza masa și nu primește calculul sumei oprite. Legea nu prevede nici o cale de contestare.

    art. I, alin. (7³)-(7⁵)

  • Mulți copii cu CES au nevoie de diete medicale (alergii, diabet, autism, probleme la înghițire). Legea nu le pomenește deloc.

    art. I, alin. (7²)

  • Aproape tot ce contează (calculul, oprirea banilor, plata, normele de hrană) e lăsat unui ordin al trei miniștri, greu de adoptat în 60 de zile.

    art. II · ce scrie în lege
    „se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și cercetării, al ministrului sănătății și al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale normele metodologice de aplicare”
  • Școlile fără cantină trebuie să organizeze catering fără niciun ban în plus, doar din alocație. Achizițiile și personalul sunt costuri neacoperite.

    art. I, alin. (7²) lit. b) · ce scrie în lege
    „masă caldă, în regim catering, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ în care nu există cantină proprie”
  • Trimiterea la alin. (6) și (7) laolaltă lasă neclar cine sunt beneficiarii: numai copiii cu CES sau și alte categorii din alin. (6).

    art. I, alin. (7²) · ce scrie în lege
    „Din sumele aferente reprezentând alocația zilnică de hrană prevăzută la alin.(6) și (7)”
  • Numerotarea e greșită în text („(75)”, „alin.(73)” în loc de (7⁵), (7³)). Poate crea confuzii la aplicare.

    art. I, alin. (7⁵) · ce scrie în lege
    „(75) Diferența dintre cuantumul alocației de hrană și suma reținută potrivit alin.(73)”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Alin. (7³) trebuie rescris: reținerea să fie regulă clară, pentru orice suport alimentar, fără „cazuri bine documentate”, cu „cost real” definit, plafon zilnic și indicarea plătitorului.

Ce ar rămâne: risc moderat, cam 2,5 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: raport, din depus

  1. Depus (trecut)

    23 parlamentari, la Senat, cu nr. L86/03.02.2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 23 martie 2026

  3. Comisiile Camerei (trecut)

    raport până pe 22 aprilie 2026

  4. Plenul CamereiAcum (etapa de acum)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a adoptat

    23 martie 2026

    Vot final · L86/2026 · 98 de senatori prezenți

    97 de voturi pentru, 0 contra și 1 abținere; 98 de senatori prezenți.

    Pentru
    97
    Contra
    0
    Abținere
    1
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    8
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(29)
    2900
    AUR(24)
    2400
    USR(14)
    1400
    PIR(10)
    901
    PNL(9)
    900
    UDMR(6)
    600
    Neafiliați(6)
    600

    Au votat altfel decât grupul1 parlamentar

    „Fără vot înregistrat”: 8 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (106)Deschide lista

    Pentru97 de senatori

    Abținere1 senator

Cum s-a schimbat pe drum

La Senat, proiectul a devenit mai puțin riscant, dar rămâne cu risc moderat.

Familia primește acum diferența dintre alocația de hrană și costul mesei luate la școală.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. mai puțin riscantSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
Ce a schimbat Senatul
4 schimbări majore: 4 în bine, plus 1 minoră
Ce rămâne în lege
4 probleme majore · 5 părți bune majore, plus 3 minore

Schimbările majore

  • mai bine · art. I, alin. (7⁵)

    Restul alocației de hrană merge la părinte

    Nou la art. I, alin. (7⁵): diferența dintre alocația de hrană și suma reținută de școală se virează reprezentantului legal. Inițial, textul nu spunea ce se întâmplă cu acești bani.

    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    Acum · forma Senatului
    „Diferența dintre cuantumul alocației de hrană și suma reținută potrivit alin.(73) se virează reprezentantului legal al copilului.”
  • mai bine · art. I, alin. (7³)

    Școala poate reține doar costul real al mesei

    Alin. (7³) nou: școala poate reține din alocație contravaloarea mesei efectiv furnizate, cel mult costul real. Reținerea e însă facultativă, „în cazuri bine documentate”, fără să se spună ce se documentează.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    Acum · forma Senatului
    „din cuantumul alocației de hrană se poate reține de către unitatea de învățământ în cazuri bine documentate contravaloarea mesei efectiv furnizate, în limita costului real al acesteia.”
  • mai bine · art. I, alin. (7⁴)

    Se reține doar pentru zilele de prezență

    Alin. (7⁴) nou: reținerea se face proporțional cu zilele de prezență efectivă, pe baza situației trimise lunar de școală la DGASPC. Inițial, zilele de absență nu erau reglementate.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    Acum · forma Senatului
    „Reținerea prevăzută la alin.(7³) se realizează proporțional cu numărul de zile de prezență efectivă la cursuri, pe baza situației comunicate lunar de unitatea de învățământ către direcția generală de asistență socială și protecția copilului.”
  • mai bine · art. I, alin. (7⁵)

    Dreptul copilului la hrană nu poate scădea

    Alin. (7⁵) adaugă garanția că aplicarea noilor reguli nu poate diminua dreptul copilului la hrană stabilit prin lege.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    Acum · forma Senatului
    „Aplicarea prezentelor dispoziții nu poate conduce la diminuarea dreptului copilului la hrană stabilit prin lege.”

Schimbări minore

  • mai bine Ordinul de aplicare trebuie să acopere și banii

    Art. II: ordinul comun al miniștrilor trebuie să stabilească acum și procedura de calcul, reținere și virare a sumelor, plus monitorizarea. Inițial privea doar implementarea și standardele nutriționale.

    Înainte · forma inițiatorului
    „se va reglementa modalitatea concretă de implementare și standardele nutriționale.”
    Acum · forma Senatului
    „normele metodologice de aplicare, inclusiv procedura de calcul, reținere și virare a sumelor, standardelor nutriționale minime și mecanismul de monitorizare.”

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • Reținere facultativă „în cazuri bine documentate”, contradictorie cu masa obligatorie; neclar cine plătește · art. I, alin. (7³)
  • „Costul real” nedefinit; poate include transport, ambalare sau adaosul de catering · art. I, alin. (7³)
  • Dietele medicale ale copiilor (diabet, celiachie, alergii, autism, disfagie) nu sunt prevăzute · art. I, alin. (7²)
  • Nu e definit când „masa caldă nu poate fi asigurată”; pachetul poate deveni regula · art. I, alin. (7²) lit. c)

Părți bune majore

  • Diferența dintre alocație și suma reținută se virează reprezentantului legal · art. I, alin. (7⁵)
  • Reținerea se face doar proporțional cu zilele de prezență efectivă, comunicate lunar · art. I, alin. (7⁴)
  • Școala poate reține cel mult costul real al mesei efectiv furnizate · art. I, alin. (7³)
  • Dreptul copilului la hrană nu poate fi diminuat prin aplicarea legii · art. I, alin. (7⁵)
  • Ordine clară: cantină proprie, apoi catering, pachetul doar când niciuna nu e posibilă · art. I, alin. (7²)
2 probleme minore și 1 parte bună minoră

Probleme minore

  • Copiii școlarizați la domiciliu sau în spital nu sunt tratați explicit · art. I, alin. (7²)
  • Legea se aplică fără să aștepte ordinul cu standardele și procedura de calcul · art. II

Părți bune minore

  • Ordinul trebuie să stabilească calculul, reținerea, virarea, standardele nutriționale și monitorizarea · art. II

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Citatele sunt copiate din textele oficiale ale formelor și verificate automat, cuvânt cu cuvânt.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc moderat4,0Gemini 4,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 4,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc moderat4,0Gemini 4,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 4,0Textul, pe cdep.ro

Ce poți face

Comisia a terminat raportul, iar proiectul urmează la votul plenului. Poți scrie totuși comisiei și deputaților din județul tău.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Muncă și protecție socială, Învățământ, Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp07@cdep.ro, cp09@cdep.ro, cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: PL-x 248/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 248/2026, „Proiect de Lege pentru completarea art.129 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I – art. 129 alin. (7³) din Legea 272/2004 Textul propus: Alin.(7³) devine: «Pentru fiecare zi în care copilul primește efectiv masa caldă sau pachetul alimentar, unitatea de învățământ reține din alocația zilnică de hrană doar costul alimentelor și al preparării, fără cheltuieli administrative. Nu se reține nicio sumă pentru mesele finanțate din alte programe publice. Meniul respectă recomandările medicale ale copilului.» Motivarea: Textul actual permite reținerea doar «în cazuri bine documentate», noțiune nedefinită, deși alin.(7²) obligă școala să dea masa: nu se știe cine plătește masa când nu se reține, nici ce include «costul real». Formularea propusă leagă reținerea de masa efectiv primită, exclude dubla plată și ține cont de dietele copiilor cu CES (art. 1 alin. 5, art. 49 Constituție). Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii afirmă că alocația zilnică de hrană a copiilor cu CES nu este folosită întotdeauna pentru hrana copilului. Ei vor ca o parte din ea să fie acordată direct, la școală, ca masă caldă sau pachet alimentar, ca fiecare copil să aibă cel puțin o masă sănătoasă pe zi.

Ce face legea în realitate

Legea nu mărește alocația și nu aduce bani noi. Școala asigură o masă pe zi din banii deja cuveniți copilului, iar familia primește doar diferența. Expunerea de motive nu dă nicio cifră despre cât de des sunt deturnați banii, dar alin.(7²) e formulat general, pentru toți beneficiarii. Restul mecanismului e lăsat integral ordinului comun al celor trei miniștri: cum ajung banii de la DGASPC la școală, ce intră în «costul real», ce conține pachetul și ce standarde nutriționale se aplică.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 9 aprilie 2026. Termen pentru raport: 22 aprilie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

19 proiecte, 18 în dezbatere

și încă 14

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 23 mar. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constitutia României
  2. 30 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 7 apr. 2026Camera DeputațilorBiroul permanent aproba solicitarea de sesizare în fond primita de la: Comisia pentru învățământ
  4. 8 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  5. 9 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 30 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  7. 30 iun. 2026Camera Deputațilorprimire raport de respingere de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.