Sari la conținut
Risc redus3,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 641/2026 · L436/2026 la Senat

Firmele care cumpără datorii vor trebui să-ți arate calculul înainte să te execute

Proiectul e util pentru debitori: cine cumpără o datorie trebuie să explice cum a ajuns la sumă, altfel pierde penalitățile și nu obține executarea silită. Redactarea e însă stângace. Aceeași condiție procedurală apare de patru ori, legea se aplică și dosarelor deja depuse, iar cerința de „recunoaștere pe înscris separat” poate goli protecția de conținut.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.287/2009, precum și a Legii nr.134/2010, în sensul instituirii unor garanții minime de transparență, informare și protecție procedurală pentru debitorii persoane fizice în cazul cesiunilor de creanță și al executării silite pornite de cesionari sau de entităti care acționează în numele acestora.

Inițiator
1 parlamentar
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 1 parlamentari:SOS1

Ce spun cele trei modele

Gemini și Claude: risc redus; ChatGPT: risc moderat (Gemini 3,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 4,0).

3,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

  • Gemini

    3,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O inițiativă utilă și echilibrată pe fond, care îi apără pe cetățeni de practica recuperatorilor de a reactiva datorii prescrise prin plăți modice și de executări silite pe sume netransparente. Textul suferă însă de câteva erori tehnice și de o prevedere tranzitorie retroactivă care trebuie corectate în comisie.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Proiectul e util pentru debitori: cine cumpără o datorie trebuie să explice cum a ajuns la sumă, altfel pierde penalitățile și nu obține executarea silită. Redactarea e însă stângace. Aceeași condiție procedurală apare de patru ori, legea se aplică și dosarelor deja depuse, iar cerința de „recunoaștere pe înscris separat” poate goli protecția de conținut.

  • ChatGPT

    4,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul oferă o protecție utilă persoanelor urmărite pentru datorii cesionate. Riscul moderat provine din greșeli de corelare și reguli neclare despre prescripție și dosarele deja depuse, care trebuie corectate înainte de adoptare.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

9 lucruri bune · 11 probleme

Reparabilă

O lege bună pentru debitorii persoane fizice, cu o redactare neglijentă în mai multe locuri. Nicio prevedere nu strică tot, dar mai multe trebuie corectate tehnic.

Ce e bine 9

  • Cine cumpără o datorie trebuie să-i trimită omului un calcul complet: cât a fost inițial, ce s-a plătit, ce dobânzi și penalități s-au adăugat și cum s-a ajuns la sold.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (6)-(7) C. civ.) · ce scrie în lege
    „cesionarul sau reprezentantul acestuia are obligația de a comunica debitorului, odată cu notificarea cesiunii, o situație detaliată, defalcată și verificabilă a debitului.”
  • Dacă firma nu trimite calculul la cerere, nu poate adăuga penalități pentru perioada întârzierii. Datoria de bază rămâne, deci sancțiunea e corectă și nu iartă datoria.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (9) C. civ.) · ce scrie în lege
    „cesionarul nu poate pretinde dobânzi penalizatoare, penalități ori alte accesorii aferente intervalului cuprins între data solicitării formulate de debitor și data comunicării complete a situației debitului”
  • O plată mică făcută din bună-credință nu mai înseamnă automat că omul recunoaște toată suma pretinsă. Nici nu mai prelungește termenul în care firma poate executa restul datoriei.

    art. I pct. 1 (art. 2538 alin. (2¹) C. civ.) și art. II pct. 4 (art. 709 alin. ( · ce scrie în lege
    „nu constituie, prin ea însăși, recunoaștere neechivocă a întregului debit, a accesorilor acestuia ori a cuantumului pretins de cesionar”
Arată toate cele 9
  • Executarea silită nu poate porni dacă firma nu arată în fața instanței și a executorului că a trimis cesiunea, dovada că deține datoria și calculul detaliat.

    art. II pct. 2-3 (art. 664 alin. (2¹) și art. 666 alin. (5¹) CPC) · ce scrie în lege
    „instanța respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă nu sunt depuse dovada comunicării cesiunii către debitor, înscrisul care atestă calitatea de creditor cesionar”
  • Omul poate cere calculul oricând, pe orice cale care lasă urmă (poștă, e-mail, platformă). Firma trebuie să răspundă în cel mult 15 zile lucrătoare.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (8) C. civ.) · ce scrie în lege
    „ori de câte ori debitorul o solicită în scris, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la primirea solicitării”
  • Când datoria e vândută de mai multe ori, fiecare nou cumpărător trebuie să trimită din nou calculul complet. Astfel nu se pierde istoricul între firme.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (10) C. civ.) · ce scrie în lege
    „fiecare cesionar are obligația de a comunica debitorului, odată cu notificarea cesiunii, situația detaliată, defalcată și verificabilă a debitului”
  • Dacă lipsesc actele, cererea e respinsă ca prematură, iar firma poate reveni după ce se conformează. Creditorul nu pierde datoria, deci echilibrul e păstrat.

    art. II pct. 6 (art. 666² CPC) · ce scrie în lege
    „fără a aduce atingere dreptului creditorului de a formula o nouă cerere după îndeplinirea obligațiilor de informare prevăzute de lege”
  • Și cei aflați deja în executare pot cere calculul detaliat. Dacă nu-l primesc în 15 zile lucrătoare, nu li se mai pot adăuga penalități pentru întârziere.

    art. III alin. (2)-(4) · ce scrie în lege
    „În cazul executărilor silite începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi, debitorul persoană fizică poate solicita creditorului cesionar”
  • Cine nu plătește o sumă pe care nu a primit-o explicată complet nu poate fi socotit de rea-credință.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (9) C. civ.) · ce scrie în lege
    „debitorul nu poate fi considerat de rea-credință pentru neefectuarea plății sumelor necomunicate în mod complet”

Ce strică 11

  • Aceeași lipsă de acte are consecințe diferite în texte diferite: «creanță nelichidă» (respingere definitivă), «refuz» sau «cerere prematură» (poate fi reluată). Instanțele vor decide diferit.

    art. II pct. 1, 2, 3 și 6 (art. 663 alin. (5), 664 alin. (2¹), 666 alin. (5¹), 6 · ce scrie în lege
    „creanța nu este considerată lichidă sub aspectul cuantumului dacă cererea de executare silită nu este însoțită de situația detaliată”
  • Regulile noi se aplică și cererilor deja aflate pe rolul instanțelor. Creditorii nu aveau cum să trimită dinainte un document cerut doar de acum, deci cererile lor vor fi respinse automat.

    art. III alin. (1) · ce scrie în lege
    „precum și cererilor de încuviințare a executării silite aflate în curs de soluționare la această dată”
  • Expresia «alte accesorii» poate include și dobânda normală din contract, nu doar penalitățile. Sancțiunea ar putea deveni disproporționată și ar fi aplicată diferit de la o instanță la alta.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (9) C. civ.) și art. III alin. (4) · ce scrie în lege
    „nu pot fi pretinse debitorului dobânzi penalizatoare, penalități ori alte accesorii aferente intervalului cuprins între data solicitării și data comunicării complete”
Arată toate cele 11
  • «Efectul întreruptiv operează numai în limita sumei achitate» nu are sens practic, fiindcă suma plătită e deja stinsă. Nu se spune clar ce se întâmplă cu restul datoriei.

    art. II pct. 4 (art. 709 alin. (1¹) CPC) și art. I pct. 1 (art. 2538 alin. (2¹) · ce scrie în lege
    „În lipsa unei asemenea recunoașteri exprese, efectul întreruptiv al plății parțiale operează numai în limita sumei efectiv achitate.”
  • Alin. (10) vorbește doar de «cesiuni succesive», deci nu e clar dacă se aplică primei vânzări a datoriei. Sancțiunea curge de la data cesiunii, nu de la cererea omului, ca la alin. (9).

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (10) C. civ.) · ce scrie în lege
    „Lipsa acestei comunicări împiedică invocarea împotriva debitorului a unor dobânzi penalizatoare, penalități ori costuri suplimentare acumulate după data cesiunii”
  • Proiectul adaugă un alin. (5) la art. 663 CPC, deși acest alineat există deja (creanțe cu termen sau condiționale). Fără renumerotare apare confuzie despre ce regulă se aplică.

    art. II pct. 1 · ce scrie în lege
    „La articolul 663, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:”
  • La datoriile foarte vechi, cumpărate de mai multe ori, valoarea inițială poate fi greu de aflat. Fără o excepție, unele datorii reale ar putea deveni practic imposibil de executat.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (7) C. civ.) · ce scrie în lege
    „valoarea creanței la data nașterii obligației, valoarea creanței la data fiecărei cesiuni, principalul rămas de plată”
  • Condițiile în care plata parțială e protejată sunt vagi («în cursul unor negocieri», «condițiile concrete ale ofertei») și vor fi greu de dovedit, ceea ce duce la procese în plus.

    art. I pct. 1 (art. 2538 alin. (2¹) C. civ.) · ce scrie în lege
    „în condițiile concrete ale ofertei de plată, reducere, eșalonare sau restructurare comunicate debitorului”
  • Obligația de informare privește doar datoriile față de profesioniști. Condițiile pentru executare și regula prescripției se aplică însă oricărei datorii cesionate, inclusiv între persoane private.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (6) C. civ.) față de art. II · ce scrie în lege
    „contracte de credit, contracte de consum, contracte de servicii ori alte raporturi juridice încheiate între un profesionist și un debitor persoană fizică”
  • Art. 666¹ cere și comunicarea «modalității de plată», condiție care lipsește din celelalte texte. Lista actelor necesare diferă de la un articol la altul.

    art. II pct. 5 (art. 666¹ CPC) · ce scrie în lege
    „dacă debitorului i-au fost comunicate cesiunea, identitatea creditorului cesionar, situația detaliată, defalcată și verificabilă a debitului și modalitatea de plată”
  • Există greșeli de redactare: «în sensul prezentei legi» într-un articol din Codul civil, «successive», «accesoriiile», «defalcate verificabile» fără «și». Pot crea dubii de interpretare.

    art. I pct. 2 (art. 1578 alin. (7) și (10) C. civ.), art. II pct. 4, art. III al · ce scrie în lege
    „În sensul prezentei legi, prin situație detaliată, defalcată și verificabilă a debitului se înțelege documentul transmis debitorului”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Ar trebui schimbate patru lucruri. Prima: o singură sancțiune în CPC, respingerea ca prematură, fără «nelichiditate», cu renumerotarea alineatului de la art. 663. A doua: precizat că plata parțială nu întrerupe prescripția pentru restul datoriei. A treia: limitată sancțiunea la penalități, fără dobânda contractuală. A patra: alin. (10) extins și la prima cesiune.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 2,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 28.09.2026

  1. Depus (trecut)

    1 parlamentar, la Senat, cu nr. L436/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 23 septembrie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 14 octombrie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    23 septembrie 2026

    Raport de respingere · L436/2026 · 99 de senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    67 de voturi pentru respingere, 3 contra și 29 de abțineri; 99 de senatori prezenți.

    Pentru respingere
    67
    Contra respingerii
    3
    Abținere
    29
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    6
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(27)
    2700
    AUR(22)
    0121
    PNL(17)
    1601
    USR(15)
    1500
    UDMR(7)
    700
    PIR(6)
    006
    Neafiliați(5)
    221

    Au votat altfel decât grupul2 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 6 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (105)Deschide lista

    Contra respingerii3 senatori

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 6 octombrie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 14 octombrie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 641/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 641/2026, „Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I pct. 1 (art. 2538 alin. (2¹) Cod civil) Textul propus: Ultima teză devine: „cu excepția cazului în care debitorul, după primirea situației prevăzute la art. 1578 alin. (7), a recunoscut expres cuantumul total și structura debitului printr-un înscris distinct de oferta sau acordul de plată. Acceptarea plății ori a eșalonării nu poate fi condiționată de această recunoaștere.” Motivarea: Fără precizare, cesionarii pot cere ca orice eșalonare să fie semnată pe un formular-tip care include și „recunoașterea” întregului debit, golind protecția de efect. Recunoașterea are sens doar după ce debitorul a primit calculul defalcat și doar dacă nu e condiție pentru acceptarea plății; altfel nu e liberă și informată. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorul spune că debitorii persoane fizice ale căror datorii sunt vândute succesiv primesc sume globale imposibil de verificat. Mai spune că o plată parțială făcută cu bună-credință ajunge să fie tratată ca recunoaștere a întregului debit și să prelungească prescripția. Ce propune este transparența, nu ștergerea datoriilor.

Ce face legea în realitate

Proiectul face patru lucruri. (1) Obligă cesionarul să trimită un decont defalcat (principal, dobânzi, penalități, plăți, imputații, formulă de calcul) la notificarea cesiunii și, la cerere, în 15 zile lucrătoare. (2) Taie dobânzile penalizatoare și penalitățile pe perioada în care decontul întârzie. (3) Face ca plata parțială să nu mai întrerupă prescripția pentru restul datoriei fără o recunoaștere scrisă separată. (4) Condiționează deschiderea și încuviințarea executării de depunerea decontului și a dovezii comunicării lui. Datoria nu se pierde, iar cesiunea rămâne opozabilă debitorului. Efectele secundare sunt trei: textul redundant va produce practică neunitară, cererile de încuviințare deja depuse vor fi respinse, iar recuperatorii vor putea condiționa orice eșalonare de semnarea unui formular-tip de recunoaștere.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 6 octombrie 2026. Termen pentru raport: 14 octombrie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul civil, Legea nr. 287/2009

18 proiecte, 16 în dezbatere

și încă 13

Codul de procedură civilă, Legea nr. 134/2010

33 de proiecte, 32 în dezbatere

și încă 28

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 23 sept. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  2. 28 sept. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 7 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 10 noiembrie 2026.