Sari la conținut
Risc redus3,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 359/2026 · L164/16.03.2026 la Senat

Un singur părinte poate semna pentru consultațiile și tratamentele obișnuite ale copilului

Lege utilă, care rezolvă o problemă reală: un părinte va putea semna singur pentru consultațiile și tratamentele obișnuite ale copilului. Are însă două defecte de redactare de reparat în comisie: „riscul major” nu e definit, iar alin. (3) lit. b) cere acordul ambilor părinți chiar și când instanța a dat autoritatea părintească unuia singur.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.287/2009, în sensul introducerii unui nou articol, art.503¹ care vizează condițiile în care poate fi exprimat consimțământul pentru efectuarea actelor medicale asupra minorului, în cadrul exercitării autorității părintești.

Inițiator
1 parlamentar
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 1 parlamentari:Neafiliați1

Ce spun cele trei modele

Gemini și Claude: risc redus; ChatGPT: risc moderat (Gemini 3,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 5,0).

3,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · acord parțial

  • Gemini

    3,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O inițiativă utilă care deblochează accesul copiilor la consultații și tratamente curente atunci când părinții sunt separați sau în conflict. Textul are însă nevoie de mici reglaje tehnice în comisie pentru a nu expune medicii la litigii privind existența unor hotărâri judecătorești ascunse de unul dintre părinți.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Lege utilă, care rezolvă o problemă reală: un părinte va putea semna singur pentru consultațiile și tratamentele obișnuite ale copilului. Are însă două defecte de redactare de reparat în comisie: „riscul major” nu e definit, iar alin. (3) lit. b) cere acordul ambilor părinți chiar și când instanța a dat autoritatea părintească unuia singur.

  • ChatGPT

    5,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul poate simplifica accesul copiilor la îngrijiri obișnuite. Totuși, o excepție formulată greșit poate cere acordul unui părinte chiar când instanța a încredințat autoritatea părintească exclusiv celuilalt.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

6 lucruri bune · 10 probleme

Reparabilă

O lege utilă care deblochează îngrijirile medicale uzuale ale copiilor, slăbită de o excepție greșit formulată privind hotărârile judecătorești și de noțiunea vagă de „risc major”.

Ce e bine 6

  • Oricare părinte poate duce singur copilul la consultații, vaccinuri sau tratamente obișnuite. Se evită blocarea îngrijirii când celălalt părinte lipsește sau nu răspunde.

    art. I, art. 503¹ alin. (1) · ce scrie în lege
    „consimțământul poate fi exprimat de unul dintre părinți, în exercitarea autorității părintești”
  • Pentru intervențiile riscante e nevoie de acordul ambilor părinți. Deciziile grave despre copil rămân comune.

    art. I, art. 503¹ alin. (3) lit. a) · ce scrie în lege
    „actul medical implică un risc major pentru sănătatea ori integritatea minorului”
  • Părintele care a decis singur trebuie să-l anunțe pe celălalt. Astfel, ambii părinți știu ce tratamente primește copilul.

    art. I, art. 503¹ alin. (2) · ce scrie în lege
    „Părintele care a exprimat consimțământul are obligația de a-l informa pe celălalt părinte cu privire la actul medical”
Arată toate cele 6
  • Informarea nu trebuie să pună în pericol copilul sau părintele însoțitor. Prevederea e importantă în cazurile de violență domestică.

    art. I, art. 503¹ alin. (4) · ce scrie în lege
    „fără a pune în pericol siguranța minorului ori a părintelui care a exprimat consimțământul”
  • Ambii părinți au aceleași drepturi: oricare poate consimți, fără ca vreunul să fie favorizat. Regula e scrisă direct în Codul civil, unde se aplică tuturor.

    art. I, art. 503¹ alin. (1)

  • Legea intră în vigoare după 30 de zile, timp în care medicii și clinicile își pot adapta procedurile.

    art. II · ce scrie în lege
    „Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial”

Ce strică 10

  • Când instanța a dat autoritatea părintească doar unui părinte, textul cere totuși acordul ambilor. Rezultatul e invers față de hotărâre și poate bloca tratamentul.

    art. I, art. 503¹ alin. (3) lit. b) · ce scrie în lege
    „există o hotărâre judecătorească definitivă care stabilește o altă modalitate de exercitare a autorității părintești”
  • „Risc major” nu este definit și nu trimite la criterii medicale. De el depinde dacă e nevoie de una sau două semnături, deci incertitudinea pentru medici rămâne.

    art. I, art. 503¹ alin. (1) și alin. (3) lit. a) · ce scrie în lege
    „care nu au caracter de urgență și nu implică un risc major pentru sănătatea ori integritatea acestuia”
  • Excepția pentru actele riscante nu exclude expres urgențele. O operație urgentă și riscantă ar putea fi interpretată ca necesitând acordul ambilor părinți.

    art. I, art. 503¹ alin. (3) lit. a) · ce scrie în lege
    „Prin excepție de la alin. (1), este necesar consimțământul ambilor părinți atunci când”
Arată toate cele 10
  • Medicul nu e protejat dacă părintele prezent ascunde o hotărâre judecătorească. Nu e clar nici cum se leagă textul de prezumția de bună-credință din art. 503 C.civ.

    art. I, art. 503¹ alin. (3) lit. b) · ce scrie în lege
    „condiții speciale privind luarea deciziilor referitoare la sănătatea minorului”
  • Textul nu spune ce se întâmplă dacă celălalt părinte s-a opus expres actului medical. Un părinte ar putea trece peste opoziția declarată a celuilalt.

    art. I, art. 503¹ alin. (1)

  • Contează doar hotărârile „definitive”, deși cele privind copiii se aplică de regulă imediat, înainte de a deveni definitive. Rămâne o perioadă descoperită.

    art. I, art. 503¹ alin. (3) lit. b) · ce scrie în lege
    „hotărâre judecătorească definitivă care stabilește o altă modalitate”
  • Obligația de informare nu are formă, termen precis sau sancțiune. „Termen rezonabil” permite amânări fără consecințe.

    art. I, art. 503¹ alin. (2) · ce scrie în lege
    „dacă informarea prealabilă nu a fost posibilă, ulterior, într-un termen rezonabil”
  • Părintele care trebuie să informeze decide singur dacă informarea e periculoasă. Textul nu spune clar dacă astfel scapă de obligație, ceea ce lasă loc de abuz.

    art. I, art. 503¹ alin. (4) · ce scrie în lege
    „Obligația de informare prevăzută la alin. (2) se îndeplinește cu respectarea interesului superior al minorului”
  • Noțiunea de „risc major” nu se suprapune clar cu „tratamentele complexe sau intervențiile chirurgicale” din Legea 272/2004, care cer acordul ambilor părinți. Apar reguli paralele.

    art. I, art. 503¹ alin. (3) lit. a)

  • Textul nu menționează opinia copilului, deși legislația privind drepturile copilului și ale pacientului cere ca aceasta să fie luată în considerare.

    art. I, art. 503¹

O schimbare care l-ar face acceptabil

Lit. b) trebuie reformulată astfel încât consimțământul să se dea potrivit hotărârii judecătorești, inclusiv celei executorii nedefinitive, iar „risc major” trebuie definit prin criterii sau prin trimitere la lista din Legea 272/2004.

Ce ar rămâne: risc moderat, cam 2,5 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 29.04.2026

  1. Depus (trecut)

    1 parlamentar, la Senat, cu nr. L164/16.03.2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 27 aprilie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 21 mai 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    27 aprilie 2026

    Raport de respingere · L164/2026 · 112 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    108 voturi pentru respingere, 3 contra și 1 abținere; 112 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    108
    Contra respingerii
    3
    Abținere
    1
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    7
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(30)
    3000
    AUR(25)
    2410
    PNL(17)
    1700
    USR(16)
    1600
    PIR(11)
    821
    UDMR(7)
    700
    Neafiliați(6)
    600

    Au votat altfel decât grupul4 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 7 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (119)Deschide lista

    Pentru respingere108 senatori

    Contra respingerii3 senatori

    Abținere1 senator

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 12 mai 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 21 mai 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 359/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 359/2026, „Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I – art. 503¹ alin. (3), (5)-(7) C. civ. Textul propus: Se elimină alin. (3) lit. b) și se introduc alin. (5): „Dacă o hotărâre judecătorească stabilește alt mod de exercitare a autorității părintești, consimțământul se dă potrivit acesteia.” Alin. (6): „Dacă celălalt părinte s-a opus expres, decide instanța de tutelă (art. 486).” Alin. (7): „Actele cu risc major se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății.” Motivarea: Lit. b) cere acordul ambilor părinți tocmai când instanța a dat autoritatea unuia singur (art. 398 C.civ.), contrazicând hotărârea. Textul nu spune ce se întâmplă dacă celălalt părinte se opune, deși art. 486 oferă calea. „Risc major” nu e definit, deci medicul nu știe sigur când îi trebuie două semnături (cerința de previzibilitate, art. 1 alin. (5) Constituție). Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Expunerea de motive spune că lipsa unei reguli exprese a blocat accesul copiilor la îngrijiri medicale uzuale și a creat incertitudine pentru medici, care în practică au cerut semnătura ambilor părinți. Propune ca un părinte să poată consimți singur la actele medicale obișnuite, cu obligația de a-l informa pe celălalt.

Ce face legea în realitate

Noul art. 503¹ transformă prezumția care există deja la art. 503 alin. (2) C.civ. într-o regulă expresă pentru actele medicale fără urgență și fără risc major. Prezumția actuală spune că părintele care face singur un „act curent” are și acordul celuilalt, dar operează doar față de terții de bună-credință. Granița dintre o semnătură și două („risc major”) nu e definită, așa că în practică medicul va decide singur. Zonele gri vor genera dispute: vaccinarea, consilierea psihologică, tratamentul ortodontic sau medicația psihiatrică. Textul nu spune ce se întâmplă dacă celălalt părinte s-a opus expres. Obligația de informare nu are formă, termen precis sau sancțiune, iar faptul că nu afectează valabilitatea actului apare doar în expunerea de motive, nu în lege.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 12 mai 2026. Termen pentru raport: 21 mai 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul civil, Legea nr. 287/2009

18 proiecte, 16 în dezbatere

și încă 13

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 2 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  2. 2 feb. 2026Senatînaintat la Senat
  3. 27 apr. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  4. 29 apr. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  5. 6 mai 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.