Sari la conținut
Risc moderat4,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPL-x 568/2026 · L369/2026 la Senat

Procesele cu ANC pentru cetățenie se pot judeca și în afara Bucureștiului

Lege tehnică și în general utilă: mută procesele cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București la tribunalele din țară, fără să schimbe condițiile de obținere a cetățeniei. Are însă o greșeală de redactare la art. 32 alin. (7) și câteva neclarități care trebuie reparate la Cameră.

Titlul oficial: Proiect de Lege pentru modificarea Legii cetățeniei române nr.21/1991

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.21/1991. Inițiativa vizează condițiile emiterii ordinului de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române.

Inițiator
65 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Ordinară
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 65 parlamentari:AUR65

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 28 octombrie 2026.

  1. 29 octombrie
  2. 28 octombrie
    Aviz de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Ce spun cele trei modele

Gemini și ChatGPT: risc moderat; Claude: risc redus (Gemini 5,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 5,0).

4,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · acord parțial

  • Gemini

    5,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Intenția de a degreva Tribunalul București de mii de procese împotriva Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) este legitimă și utilă, însă forma adoptată de Senat conține erori grave de tehnică legislativă. Articolul 32 alin. (7) este redactat ilogic (trimite la „tribunalul sesizat” fără să mai existe o primă instanță la tribunal), iar criteriile de competență teritorială omit solicitanții din străinătate care au depus actele la consulate.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Lege tehnică și în general utilă: mută procesele cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București la tribunalele din țară, fără să schimbe condițiile de obținere a cetățeniei. Are însă o greșeală de redactare la art. 32 alin. (7) și câteva neclarități care trebuie reparate la Cameră.

  • ChatGPT

    5,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Descentralizarea proceselor este utilă, însă textul conține o eroare serioasă privind instanța competentă pentru contestarea retragerii cetățeniei. Riscul vine din redactarea procedurală, fără taxe noi, monopoluri sau sancțiuni suplimentare.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

4 lucruri bune · 6 probleme

Reparabilă

O lege cu un scop util, mutarea proceselor de cetățenie din București în tot țara, dar scrisă neglijent: o eroare gravă la retragerea cetățeniei și un gol pentru diaspora.

Ce e bine 4

  • Oamenii pot da în judecată ANC la tribunalul de lângă casă, nu doar la București. Asta scade drumurile, costurile și aglomerarea de la Tribunalul București.

    art. unic pct. 1, 2 și 4 · ce scrie în lege
    „tribunalului în a cărui circumscripție reclamantul are domiciliul sau reședința ori în a cărui circumscripție se află biroul teritorial din subordinea Autorității Naționale pentru Cetățenie”
  • Regula nouă acoperă și procesele pentru dosare nesoluționate la timp. Acestea sunt cele mai multe (mii pe an la București), deci descongestionarea poate avea efect real.

    art. unic pct. 4 (art. 37¹) · ce scrie în lege
    „respectiv litigiile privind nesoluționarea cererilor în termenul prevăzut de lege sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului”
  • Se păstrează două trepte de judecată: tribunal, apoi recurs la curtea de apel din aceeași zonă. Și calea de atac se judecă local, nu tot la București.

    art. unic pct. 1, 2 și 4 · ce scrie în lege
    „Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție se află tribunalul sesizat.”
Arată toate cele 4
  • Termenul de 15 zile pentru contestarea respingerii rămâne același, deci nu se scurtează drepturile solicitanților.

    art. unic pct. 1 și 2 · ce scrie în lege
    „Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării”

Ce strică 6

  • La retragerea cetățeniei, ordinul se atacă la curtea de apel „a tribunalului sesizat”, dar în acest caz nu e sesizat niciun tribunal. Nu se știe la ce instanță mergi, deci e greu să te aperi.

    art. unic pct. 3 (art. 32 alin. (7)) · ce scrie în lege
    „Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție se află tribunalul sesizat.”
  • Cine nu are domiciliu sau reședință în România (diaspora, dosare depuse la consulat sau la sediul ANC din București) nu are o instanță clar stabilită, pentru că Bucureștiul nu mai apare în text.

    art. unic pct. 1, 2 și 4 · ce scrie în lege
    „a tribunalului în a cărui circumscripție reclamantul are domiciliul sau reședința ori în a cărui circumscripție se află biroul teritorial”
  • Textul spune „biroul teritorial” fără să zică care: cel unde ai depus dosarul sau oricare. Pot apărea dispute între instanțe și alegerea unei instanțe fără nicio legătură cu cazul.

    art. unic pct. 1, 2 și 4 · ce scrie în lege
    „ori în a cărui circumscripție se află biroul teritorial din subordinea Autorității Naționale pentru Cetățenie”
Arată toate cele 6
  • Art. 37¹ cuprinde orice act dat în baza legii, deci se suprapune cu regulile speciale din art. 19, 31 și 32. Lipsește precizarea „dacă legea nu prevede altfel”, ceea ce creează confuzie.

    art. unic pct. 4 (art. 37¹) · ce scrie în lege
    „precum și litigiile privind actele emise sau adoptate în aplicarea dispozițiilor prezentei legi”
  • Dacă mulți aleg tribunalele unde ANC are birouri, aglomerarea se poate muta din București pe câteva tribunale mici, fără să se rezolve problema duratei proceselor.

    art. unic pct. 1, 2 și 4

  • ANC va trebui să se apere în procese la tribunale din toată țara, ceea ce poate crește cheltuielile cu reprezentarea și deplasările.

    art. unic pct. 1, 2 și 4

O schimbare care l-ar face acceptabil

Rescrieți art. 32 alin. (7) cu o curte de apel clar numită. Adăugați Bucureștiul ca instanță pentru cei fără domiciliu în țară, precizați că biroul ANC e cel unde s-a depus dosarul și introduceți în art. 37¹ „dacă prezenta lege nu prevede altfel”.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 2,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 14.09.2026

  1. Depus (trecut)

    65 parlamentari, la Senat, cu nr. L369/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 8 septembrie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 1 octombrie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Pe ordinea de zi

Agenda săptămânii

Ordinea de zi se poate schimba până la ședință; ce e valabil scrie pe site-ul oficial.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a adoptat

    8 septembrie 2026

    Vot final · L369/2026 · 104 senatori prezenți

    104 voturi pentru, 0 contra și nicio abținere; 104 senatori prezenți.

    Pentru
    104
    Contra
    0
    Abținere
    0
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    8
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(29)
    2900
    AUR(25)
    2500
    PNL(16)
    1600
    USR(15)
    1500
    UDMR(8)
    800
    Neafiliați(6)
    600
    PIR(5)
    500

    „Fără vot înregistrat”: 8 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (112)Deschide lista

    Pentru104 senatori

Cum s-a schimbat pe drum

La Senat, proiectul a devenit mai puțin riscant, dar rămâne cu risc moderat.

Respingerea cererii de cetățenie se poate contesta acum explicit și la tribunalul de acasă.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. mai puțin riscantSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
Ce a schimbat Senatul
4 schimbări minore: 2 în rău · 2 în bine
Ce rămâne în lege
nicio problemă majoră · nicio parte bună majoră, plus 10 minore

Schimbări minore

  • mai bine Respingerea cererii se contestă și la tribunalul local

    Art. 19 alin. (4) și art. 31 alin. (6): ordinele de respingere (acordare, redobândire, renunțare) se atacă la tribunalul de domiciliu, reședință sau al unui birou ANC; inițial era neclar dacă intră.

    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    Acum · forma Senatului
    „Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui circumscripție reclamantul are domiciliul sau reședința”
  • mai rău Ordinul din art. 32: curtea de apel e neclară

    Art. 32 alin. (7): ordinul se atacă direct la curtea de apel „în a cărei circumscripție se află tribunalul sesizat”, dar aici nu e sesizat niciun tribunal, deci criteriul nu se poate aplica.

    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    Acum · forma Senatului
    „Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție se află tribunalul sesizat.”
  • mai bine Regula acoperă acum și actele emise, nu doar refuzurile

    Art. 37¹: formularea contradictorie despre refuzul unor acte deja emise dispare; acum sunt incluse explicit și litigiile privind actele emise. Lipsește însă rezerva pentru regulile speciale din art. 19, 31, 32.

    Înainte · forma inițiatorului
    „Litigiile privind refuzul nejustificat al emiterii actelor administrative, emise sau adoptate în aplicarea dispozițiilor prezentei legi”
    Acum · forma Senatului
    „Litigiile privind refuzul nejustificat al emiterii actelor administrative, precum și litigiile privind actele emise sau adoptate în aplicarea dispozițiilor prezentei legi”
  • mai rău Instanța din București nu mai e păstrată explicit

    Inițial instanțele locale se adăugau celor existente („sunt și de competența”); acum art. 37¹ e rescris, iar sediul ANC din București nu mai apare. Neclar pentru diaspora care a depus la consulat.

    Înainte · forma inițiatorului
    „sunt și de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului”
    Acum · forma Senatului
    „sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului”

Ce rămâne în lege

Probleme majore

Nicio problemă majoră.

Părți bune majore

Nicio parte bună majoră.

5 probleme minore și 5 părți bune minore

Probleme minore

  • Curtea de apel pentru ordinul de la art. 32 nu poate fi stabilită · art. 32 alin. (7)
  • Nu se precizează care birou ANC contează, deci se poate alege orice tribunal · art. 19 alin. (4), art. 31 alin. (6), art. 37¹
  • Sediul ANC din București lipsește; situația diasporei care a depus la consulat e neclară · art. 37¹
  • Art. 37¹ se suprapune cu regulile speciale din art. 19, 31 și 32 · art. 37¹
  • Fără normă tranzitorie: procesele deja începute rămân la instanțele din București

Părți bune minore

  • Ordinul de respingere se atacă la tribunalul de domiciliu, reședință sau birou ANC · art. 19 alin. (4), art. 31 alin. (6)
  • Recursul se judecă tot local, la curtea de apel a tribunalului ales · art. 19 alin. (4), art. 31 alin. (6), art. 37¹
  • Termenul de 15 zile și cele două grade de jurisdicție rămân · art. 19 alin. (4), art. 31 alin. (6)
  • Și nesoluționarea cererilor în termen se poate ataca la tribunalul local · art. 37¹
  • Actele emise în aplicarea legii sunt incluse explicit, nu doar refuzurile · art. 37¹

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Citatele sunt copiate din textele oficiale ale formelor și verificate automat, cuvânt cu cuvânt.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct. Aici scorul a crescut de la 2,7 la 4,3, deși schimbările sunt mai mult în bine: scorul cuprinde și ce a rămas nerezolvat.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc redus2,7Gemini 2,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc moderat4,3Gemini 5,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 5,0Textul, pe cdep.ro

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 23 septembrie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 1 octombrie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: PL-x 568/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 568/2026, „Proiect de Lege pentru modificarea Legii cetățeniei române nr.21/1991”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. unic pct. 3 (art. 32 alin. (7)) Textul propus: Art. 32 alin. (7) devine: „(7) Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție reclamantul are domiciliul sau reședința ori la Curtea de Apel București. Hotărârea pronunțată este definitivă.” Motivarea: La art. 32 ordinul se atacă direct la curtea de apel, deci nu există un „tribunal sesizat”. Criteriul din text, repetat din pct. 1, 2 și 4, face competența imposibil de stabilit și încalcă cerința de claritate (art. 1 alin. (5) din Constituție). Varianta propusă dă un criteriu clar și o instanță și celor fără domiciliu în România. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii (AUR) spun că Tribunalul și Curtea de Apel București sunt sufocate de procesele cu ANC: 10.951 de dosare „refuz soluționare cerere” în 2021-2025 și încă 3.680 în ultimul an, cu procese de peste un an. Vor ca solicitanții să se poată judeca și la instanțele de lângă domiciliu sau de lângă birourile teritoriale ANC.

Ce face legea în realitate

Legea nu atinge condițiile de acordare, redobândire, renunțare sau respingere a cetățeniei; schimbă doar instanța la care se contestă ordinele ANC și refuzul ori întârzierea soluționării cererilor. Nu rezolvă cauza reală (întârzierile ANC) și, lipsind o normă tranzitorie, nu degrevează dosarele deja pe rol la București (art. 24 Cod procedură civilă). Textul are o eroare la art. 32 alin. (7) și nu spune ce birou teritorial ANC contează.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 23 septembrie 2026. Termen pentru raport: 1 octombrie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 8 sept. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constitutia României
  2. 14 sept. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 23 sept. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 28 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 16 noiembrie 2026.