Sari la conținut
Risc moderat6,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 420/2026 · L269/2026 la Senat

„Înstrăinarea părintească” devine „sabotajul relațiilor de atașament”, cu sancțiuni mai dure

Proiectul repară o problemă reală: definiția actuală judecă emoțiile copilului, nu fapta adultului. O înlocuiește însă cu o definiție la fel de elastică („poate dezvolta”, „sistematic”, „nejustificat”), de care leagă penalități zilnice dublate obligatoriu, autoritate părintească exclusivă și chiar plasamentul de urgență. Expunerea invocă recomandarea ONU de abrogare, dar proiectul doar redenumește conceptul și îi lărgește aria.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.272/2004, în sensul înlocuirii sintagmei „înstrăinare părintească” cu noțiunea de „sabotaj al relațiilor de atașament ale copilului” și al introducerii definiției acesteia din urmă, precum și a altor definiții precum cea a „autorului sabotajului” sau, după caz, cu privire la „persoana a cărei relație cu copilul a fost sabotată”.

Inițiator
1 parlamentar
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 1 parlamentari:Neafiliați1

Ce spun cele trei modele

Gemini: risc moderat; Claude și ChatGPT: risc ridicat (Gemini 5,0 · Claude 7,0 · ChatGPT 7,0).

6,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · acord parțial

  • Gemini

    5,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Inițiativa are o direcție bună — mută analiza de pe emoțiile copilului pe faptele adulților și oprește îmbogățirea unui părinte din penalități —, dar ascunde o dublare disproporționată a amenzilor zilnice (până la 30% din salariul lunar pe zi de întârziere) și conține erori de tehnică legislativă.

  • Claude

    7,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Proiectul repară o problemă reală: definiția actuală judecă emoțiile copilului, nu fapta adultului. O înlocuiește însă cu o definiție la fel de elastică („poate dezvolta”, „sistematic”, „nejustificat”), de care leagă penalități zilnice dublate obligatoriu, autoritate părintească exclusivă și chiar plasamentul de urgență. Expunerea invocă recomandarea ONU de abrogare, dar proiectul doar redenumește conceptul și îi lărgește aria.

  • ChatGPT

    7,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Orientarea către faptele adultului și atribuirea penalităților copilului sunt obiective utile. Forma propusă prezintă însă riscuri serioase prin definiția prea largă, efectele asupra locuinței copilului și mecanismul bancar insuficient clarificat.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

12 lucruri bune · 17 probleme

Cu probleme

Are o direcție bună: se uită la faptele adultului și pune penalitățile în contul copilului. Dar definiția vagă, penalitățile fără plafon și plasamentul de urgență pentru sabotaj o fac riscantă în ansamblu.

Ce e bine 12

  • Sabotajul se judecă după fapte deliberate și repetate ale adultului, nu după emoțiile copilului. Copilul nu mai este folosit ca probă împotriva unui părinte.

    art. unic pct. 2 – art. 4 lit. h) · ce scrie în lege
    „formă a violenței psihologice constând în orice acțiune deliberată și sistematică prin care un părinte ori o altă persoană împiedică, perturbă sau subminează nejustificat relația copilului”
  • Penalitățile nu mai ajung la părintele care a făcut plângerea, ci într-un cont pe numele copilului. Astfel dispare interesul de a câștiga bani din conflict.

    art. unic pct. 8 – art. 20 alin. (3) · ce scrie în lege
    „Penalitățile stabilite în temeiul alin. (2) lit. a) se consemnează integral într-un cont deschis pe numele copilului la o instituție de credit, la dispoziția exclusivă a acestuia.”
  • Sunt protejate și relațiile reale ale copilului cu bunicii, frații sau alte persoane apropiate, nu doar relația cu părinții.

    art. unic pct. 2 – art. 4 lit. h) · ce scrie în lege
    „relația copilului cu un alt părinte ori cu orice persoană față de care acesta a dezvoltat sau poate dezvolta relații stabile de atașament”
Arată toate cele 12
  • Cuvântul „nejustificat” permite apărarea părintelui care limitează contactul pentru un motiv legitim, de exemplu ca să protejeze copilul.

    art. unic pct. 2 – art. 4 lit. h) · ce scrie în lege
    „un părinte ori o altă persoană împiedică, perturbă sau subminează nejustificat relația copilului cu un alt părinte”
  • Ambii părinți au obligația să ducă și să aducă copilul. Niciunul nu poate refuza pe motiv că nici celălalt nu și-a respectat obligația.

    art. unic pct. 6 – art. 20 lit. a) · ce scrie în lege
    „ducerea și aducerea copilului la începutul și la sfârșitul perioadelor programului de relații personale reprezintă o obligație comună și reciprocă a ambilor părinți”
  • Banii din cont pot fi folosiți înainte de 18 ani pentru nevoile copilului, cu aprobarea instanței.

    art. unic pct. 8 – art. 20 alin. (7) · ce scrie în lege
    „instanța de tutelă poate încuviința, prin încheiere executorie, utilizarea unor sume din contul prevăzut la alin. (3) pentru cheltuieli necesare în interesul copilului”
  • Prezumția împotriva autorului sabotajului poate fi răsturnată cu probe. Locuința copilului nu se schimbă automat.

    art. unic pct. 20 – art. 140¹ alin. (2) · ce scrie în lege
    „Sabotajul relațiilor de atașament ale copilului creează prezumția relativă că exercitarea autorității părintești de către autorul sabotajului”
  • Când sabotajul este constatat, consilierea psihologică devine obligatorie pentru copil, pentru autor și pentru persoana afectată. Se încearcă repararea relației, nu doar sancționarea.

    art. unic pct. 20 – art. 140¹ alin. (3) lit. b) · ce scrie în lege
    „consilierea psihologică a copilului, a autorului sabotajului și a persoanei ale cărei relații cu copilul au fost sabotate”
  • La suspiciune de sabotaj, serviciile sociale trebuie să ceară o expertiză. Astfel decizia se sprijină pe o evaluare de specialitate.

    art. unic pct. 5 – art. 18 alin. (4) · ce scrie în lege
    „au obligația să solicite acesteia efectuarea unei expertize”
  • Contul se deschide direct pe baza hotărârii judecătorești. Părintele la care stă copilul nu poate bloca deschiderea lui.

    art. unic pct. 8 – art. 20 alin. (4) · ce scrie în lege
    „fără a fi necesară îndeplinirea niciunei formalități privind reprezentarea legală a minorului”
  • Procurorul și protecția copilului pot cere și ele constatarea sabotajului, nu doar părintele implicat în conflict.

    art. unic pct. 20 – art. 140¹ alin. (1) · ce scrie în lege
    „la cererea procurorului sau la cererea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, pe cale principală sau în orice litigiu pendinte”
  • Instanța trebuie să țină cont de sabotaj atunci când stabilește programul de vizită.

    art. unic pct. 4 – art. 17 alin. (4) · ce scrie în lege
    „de existența unui sabotaj al relațiilor de atașament ale copilului, în sensul art. 4 lit. h), precum și de alte aspecte relevante”

Ce strică 17

  • Sabotajul poate duce la scoaterea de urgență a copilului din familie, la asistent maternal sau într-un centru. Astfel se rup chiar legăturile pe care legea spune că le protejează.

    art. unic pct. 17 – art. 100 alin. (2)-(3) · ce scrie în lege
    „solicitând emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial”
  • La sabotaj, penalitatea devine obligatorie și ajunge la 20–30% din venitul lunar pe fiecare zi, fără plafon. În 4–5 zile poate depăși un salariu întreg.

    art. unic pct. 6 – art. 20 lit. a) · ce scrie în lege
    „stabilirea penalității este obligatorie, iar limitele minime și maxime ale penalității se dublează”
  • Formularea „poate dezvolta” acoperă relații care încă nu există, cu orice persoană (de exemplu un partener nou). Aproape orice refuz poate fi numit sabotaj.

    art. unic pct. 2 – art. 4 lit. h) · ce scrie în lege
    „cu orice persoană față de care acesta a dezvoltat sau poate dezvolta relații stabile de atașament”
Arată toate cele 17
  • Lipsește o excepție clară pentru părintele care limitează contactul din cauza violenței. Un agresor ar putea folosi legea împotriva părintelui care protejează copilul.

    art. unic pct. 2 – art. 4 lit. h)

  • Minimul fix de 300 lei, respectiv 600 lei pe zi, nu ține cont de venit. Penalitatea poate sărăci casa în care trăiește chiar copilul, iar banii lui rămân blocați până la 18 ani.

    art. unic pct. 6 – art. 20 lit. a) · ce scrie în lege
    „penalitatea se poate stabili între 10% și 15% din venitul net lunar al celui obligat la plata acesteia, dar nu mai puțin de 300 lei”
  • Termenii „sistematic” și „nejustificat” nu au criterii, de exemplu câte fapte sau în ce interval. Fiecare judecător îi poate interpreta diferit.

    art. unic pct. 2 – art. 4 lit. h) și i) · ce scrie în lege
    „părintele sau persoana care săvârșește în mod deliberat și sistematic acțiunile prevăzute la lit. h)”
  • Definiția vagă, combinată cu prezumția împotriva autorului, poate muta locuința copilului. Părintele acuzat trebuie să dovedească el că nu a făcut sabotaj.

    art. unic pct. 20 – art. 140¹ alin. (2) · ce scrie în lege
    „stabilirea locuinței copilului la domiciliul sau în îngrijirea ori sub supravegherea acestuia nu sunt în interesul superior al copilului”
  • Sabotajul devine motiv pentru a da autoritatea părintească unui singur părinte, cu aceeași definiție neclară.

    art. unic pct. 9 – art. 36 alin. (7) · ce scrie în lege
    „violența față de copil sau față de celălalt părinte, sabotajul relațiilor de atașament ale copilului, în sensul art. 4 lit. h)”
  • Poliția primește sarcina neclară de a „preveni sabotajul”, iar asistenții sociali pot intra în casă. Asta deschide calea unor intervenții abuzive în conflictele de familie.

    art. unic pct. 16 – art. 99 · ce scrie în lege
    „pentru prevenirea sabotajului relațiilor de atașament ale copilului, organele de poliție au obligația să sprijine reprezentanții direcției generale”
  • Profesorii, medicii și alți angajați sunt obligați să raporteze orice bănuială de sabotaj. Ei ajung prinși în certurile de custodie, iar serviciile sociale se aglomerează.

    art. unic pct. 13 și 15 – art. 89 alin. (3), art. 96 alin. (1) · ce scrie în lege
    „are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz, de neglijare sau de sabotaj al relațiilor de atașament ale copilului este obligată să sesizeze”
  • Angajatorii trebuie să sesizeze procurorii pentru sabotaj, deși sabotajul nu este infracțiune. Obligația este incoerentă.

    art. unic pct. 19 – art. 102 · ce scrie în lege
    „angajatorii au obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflați în grija sa”
  • Orice operațiune în contul copilului cere hotărâre judecătorească. Nu se spune la ce bancă se deschide, cine plătește comisioanele și cum rămâne unic dacă există mai multe hotărâri.

    art. unic pct. 8 – art. 20 alin. (4)-(5) · ce scrie în lege
    „Orice operațiune ulterioară asupra contului se realizează exclusiv în baza încheierilor executorii emise de instanța de tutelă competentă.”
  • Banii devin accesibili doar cu 18 ani împliniți și capacitate deplină, ambele condiții. Expresia „dacă instanța nu dispune altfel” poate prelungi blocarea și după majorat.

    art. unic pct. 8 – art. 20 alin. (6) · ce scrie în lege
    „Sumele devin accesibile titularului, de drept, la data împlinirii vârstei de 18 ani și dobândirii capacității depline de exercițiu, dacă instanța de tutelă nu dispune altfel”
  • Pct. 6 modifică art. 20 alin. (1) lit. a), dar pct. 8 trimite la alin. (2) lit. a). Trimiterea greșită poate bloca aplicarea mecanismului contului.

    art. unic pct. 6 și 8 – art. 20 · ce scrie în lege
    „Penalitățile stabilite în temeiul alin. (2) lit. a) se consemnează integral”
  • Comitetul ONU a cerut renunțarea la acest concept, conform expunerii de motive. Proiectul doar îl redenumește și îl lărgește, așa că riscul de abuz în procesele de custodie rămâne.

    expunerea de motive; art. unic pct. 2

  • Se abrogă art. 20 alin. (2) lit. b), dar textul nu arată ce prevedea. Efectul eliminării nu poate fi evaluat.

    art. unic pct. 7 · ce scrie în lege
    „La articolul 20 alineatul (2), litera b) se abrogă”
  • Textul are greșeli de redactare: „exploatații”, „sitizeze”, „ale cărui”. Formula introductivă spune doar „se modifică”, deși proiectul adaugă și alineate noi.

    art. unic pct. 3, 10, 11, 20; partea introductivă · ce scrie în lege
    „serviciul public de asistență socială este obligat să sitizeze în termen de 24 de ore direcția generală”

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 26.05.2026

  1. Depus (trecut)

    1 parlamentar, la Senat, cu nr. L269/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 18 mai 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 17 iunie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    18 mai 2026

    Raport de respingere · L269/2026 · 115 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    101 voturi pentru respingere, 2 contra și 12 abțineri; 115 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    101
    Contra respingerii
    2
    Abținere
    12
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    2
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(32)
    3200
    AUR(27)
    2700
    USR(17)
    1700
    PNL(14)
    1400
    PIR(10)
    0010
    UDMR(8)
    800
    Neafiliați(7)
    322

    „Fără vot înregistrat”: 2 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (117)Deschide lista

    Pentru respingere101 senatori

    Contra respingerii2 senatori

    Fără vot înregistrat2 senatori

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 8 iunie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 17 iunie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Muncă și protecție socială, Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp07@cdep.ro, cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 420/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 420/2026, „Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. unic pct. 2 – art. 4 lit. h) L.272/2004 Textul propus: h) sabotajul relațiilor de atașament ale copilului – acțiuni repetate, dovedite prin fapte, prin care un părinte sau altă persoană împiedică nejustificat relația copilului cu un părinte ori cu o persoană de care e deja atașat stabil. Nu constituie sabotaj conduita prin care un părinte protejează copilul sau pe sine de violență ori abuz, pe baza unor indicii rezonabile. Motivarea: Formula „poate dezvolta” atașament și lipsa unui prag pentru „sistematic” fac definiția imprevizibilă (art. 1 alin. 5 Constituție), deși de ea depind penalități dublate obligatoriu, autoritate părintească exclusivă și plasament de urgență. Fără excepție expresă, un părinte care protejează copilul de violență riscă sancțiuni, contrar art. 31 din Convenția de la Istanbul. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Expunerea de motive susține că „înstrăinarea părintească” este un concept nevalidat științific, criticat de Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, care face din copil proba propriei traume. Propune o definiție centrată pe conduita verificabilă a adultului, extinsă și la bunici sau frați. Vrea și să oprească folosirea penalităților ca sursă de câștig pentru unul dintre părinți.

Ce face legea în realitate

Ideile bune: accentul se mută pe conduita adultului, transportul copilului devine obligație comună a ambilor părinți, iar penalitățile ajung într-un cont blocat pe numele copilului. Noua definiție (art. 4 lit. h) rămâne însă vagă: acoperă orice persoană față de care copilul «poate dezvolta» atașament, nu fixează un prag pentru «sistematic» și nu exceptează expres părintele care protejează copilul de violență. În forma propusă, de ea depind penalități pe zi dublate obligatoriu (20–30% din venitul net lunar, minimum 600 lei/zi), autoritatea părintească exclusivă (art. 36), sesizările obligatorii ale profesioniștilor (art. 96), sprijinul poliției (art. 99) și plasamentul în regim de urgență (art. 100).

Comisiile

Termen pentru amendamente: 8 iunie 2026. Termen pentru raport: 17 iunie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

19 proiecte, 18 în dezbatere

și încă 14

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 11 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  2. 11 mar. 2026Senatînaintat la Senat
  3. 18 mai 2026Senatrespinsa de catre Senat
  4. 26 mai 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  5. 4 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 10 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  7. 1 iul. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  8. 7 sept. 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Guvern - cu nr.10041/07.09.2026 (negativ)

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.