Sari la conținut
Risc redus2,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLegePl-x 56/2026 · L535/02.12.2025 la Senat

ONG-urile pot primi bani publici pe până la 4 ani, nu doar pe câte un an

Lege utilă și tehnică: ONG-urile nu mai trebuie să o ia de la zero în fiecare ianuarie, iar banii rămân condiționați anual de rapoarte și de buget. Problema e ce lipsește: niciun plafon nu împiedică o autoritate să blocheze 4 ani tot bugetul unui program la aceiași beneficiari, după o singură selecție.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.350/2005, în sensul introducerii posibilității finanțărilor multianuale pentru organizațiile nonprofit din România.

Inițiator
77 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Ordinară
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 77 parlamentari:PNL45PSD15USR8UDMR7Minorități2

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 29 octombrie 2026.

  1. 9 noiembrie

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc redus (2,0 · 3,0 · 3,0 din 10).

2,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O reformă tehnică pozitivă și așteptată de sectorul nonprofit, care deblochează finanțarea multianuală (până la 4 ani) pentru proiecte sociale, educaționale sau culturale, reducând birocrația selecțiilor anuale repetate. Textul conține însă mici lacune procedurale privind termenele de aprobare a rapoartelor anuale și verificarea plafoanelor de finanțare în anii subsecvenți.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Lege utilă și tehnică: ONG-urile nu mai trebuie să o ia de la zero în fiecare ianuarie, iar banii rămân condiționați anual de rapoarte și de buget. Problema e ce lipsește: niciun plafon nu împiedică o autoritate să blocheze 4 ani tot bugetul unui program la aceiași beneficiari, după o singură selecție.

  • ChatGPT

    3,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Legea introduce un mecanism util pentru continuitatea proiectelor nonprofit, fără taxe sau sancțiuni noi. Riscurile țin de actualizarea declarațiilor și de predictibilitatea finanțării anuale, nu de restrângerea drepturilor.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

9 lucruri bune · 9 probleme

Bună, stricată de o parte

O lege utilă, care aduce finanțare pe mai mulți ani pentru ONG-uri, dar are o portiță: edițiile anuale repetate pot primi bani 4 ani fără concurs, fără plafon pentru fondurile blocate.

Ce e bine 9

  • Permite finanțarea pe mai mulți ani a proiectelor care durează peste un an, deci ONG-urile își pot planifica activitatea și păstra personalul.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Autoritatea finanțatoare poate acorda finanțări nerambursabile cu caracter multianual pentru proiecte a căror perioadă de implementare excedează un an bugetar.”
  • Banii multianuali se dau tot prin concurs public, după procedura legii, nu prin atribuire directă.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (3)) · ce scrie în lege
    „Selecția proiectelor multianuale se realizează prin aplicarea procedurii de selecție publică de proiecte prevăzută de prezenta lege”
  • Finanțarea pe mai mulți ani rămâne legată de legile finanțelor publice și de creditele din buget, deci nu se pot face plăți fără bani aprobați.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (6)); art. I pct. 1 (art. 2 lit. i)) · ce scrie în lege
    „Acordarea finanțărilor multianuale se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice”
Arată toate cele 9
  • Beneficiarii trebuie să raporteze în fiecare an progresul și cheltuielile, iar finanțarea continuă doar dacă rapoartele sunt aprobate.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (5)) · ce scrie în lege
    „Beneficiarii contractelor multianuale sunt obligați să depună la autoritatea finanțatoare, până la 31 ianuarie a fiecărui an, raportul de progres și raportul financiar pentru anul anterior.”
  • Acordul are o durată maximă de 4 ani și trebuie să fixeze de la început suma totală, obiectivele și modul de verificare.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (2)) · ce scrie în lege
    „Acordul-cadru de finanțare multianuală se încheie pentru o perioadă de maximum 4 ani și stabilește cuantumul total al finanțării, obiectivele generale, perioada de derulare și condițiile de monitorizare a proiectului.”
  • Plățile în tranșe și în avans pot fi prevăzute și în acordul multianual, ceea ce ajută ONG-urile mici care nu pot avansa banii din fonduri proprii.

    art. I pct. 5 (art. 37 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „plățile către beneficiar să se facă în tranșe, în avans, în raport cu faza de execuție a proiectului și cu cheltuielile aferente”
  • Cheltuielile pot fi angajate pe toată durata acordului, nu doar într-un singur an, astfel că proiectele care trec dintr-un an în altul nu se blochează.

    art. I pct. 3 (art. 13) · ce scrie în lege
    „în cazul finanțărilor multianuale, în perioada de derulare a acordului-cadru de finanțare multianuală”
  • Scade birocrația: beneficiarul nu mai depune un dosar nou în fiecare an pentru același proiect.

    art. I pct. 2 (art. 12 alin. (4)); art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (3))

  • Noile reguli se aplică doar procedurilor începute după intrarea în vigoare, deci nu schimbă concursurile aflate deja în desfășurare.

    art. II alin. (2) · ce scrie în lege
    „Dispozițiile prezentei legi se aplică procedurilor de atribuire inițiate după această dată.”

Ce strică 9

  • Edițiile anuale ale unui eveniment „de același tip”, cu „obiective similare”, contează ca proiect multianual. Același organizator poate primi bani 4 ani fără concurs, iar termenii sunt vagi.

    art. I pct. 1 (art. 2 lit. k) pct. (ii)) · ce scrie în lege
    „ediții anuale successive ale unui proiect de același tip, desfășurate periodic, care au același scop și urmăresc obiective similare”
  • Concursul se face o singură dată pentru până la 4 ani și nu există o limită pentru cât din bugetul unui program poate fi blocat așa. Solicitanții noi pot rămâne fără bani.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (3) și (4)) · ce scrie în lege
    „o singură dată, la momentul acordării acordului-cadru de finanțare multianuală”
  • Nu există termen și nici criterii pentru aprobarea rapoartelor anuale. Autoritatea poate opri sau continua finanțarea după bunul plac.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (5)) · ce scrie în lege
    „Continuarea finanțării în anii următori se face numai pe baza aprobării rapoartelor și a existenței creditelor bugetare corespunzătoare.”
Arată toate cele 9
  • Dacă în noul an nu sunt bani în buget, legea nu spune ce se întâmplă cu acordul. Tot riscul cade pe beneficiar, iar proiectele continue pot rămâne neplătite la început de an.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (4) și (5)) · ce scrie în lege
    „Finanțarea nerambursabilă cu caracter multianual se aprobă de autoritatea finanțatoare pentru întreaga perioadă de desfășurare și se alocă anual”
  • Declarația beneficiarului se dă o singură dată pentru 4 ani și nu trebuie actualizată dacă situația se schimbă. Controlul limitelor de finanțare devine mai slab.

    art. I pct. 2 (art. 12 alin. (4)) · ce scrie în lege
    „declarația prevăzută la alin. (3) se depune o singură dată, la încheierea acordului-cadru de finanțare multianuală, și rămâne valabilă pe întreaga durată a acestuia”
  • Avansurile pot ține cont de „costurile interne de funcționare” ale beneficiarului, formulare vagă. Nu se cer garanții, deci banii publici pot ajunge să plătească cheltuielile curente ale organizației.

    art. I pct. 5 (art. 37 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „de durata și evoluția în timp a activității finanțate ori de costurile interne de organizare și funcționare ale beneficiarului”
  • Legea nu spune când autoritatea alege finanțarea multianuală, cum se modifică sau se reziliază acordul și nici nu cere publicarea acordurilor. Rămâne multă putere de decizie fără reguli.

    art. I pct. 4 (art. 13¹ alin. (1) și (2))

  • Cheltuieli angajate oricând în cei 4 ani pot fi plătite din contractele anuale. Granița dintre anii bugetari devine neclară și controlul pe fiecare an e mai greu.

    art. I pct. 3 (art. 13)

  • Textul vorbește de „proceduri de atribuire”, termen din achizițiile publice, deși legea folosește „selecție publică”. Asta poate crea dispute despre ce proceduri se aplică.

    art. II alin. (2)

O schimbare care l-ar face acceptabil

Scoaterea edițiilor anuale succesive din definiția proiectului multianual sau un concurs anual pentru ele, plus un plafon (de exemplu 50%) pentru partea din fondurile unui program care poate fi angajată pe mai mulți ani.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,8 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: Lege 91/2026, din 10.06.2026

  1. Depus (trecut)

    77 parlamentari, la Senat, cu nr. L535/02.12.2025

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 4 februarie 2026

  3. Comisiile Camerei (trecut)

    raport până pe 26 februarie 2026

  4. Plenul Camerei (trecut)

    decide la final

  5. Promulgare (trecut)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat și Camera Deputaților. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul4 februarie 2026Respins28 pentru · 2 contra · 69 abțineriVezi cum a votat fiecare grup
  2. Camera Deputaților13 mai 2026Adoptat204 pentru · 0 contra · 64 abțineriVezi cum a votat fiecare grup
  1. 1Senatul l-a respins

    4 februarie 2026

    Vot final · L535/2025 · 99 de senatori prezenți

    28 de voturi pentru, 2 contra și 69 de abțineri; 99 de senatori prezenți.

    Pentru
    28
    Contra
    2
    Abținere
    69
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    9
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(27)
    1026
    AUR(24)
    0024
    USR(13)
    1300
    PNL(12)
    1200
    Neafiliați(9)
    225
    PIR(8)
    008
    UDMR(6)
    006

    Au votat altfel decât grupul1 parlamentar

    „Fără vot înregistrat”: 9 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (108)Deschide lista

    Contra2 senatori

  2. 2Camera Deputaților l-a adoptat

    13 mai 2026, ora 12:22

    Vot final adoptare · PL 56/2026 · 269 de deputați prezenți

    204 voturi pentru, 0 contra și 64 de abțineri; 269 de deputați prezenți, dintre care 1 n-a votat.

    Pentru
    204
    Contra
    0
    Abținere
    64
    Prezent, n-a votat
    1
    Voturile pe grupuri parlamentare în Camera Deputaților, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținerePrezent, n-a votat
    PSD(81)
    80001
    AUR(50)
    60440
    PNL(43)
    43000
    USR(32)
    32000
    UDMR(18)
    18000
    UPR(13)
    00130
    Minorități(11)
    11000
    SOS(11)
    11000
    Neafiliați(10)
    3070

    Au votat altfel decât grupul7 parlamentari

    Lista Camerei arată doar deputații prezenți la vot; cei absenți nu apar.

    Cum a votat fiecare deputat (269)Deschide lista

    Pentru204 deputați

    PSD80

    Prezent, n-a votat1 deputat

Cum s-a schimbat pe drum

Pe drum, textul nu s-a schimbat pe fond.

Camera a adoptat proiectul fără schimbări de fond, doar cu corecturi de redactare.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe cdep.ro
  2. neschimbat pe fondCameră: Forma adoptată de Cameră, textul pe cdep.ro
Ce rămâne în lege
5 probleme majore · 2 părți bune majore, plus 6 minore

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • O singură selecție publică pentru până la 4 ani reduce accesul organizațiilor noi · art. 13¹ alin. (3)
  • Legea nu limitează ce parte din fondurile programului se angajează multianual · art. 13¹
  • Edițiile anuale ale proiectelor de același tip, definite vag, scapă de concursul anual · art. 2 lit. k) pct. (ii)
  • Aprobarea rapoartelor nu are criterii, termen de răspuns sau obligație de motivare · art. 13¹ alin. (5)
  • Lipsa creditelor bugetare poate opri finanțarea fără preaviz; riscul rămâne la beneficiar · art. 13¹ alin. (5)

Părți bune majore

  • Finanțare multianuală de până la 4 ani, cu suma totală aprobată de la început · art. 13¹ alin. (2) și (4)
  • Plăți în tranșe și în avans posibile și în acordurile multianuale · art. 37 alin. (1)
2 probleme minore și 4 părți bune minore

Probleme minore

  • Declarația pe propria răspundere se dă o dată, fără obligație de actualizare · art. 12 alin. (4)
  • Cheltuielile pot fi contractate oricând în acord, estompând separarea anilor bugetari · art. 13

Părți bune minore

  • Banii se alocă anual, în limita creditelor de angajament, conform Legilor 500/2002 și 273/2006 · art. 13¹ alin. (4) și (6)
  • Selecția rămâne publică, după procedura prevăzută deja de lege · art. 13¹ alin. (3)
  • Rapoarte anuale de progres și financiare obligatorii, până la 31 ianuarie · art. 13¹ alin. (5)
  • Noile reguli se aplică doar procedurilor inițiate după intrarea în vigoare · art. II alin. (2)

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Comparația e făcută pe textele oficiale ale formelor, pe care le poți deschide mai sus.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc redus2,7Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe cdep.ro
  • Forma adoptată de CamerăRisc redus2,7Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe cdep.ro

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii, parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, spun că limitarea finanțărilor la un singur an bugetar împiedică proiectele complexe și angajarea stabilă de personal. Ei promit predictibilitate, mai puțină birocrație și niciun cost suplimentar pentru buget.

Ce face legea în realitate

Legea permite autorităților, facultativ, să încheie acorduri-cadru de până la 4 ani, cu o singură selecție publică și cu contracte anuale subsecvente (art. 13¹). «Predictibilitatea» e însă condiționată: banii pe anul următor vin doar după aprobarea raportului depus până la 31 ianuarie și doar dacă există credite bugetare. Legea nu fixează un termen de aprobare și nu protejează beneficiarul dacă autoritatea taie fondurile. Varianta «ediții anuale succesive» (art. 2 lit. k pct. ii) permite ca un festival sau un eveniment recurent să fie finanțat 4 ani aceluiași organizator fără o nouă competiție. Afirmația «fără costuri» e corectă formal, dar angajamentele multianuale blochează bugetele viitoare, inclusiv pe ale următoarei administrații locale.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 18 februarie 2026. Termen pentru raport: 26 februarie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 20 oct. 2025Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  2. 20 oct. 2025Senatînaintat la Senat
  3. 4 feb. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  4. 9 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  5. 19 feb. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  6. 29 apr. 2026Camera Deputațilorprimire raport favorabil de la:
  7. 4 mai 2026Camera Deputațilorînscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor pentru ședința Camerei Deputaților din ziua de 6 mai 2026
  8. 11 mai 2026Camera Deputațilorînscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor pentru sedințele Camerei Deputaților din zilele de 11 si 13 mai 2026
  9. 13 mai 2026Camera Deputațiloradoptata de Camera Deputatilor rezultat vot pentru=204, contra=0, abtineri=64, nu au votat=1 consultati stenograma sedintei sau înregistrarea video
  10. 18 mai 2026depunere la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii
  11. 23 mai 2026trimitere la Presedintele României pentru promulgare
  12. 10 iun. 2026promulgata prin Decret nr. 320/2026

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 29 octombrie 2026.