Sari la conținut
Risc redus3,0Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPL-x 739/2026 · L540/2026 la Senat

Cetățenie română pentru soții străini ai românilor din diaspora, după 10 ani de căsnicie

Este o lege benignă și cu finalitate socială legitimă: deschide o cale de naturalizare pentru soții străini ai românilor care trăiesc în afara țării, cu un prag mai strict decât în majoritatea statelor UE. Riscul vine din redactare, nu din fond. Formularea art. 8³ are ambiguități de calcul al termenului exact pe terenul clarității pe care CCR l-a sancționat anterior.

Titlul oficial: Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.21/1991, în sensul introducerii unui nou articol, articolul 81, care prevede posibilitatea acordării cetățeniei române străinilor căsătoriți cu cetățeni români de cel puțin 10 ani, chiar dacă aceștia conviețuiesc în afara granițelor țării.

Inițiator
24 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 24 parlamentari:USR18PNL3UDMR3

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc redus (3,0 · 3,0 · 3,0 din 10).

3,0/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

  • Gemini

    3,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Inițiativă legitimă și utilă pentru familiile mixte din diaspora, fără taxe ascunse sau monopoluri. Necesită însă corectarea în comisia Camerei Deputaților a unor erori evidente de redactare din forma adoptată tacit de Senat și clarificarea dovezilor privind conviețuirea.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Este o lege benignă și cu finalitate socială legitimă: deschide o cale de naturalizare pentru soții străini ai românilor care trăiesc în afara țării, cu un prag mai strict decât în majoritatea statelor UE. Riscul vine din redactare, nu din fond. Formularea art. 8³ are ambiguități de calcul al termenului exact pe terenul clarității pe care CCR l-a sancționat anterior.

  • ChatGPT

    3,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul deschide o cale utilă de dobândire a cetățeniei pentru familiile stabilite în străinătate, fără taxe sau sancțiuni noi în textul analizat. Principalele vulnerabilități sunt calculul ambiguu al celor 10 ani și corelarea condițiilor existente cu domiciliul în străinătate.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

5 lucruri bune · 6 probleme

Reparabilă

Un proiect util pentru familiile din diasporă, dar afectat de neclarități de redactare și contradicții în articolul introdus.

Ce e bine 5

  • Permite soților străini ai românilor să obțină cetățenia după 10 ani de conviețuire, fără obligația de a se muta în România.

    art. unic pct. 1 (art. 8³ alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Cetățenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care este căsătorit cu un cetățean român”
  • Menține condițiile de integritate, loialitate, venit și limbă română, prevenind acordarea cetățeniei fără verificări de fond.

    art. unic pct. 1 (art. 8³ alin. (1)) · ce scrie în lege
    „de cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin.(1) fit. b)- g).”
  • Recunoaște și adună perioadele de conviețuire atât din România, cât și din străinătate, fără a penaliza familiile care s-au mutat.

    art. unic pct. 1 (art. 8³ alin. (2)) · ce scrie în lege
    „La calculul termenului prevăzut la alin. (1) se cumulează toate perioadele de conviețuire dintre soți, indiferent dacă acestea s-au desfășurat pe territoriul României sau în afara acestuia.”
Arată toate cele 5
  • Permite depunerea cererii la ambasadele și consulatele din țara de reședință, scutind familiile din diaspora de drumuri în țară.

    art. unic pct. 2 (art. 13 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „Cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8¹, 8³, 10 și 11 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României”
  • Extinde procedura depunerii jurământului de credință în străinătate și pentru acești solicitanți, la fel ca în cazul art. 8¹.

    art. unic pct. 3 (art. 20 alin. (16)) · ce scrie în lege
    „Dispozițiile alin. (14) și (15) se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor cărora li s-a aprobat cererea de acordare a cetățeniei române în condițiile prevăzute la art. 8¹ sau 8³.”

Ce strică 6

  • Alin. (1) cere ca soțul să conviețuiască în prezent în străinătate, contrazicând alin. (2) care adună și anii din România; un cuplu revenit recent poate fi exclus.

    art. unic pct. 1 (art. 8³ alin. (1)-(2)) · ce scrie în lege
    „care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiște cu acesta în străinătate, de cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române”
  • Calculul celor 10 ani de la transcrierea căsătoriei în registrele române penalizează cuplurile căsătorite legitim în străinătate care au transcris actul mai târziu.

    art. unic pct. 1 (art. 8³ alin. (1)) · ce scrie în lege
    „conviețuiște cu acesta în străinătate, de cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române”
  • Trimiterea la toate condițiile de la art. 8 alin. (1) lit. b)-g) nu clarifică cum se aplică cerința mijloacelor de existență în România pentru cei stabiliți afară.

    art. unic pct. 1 (art. 8³ alin. (1)) · ce scrie în lege
    „în registrele de stare civilă române, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin.(1) fit. b)- g).”
Arată toate cele 6
  • Legea nu stabilește cum se dovedește conviețuirea în străinătate și nici dacă pauzele temporare rup termenul, lăsând loc unor interpretări arbitrare.

    art. unic pct. 1 (art. 8³ alin. (2)) · ce scrie în lege
    „La calculul termenului prevăzut la alin. (1) se cumulează toate perioadele de conviețuire dintre soți, indiferent dacă acestea s-au desfășurat pe territoriul României sau în afara acestuia.”
  • Adaugă dosare noi la ambasade și consulate fără a evalua capacitatea acestora de procesare, ceea ce poate crea întârzieri și blocaje consulare.

    art. unic pct. 2 (art. 13 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală.”
  • Textul adoptat tacit conține greșeli de redactare („conviețuiște”, „fit. b)- g)”, „territoriul”) și nu are ghilimele de închidere la finalul alin. (2).

    art. unic pct. 1 (art. 8³ alin. (1)-(2)) · ce scrie în lege
    „și conviețuiște cu acesta în străinătate, de cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin.(1) fit. b)- g).”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Art. 8³ trebuie reformulat pentru a elimina contradicția dintre conviețuirea în străinătate și cumulul perioadelor, a lega termenul de data căsătoriei dovedite, a adapta condiția de venit și a corecta erorile de redactare.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,5 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Gemini 4 Hydrogen din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 09.11.2026

  1. Depus (trecut)

    24 parlamentari, la Senat, cu nr. L540/2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 2 noiembrie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 26 noiembrie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Pe ordinea de zi

Agenda săptămânii

Ordinea de zi se poate schimba până la ședință; ce e valabil scrie pe site-ul oficial.

Cum s-a schimbat pe drum

Proiectul a trecut prin mai multe forme. Le comparăm acum, una câte una, ca să vezi ce s-a schimbat și dacă a devenit mai riscant; rezultatul apare aici în zilele următoare.

Ce poți face

Proiectul e la comisii. Amendamentele se depun până pe 18 noiembrie 2026 (mâine), iar raportul e gata până pe 26 noiembrie 2026.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: PL-x 739/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu PL-x 739/2026, „Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. unic pct. 1 – art. 8³ alin. (1) și (2) Textul propus: Alin.(1): «...cetățeanului străin căsătorit cu un cetățean român, care a conviețuit cu acesta cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române și îndeplinește condițiile art. 8 alin.(1) lit. b)-g).» Alin.(2): «Se cumulează perioadele de conviețuire în țară și în străinătate ulterioare acestei date.» Motivarea: Alin.(1) cere conviețuire actuală «în străinătate», dar alin.(2) cumulează și perioadele din România. Nu e clar nici dacă se numără conviețuirea dinaintea transcrierii. Ambiguitatea reia riscul de neclaritate (art. 1 alin.(5) Constituție) pe care Expunerea pretinde că îl remediază față de Decizia CCR nr. 17/2023. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii afirmă că legea actuală condiționează naturalizarea de ședere în România, ceea ce îi exclude pe soții străini ai românilor stabiliți în diaspora. Propun ca o căsnicie înregistrată în registrele române și durată de cel puțin 10 ani să fie considerată o legătură reală și efectivă cu statul român.

Ce face legea în realitate

Proiectul introduce art. 8³: cetățenia se poate acorda, la cerere, străinului căsătorit cu un cetățean român cu care conviețuiește în străinătate de cel puțin 10 ani de la înregistrarea sau transcrierea căsătoriei, dacă îndeplinește condițiile art. 8 alin. (1) lit. b)-g). Solicitantul poate păstra domiciliul în străinătate, poate depune cererea la consulat (art. 13 alin. 3) și poate depune jurământul ca beneficiarii art. 8¹ (art. 20 alin. 16). Acordarea rămâne facultativă («se poate acorda»), cu verificări de securitate, limbă și Constituție. Chichița ține de text: alin. (1) cere conviețuire «în străinătate», la timpul prezent, în timp ce alin. (2) cumulează și perioadele petrecute în România. În plus, nu se precizează dacă se numără conviețuirea dinaintea transcrierii.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 18 noiembrie 2026. Termen pentru raport: 26 noiembrie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 2 nov. 2026Senatadoptat de Senat ca urmare a depasirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia României republicata
  2. 9 nov. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 16 noiembrie 2026.