Ștergerea datoriilor bugetare și a împrumuturilor unor companii energetice/industriale prin darea în plată de active către stat

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Camera Deputaților

Senat

LEGE

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează o modalitate specială de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare ale administrației publice centrale, inclusiv a creanțelor prevăzute la alin. (2) lit. e), ale operatorilor economici care dețin capacități de producere a energiei electrice sau electrice și termice în cogenerare racordate la Sistemul electroenergetic național reprezentând active funcționale energetice cu sau fără activele miniere ce asigură cărbunele necesar funcționării acestora și/sau capacități industriale reprezentând active funcționale industriale.”

2. La articolul 1 alineatul (2), după litera d) se introduc două noi litere, lit. e) și f), cu următorul cuprins:

„e) creanțe rezultate din operațiuni derulate în numele și în contul statului — creanțele bugetare ale statului, principale si accesorii în înțelesul art. 1 pct. 9 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, rezultate din finanțările, garanțiile, contragaranțiile și asigurările acordate în numele și în contul statului de instituții de credit sau de alte entități mandatate în acest scop prin lege, inclusiv dobânzile, comisioanele și celelalte accesorii aferente. Administrarea acestor creanțe, în sensul art. 1 pct. 2 din Legea nr. 207/2015, se realizează prin structurile de specialitate ale Ministerului Finanțelor, recuperarea lor efectuându-se, în numele și în contul statului, de entitățile mandatate ori, după caz, de organul fiscal central, potrivit legilor speciale aplicabile;

f) instituții creditoare — instituțiile administrației publice centrale care sunt titulare ale unui drept de creanta al statului rezultat din raporturi juridice fiscale sau bugetare ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență.

3. La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, la cererea operatorilor economici care dețin activele prevăzute la art. 1, creanțele fiscale și bugetare administrate de instituții ale administrației publice centrale, inclusiv creanțele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), se sting prin trecerea unor active funcționale din proprietatea acestora în proprietatea publică a statului și în administrarea ministerului de resort.”

4. La articolul 2 alineatele (2), (3), (7), (8) și (12), sintagmele „instituția creditoare”, „instituțiile publice creditoare”, „instituția publică creditoare” și „instituția administrației publice centrale creditoare” se înlocuiesc cu sintagma „instituțiile creditoare”.

5. La articolul 2, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alin. (12^1), cu următorul cuprins:

„(12^1) În cazul garanțiilor reale constituite în favoarea statului, bunurile trec în proprietate publică libere de sarcini. La data semnării procesului-verbal prevăzut la alin. (7), sarcinile constituite in favoarea statului, indifferent de institutia care reprezinta statul, inceteaza de drept proportional cu valoarea bunurilor trecute în proprietatea publica a statului. Pentru partea de creanță rămasă nestinsă, creditorul își păstrează drepturile de recuperare potrivit legii. Dispozițiile prezentului alineat nu aduc atingere obligației de a obține acordul scris al celorlalți creditori, potrivit alin. (12). Radierea din cartea funciară și din Registrul Național de Publicitate Mobiliară se efectuează în baza procesului-verbal, fără alte formalități.”

6. Articolul 3^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 3^1 — Dispozițiile art. 3 se aplică în mod corespunzător și pentru stingerea creanțelor fiscale și bugetare ale altor instituții ale administrației publice centrale, inclusiv a creanțelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), situație în care operatorul economic depune cererea de stingere fie la instituția creditoare, fie la entitatea care o recuperează potrivit art. 1 alin. (2) lit. e). Stingerea se constată prin act emis de entitatea la care s-a depus cererea, în termen de 30 de zile de la depunere, care se comunică operatorului economic, organului fiscal central și ministerului de resort.”

Art. II. — (1) Procedurile aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi se continuă potrivit dispozițiilor astfel clarificate.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE

PREȘEDINTELE

CAMEREI DEPUTAȚILOR

SENATULUI

SORIN-MIHAI GRINDEANU

MIRCEA ABRUDEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici

Secțiunea 1. Titlul proiectului de act normativ

Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici.

Secțiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normativ

2.1. Descrierea situației actuale

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2019 reglementează o modalitate specială de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare „administrate de instituții ale administrației publice centrale”, prin trecerea unor active funcționale în proprietatea publică a statului. Aplicarea acestei sintagme creanțelor bugetare ale statului rezultate din operațiuni derulate, potrivit legii, în numele și în contul statului de instituții de credit sau de alte entități mandatate a generat, în practică, două interpretări: prima, potrivit căreia aceste creanțe se încadrează în domeniul de aplicare, întrucât aparțin statului și se cuvin bugetului general consolidat; a doua, potrivit căreia nu s-ar încadra, întrucât entitatea care le recuperează nu este o instituție a administrației publice centrale. Ambele interpretări sunt susceptibile de argumentare, ceea ce reprezintă situația unei norme insuficient de clare, în sensul art. 8 alin. (4) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.

Administrarea creanțelor fiscale este definită de art. 1 pct. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală ca ansamblul a cinci categorii de activități desfășurate de organele fiscale: înregistrarea fiscală a contribuabililor; declararea, stabilirea, controlul și colectarea creanțelor; soluționarea contestațiilor; asistența și îndrumarea contribuabililor; aplicarea sancțiunilor. O instituție de credit sau o altă entitate mandatată nu desfășoară aceste activități, cu excepția operațiunii de recuperare — parte a colectării — pe care o exercită în numele și în contul statului. Administrarea acestor creanțe revine, prin urmare, structurilor de specialitate ale Ministerului Finanțelor, care este o instituție a administrației publice centrale, entitatea mandatată având rolul de agent de recuperare. Condiția prevăzută la art. 1 alin. (1) din ordonanță este, așadar, îndeplinită. Pentru înlăturarea definitivă a echivocului, proiectul renunță însă la criteriul administrării în delimitarea domeniului de aplicare și îl înlocuiește cu criteriul titularității dreptului de creanță al statului — criteriu obiectiv, verificabil și independent de entitatea prin care se realizează recuperarea.

2.2. Schimbările preconizate

Proiectul clarifică modul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 acestor creanțe, prin: (i) definirea, la art. 1 alin. (2) lit. e), a creanțelor rezultate din operațiuni derulate în numele și în contul statului; (ii) definirea, la art. 1 alin. (2) lit. f), a instituțiilor creditoare, prin criteriul titularității dreptului de creanță al statului; (iii) corelarea, prin trimitere la aceste definiții, a normelor privind domeniul de aplicare (art. 1 alin. (1)), stingerea creanțelor (art. 2 alin. (1)) și extinderea procedurii (art. 3^1); (iv) unificarea terminologiei privind instituțiile creditoare, la art. 2 alineatele (2), (3), (7), (8) și (12); (v) reglementarea regimului garanțiilor reale constituite în favoarea statului după transferul bunului în proprietate publică (art. 2 alin. (12^1)); (vi) reglementarea situației procedurilor aflate în curs la data intrării în vigoare a legii (art. II).

Reglementarea regimului garanțiilor reale este impusă de caracterul inalienabil și insesizabil al bunurilor proprietate publică, potrivit art. 861 din Codul civil: menținută după transfer, o garanție reală ar rămâne înscrisă, dar lipsită de obiect, blocând operațiunile subsecvente, inclusiv concesionarea. Soluția propusă — dobândirea bunurilor libere de sarcini și încetarea de drept a garanțiilor constituite în favoarea statului, proporțional cu valoarea bunurilor trecute în proprietatea publică — aplică principiul potrivit căruia garanția accesorie urmează soarta obligației principale. Soluția preia modelul consacrat în dreptul insolvenței, unde bunurile înstrăinate în cadrul procedurii se dobândesc libere de sarcini, și păstrează, pentru partea de creanță rămasă nestinsă, drepturile de recuperare ale creditorului, potrivit dreptului comun. Norma produce efecte indiferent de instituția prin care statul își exercită drepturile și nu aduce atingere obligației de a obține acordul scris al celorlalți creditori garantați, prevăzută la art. 2 alin. (12) din ordonanță.

Soluția este confirmată de mai multe elemente. În primul rând, art. 1 alin. (1) nu enumeră creditori, ci descrie o categorie, iar ordonanța nu conține nicio dispoziție de excludere; excepțiile de la o regulă generală sunt de strictă interpretare, iar art. 2 alin. (1) din Codul de procedură fiscală prevede expres că dispozițiile sale se aplică administrării creanțelor datorate bugetului general consolidat indiferent de autoritatea care le administrează. În al doilea rând, mandatarea unor entități să deruleze operațiuni în numele și în contul statului este un tipar legislativ consacrat — de exemplu, Exim Banca Românească (Legea nr. 96/2000), Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (OUG nr. 60/2009 și OUG nr. 110/2017), Fondul Român de Contragarantare, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Ministerul Finanțelor prin fondul de risc (OUG nr. 64/2007) — creanțele rezultate având, în toate cazurile, aceeași natură de creanțe bugetare ale statului și același regim de recuperare. În al treilea rând, ordonanța reglementează ea însăși, în Capitolul II, creanțe ale statului rezultate din împrumuturi, subîmprumuturi și garanții de stat, iar art. 10 alin. (5) le corelează expres cu operațiunea de trecere a activelor funcționale energetice în proprietatea publică a statului, reglementată de Capitolul I; o interpretare de excludere ar introduce o contradicție internă a aceluiași act normativ, contrară art. 13 din Legea nr. 24/2000.

Intervenția respectă principiul nediscriminării pe trei paliere: între creanțele bugetare ale aceluiași titular (statul), care au un regim unitar de recuperare; între operatorii economici debitori aflați în situații identice, care altfel ar avea acces diferit la mecanism după un criteriu exterior raportului cu statul; și între creditorii bugetari participanți la aceeași operațiune. Pentru a nu introduce o diferențiere nouă, dispozițiile propuse sunt redactate generic, acoperind toate entitățile mandatate prin lege.

Întrucât sintagma admite și o interpretare contrară, iar operațiunile produc transferuri de proprietate cu caracter irreversibil, constatate prin procese-verbale care constituie titlu de proprietate, se impune înlăturarea echivocului, potrivit art. 8 alin. (4), art. 25, art. 36 alin. (1) și art. 37 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. Intervenția se realizează prin modificarea dispozițiilor al căror sens trebuie clarificat, una dintre modalitățile prevăzute expres de art. 69 din aceeași lege. În consecință, dispozițiile au caracter de clarificare, iar nu de extindere a domeniului de aplicare, și nu creează drepturi noi.

2.3. Alte informații

Mecanismul reglementat de ordonanță a fost deja aplicat pe textul în vigoare; prin Hotărârea Guvernului nr. 560/2023, bunurile ce compun activul funcțional CET „Palas” au trecut din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Constanța, fără o modificare legislativă prealabilă.

Secțiunea a 3-a. Impactul socioeconomic

Proiectul asigură un tratament egal al operatorilor economici aflați în situații identice, indiferent de entitatea prin care statul își recuperează creanțele, contribuind la predictibilitatea aplicării mecanismului de stingere și la menținerea în funcțiune a activelor funcționale energetice și industriale.

Secțiunea a 4-a. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat

Proiectul nu generează cheltuieli suplimentare de la bugetul general consolidat. Dispozițiile fac posibilă stingerea unor creanțe ale statului prin preluarea de active în proprietate publică, la valoarea determinată potrivit art. 2 alin. (6) din ordonanță, ulterior efectuării testului creditorului privat prudent. Nu se creează drepturi de creanță noi și nu se modifică cuantumul creanțelor stinse. Proiectul nu intră sub incidența art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată.

Secțiunea a 5-a. Efectele proiectului asupra legislației în vigoare

Dispozițiile intervin exclusiv asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019. Nu se aduc modificări Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EximBank — S.A. sau Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, dispozițiile propuse fiind corelate cu acestea, inclusiv cu art. 165 din Codul de procedură fiscală privind ordinea de stingere a obligațiilor fiscale. Dispozițiile privind regimul garanțiilor reale sunt corelate cu Legea nr. 85/2014, preluând soluția dobândirii bunurilor libere de sarcini. Nu se modifică art. 13 din ordonanță privind respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat și nici art. 9 alin. (2) privind prioritatea recuperării ajutorului de stat declarat ilegal, prioritate care rămâne aplicabilă întocmai. Prin obiectul de reglementare, proiectul se încadrează în categoria legilor ordinare; în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

Secțiunea a 6-a. Consultările efectuate

Avizul Consiliului Legislativ, obligatoriu potrivit art. 79 din Constituția României, republicată. Punctul de vedere al Guvernului, solicitat potrivit art. 111 alin. (1) din Constituție. Avizul Consiliului Economic și Social, potrivit Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Au fost consultate Ministerul Finanțelor și entitățile mandatate să deruleze operațiuni în numele și în contul statului.

Secțiunea a 7-a. Activități de informare publică

Proiectul se publică potrivit regulamentului Camerei sesizate. Dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, nu sunt aplicabile procedurii parlamentare.

Secțiunea a 8-a. Măsuri de implementare

Aplicarea prezentei legi nu necesită înființarea de noi structuri sau organisme. Continuarea procedurilor aflate în curs la data intrării în vigoare a legii este reglementată la art. II.

Față de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de lege, pe care îl supunem spre adoptare.

Initiator DEPUTAT DEPUTAT DEPUTAT DEPUTAT DEPUTAT SENATOR SENATOR DEPUTAT DEPUTAT PSD PSD PSD PSD PSD PSD MARIAN NEACSOA ADRIAN CACH ADECA ADORA OTTA PEIA SPTAINECCV EUGH TAVASESCO HINA GLENA PRESURIE HLEXANDRA STOENICA IRINA MARINESO RADU

Cod fiscal: 10464660

E-mail: ces@ces.ro

www.ces.ro

Membru fondator al Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituților Similare (AICESIS) Membru al Uniunii Consiliilor Economice și Sociale și Instituților Similare Francofone (UCESIF)

„Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare.” (Art. 141 din Constituția României revizuită)

Nr. 6740/14.10.2026

AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici (b542/30.09.2026)

În temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 11 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare, Consiliul Economic și Social a fost sesizat cu privire la avizarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici (b542/30.09.2026).

CONSILIUL ECONOMIC ȘI SOCIAL

În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din data de 14.10.2026, desfășurată online, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare, avizează FAVORABIL prezentul proiect de act normativ, cu următoarele observații:

> propunerea legislativă extinde mecanismul special de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare prin trecerea unor active funcționale în proprietatea publică a statului, reglementat de Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019, prin includerea creanțelor bugetare ale statului rezultate din operațiuni de finanțare, garantare, contragarantare și asigurare derulate în numele și în contul statului de instituții de credit sau de alte entități mandatate în acest scop prin lege. Întrucât în cadrul acestor operațiuni coexistă, frecvent, creanța statului și creanțele proprii ale instituțiilor de credit finanțatoare, inclusiv garanții constituite în favoarea acestora asupra acelorași active, este necesară clarificarea sferei de aplicare a mecanismului și a raportului dintre creanța statului și drepturile celorlalți creditori;

pentru a asigura claritatea, previzibilitatea și aplicarea unitară a prevederilor propuse, considerăm necesară formularea unor observații punctuale cu privire la anumite articole ale propunerii legislative, după cum urmează:

- cu privire la art. 1 alin. (1): Utilizarea sintagmei „obligațiilor fiscale și bugetare ale administrației publice centrale (...), ale operatorilor economici (...)” poate genera neclarități cu privire la titularul creanțelor și al obligațiilor vizate de actul normativ. Formularea propusă este susceptibilă de interpretări diferite cu privire la titularul obligațiilor fiscale și bugetare care fac obiectul mecanismului de stingere. Sintagma „obligațiilor fiscale și bugetare ale administrației publice centrale” poate sugera că obligațiile aparțin administrației publice centrale, în timp ce din economia actului normativ rezultă că debitorii vizați sunt operatorii economici care dețin capacitățile energetice menționate. Propunem reformularea textului pentru a evidenția fără echivoc faptul că Ordonanța de urgență se aplică creanțelor fiscale și bugetare ale statului împotriva acestor operatori economici, inclusiv creanțelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e);

- cu privire la art. 1 alin. (2) lit. e) și f): Considerăm necesară clarificarea sferei de aplicare a art. 1, având în vedere relația dintre categoria debitorilor vizați și categoria creanțelor definite de proiect. Din textul propunerii legislative nu rezultă cu deplină claritate dacă extinderea definiției creanțelor are exclusiv rolul de a reglementa categoria creanțelor ce pot fi stinse în cadrul mecanismului aplicabil operatorilor economici care dețin active funcționale energetice sau dacă intenția legiutorului este de a lărgi sfera raporturilor juridice susceptibile de a intra sub incidența ordonanței de urgență. Soluția legislativă introduce o definiție amplă a creanțelor eligibile, incluzând creanțe rezultate din finanțări, garanții și contragaranții acordate în numele și în contul statului. În lipsa unei precizări exprese privind relația dintre această definiție și categoria operatorilor economici vizați de ordonanța de urgență, pot apărea interpretări diferite cu privire la întinderea domeniului de aplicare al actului normativ.

Pentru asigurarea previzibilității normei și evitarea unor interpretări neunitare, considerăm utilă precizarea expresă a faptului că modificarea vizează exclusiv categoria creanțelor aplicabile în cadrul mecanismului reglementat de ordonanța de urgență, fără modificarea sferei beneficiarilor acesteia.

Pentru a evita extinderea mecanismului dincolo de scopul special al ordonanței de urgență, apreciem ca fiind necesară precizarea caracterului cumulativ al condițiilor referitoare la categoria debitorului, natura activelor transferate și categoria creanței supuse stingerii. Simpla calificare a unei creanțe ca fiind rezultată dintr-o operațiune derulată în numele și în contul statului nu ar trebui să determine aplicarea mecanismului în lipsa îndeplinirii celorlalte condiții prevăzute de ordonanța de urgență. În acest sens, ar trebui să rezulte expres că mecanismul este aplicabil numai operatorilor economici eligibili potrivit art. 1 alin. (1), numai cu privire la activele funcționale definite de ordonanța de urgență și numai pentru categoriile de creanțe expres prevăzute de aceasta. Pentru evitarea unor neconcordanțe în modul de aplicare a prevederilor legale, considerăm necesar să se menționeze în mod expres că în sfera de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 nu intră finanțările, garanțiile, contragaranțiile și asigurările acordate în nume și cont propriu de instituții de credit (de exemplu, EximBank, Banca de Investiții și Dezvoltare) sau de alte entități mandatate în acest scop prin lege (de exemplu, FNGCIMM - Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, FGCR - Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - S.A. etc.).

Considerăm necesară și precizarea expresă a faptului că sunt vizate exclusiv creanțele bugetare ale statului născute în temeiul acestor operațiuni, și nu creanțele proprii ale instituțiilor de credit (bănci comerciale) participante la programele respective, pentru a evita interpretări care ar putea afecta drepturile creditorilor privați sau raporturile dintre creanțele statului și cele ale finanțatorilor. În cadrul aceleiași operațiuni de finanțare pot coexista creanța proprie a instituției de credit și creanța bugetară a statului rezultată din executarea garanției acordate în numele și în contul statului. Cele două creanțe au titulari, temeiuri juridice și regimuri de recuperare distincte, chiar dacă, din punct de vedere operațional, recuperarea acestora este realizată de aceeași instituție de credit. Includerea creanței bugetare în mecanismul special de stingere nu ar trebui să aibă ca efect stingerea, diminuarea, novarea, subordonarea ori afectarea creanței proprii a finanțatorului (banca comercială), a accesoriiilor aferente acesteia ori a drepturilor de recuperare. Protecția ar trebui să privească existența, cuantumul, scadența, rangul, garanțiile, dreptul de executare și dreptul la distribuirea sumelor recuperate; cu privire la art. 2 alin. (1), (2), (3), (7), (8) și (12): Modificarea art. 1 alin. (1) nu este pe deplin corelată cu art. 2 alin. (1), care continuă să utilizeze criteriul creanțelor „administrate de instituții ale administrației publice centrale”. Utilizarea simultană a noțiunilor de creanțe „ale administrației publice centrale” și creanțe „administrate de instituții ale administrației publice centrale” poate genera incertitudine cu privire la sfera creanțelor vizate și la condițiile de aplicare ale mecanismului de stingere. Propunem uniformizarea terminologiei și explicitarea raportului dintre cele două categorii de creanțe. Extinderea art. 2 alin. (1) asupra creanțelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) permite stingerea unor creanțe rezultate din operațiuni derulate în numele și în contul statului exclusiv la cererea operatorului economic, fără ca textul să reglementeze în mod expres rolul și acordul entității mandatate care efectuează recuperarea creanței. În cazul creanțelor provenite din programe de garantare sau finanțare susținute de stat, această omisiune poate genera incertitudine cu privire la participarea creditorului recuperator la procedura de stingere, la modalitatea de valorificare a activelor transferate și la protecția garanțiilor concurente constituite în favoarea altor creditori. Pentru claritate și pentru protejarea intereselor creditorilor implicați în recuperare, considerăm oportună introducerea unei prevederi care să stabilească expres că, în cazul creanțelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), procedura de stingere se realizează cu participarea și acordul entității mandatate care administrează sau recuperează creanța în numele statului, precum și al băncilor comerciale implicate. Totodată, extinderea mecanismului de stingere asupra creanțelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) nu reglementează situația în care instituția de credit (banca comercială) deține simultan o creanță proprie împotriva debitorului, garanții asupra activelor acestuia (ipotecă legală/convențională) și obligații de recuperare atât a creanței proprii, cât și a creanței statului rezultate din executarea garanției acordate în numele și în contul statului. În aceste cazuri, stingerea creanței la cererea operatorului economic, prin transferul activelor către stat, poate afecta drepturile creditorului finanțator și mecanismele de recuperare aflate în derulare, fără ca actul normativ să stabilească rolul băncii, protecția garanțiilor acesteia, raportul dintre creanța statului și creanța proprie a finanțatorului ori modalitatea în care banca comercială își îndeplinește obligațiile legale și/sau contractuale față de garant;

- cu privire la alin. (12¹) al art. 2 din propunerea legislativă: Deși alin. (12¹) prevede că dispozițiile sale nu aduc atingere obligației de obținere a acordului celorlalți creditori, potrivit alin. (12), acesta nu reglementează efectele concrete asupra creditorilor care: (i) dețin creanțe proprii împotriva debitorului; (ii) au ipoteci asupra acelorași active; (iii) recuperează în paralel și creanța statului în baza unui mandat legal sau convențional. Astfel, propunerea legislativă tratează exclusiv raportul dintre stat și debitor, fără a aborda situația specifică a finanțărilor garantate. Transferul activelor în proprietatea publică a statului conduce la ieșirea acestora din patrimoniul debitorului, însă, în practică, aceleași active reprezintă frecvent obiectul ipotecii constituite în favoarea băncii, principala sursă de recuperare a creditului negarantat de stat ori suportul economic al afacerii debitorului.

Deși acordul creditorilor este formal necesar potrivit alin. (12), propunerea legislativă nu stabilește condițiile în care creditorul poate refuza acordul, criteriile de evaluare a prejudiciului suferit de creditor ori consecințele refuzului. Acordul ar trebui exprimat anterior aprobării operațiunii și semnării procesului-verbal de predare-preluare, iar lipsa acordului creditorului afectat ar trebui să împiedice includerea în transfer a bunurilor grevate în favoarea acestuia.

Inițiativa legislativă ar trebui să precizeze și posibilitatea formulării unor obiecții asupra evaluării, asupra activelor incluse și asupra modului de alocare a valorii acestora. În situația în care aceeași instituție de credit are atât calitatea de creditor în nume propriu, cât și atribuții de recuperare a creanței statului, legea ar trebui să reglementeze distinct exercitarea celor două calități. Acordul exprimat în legătură cu modalitatea de stingere a creanței statului nu ar trebui considerat, prin el însuși, acord pentru afectarea creanței proprii sau pentru radierea garanțiilor constituite în favoarea băncii. Participarea instituției de credit la procedură în calitate de entitate care recuperează creanța statului nu ar trebui să fie interpretată drept renunțare la drepturile rezultate din documentația de finanțare și garantare și nici drept consimțământ la modificarea rangului sau a conținutului garanțiilor proprii. Instituția de credit poate avea, potrivit convențiilor de garantare și cadrului programului aplicabil, obligații privind conservarea garanțiilor, inițierea și continuarea măsurilor de recuperare, repartizarea sumelor recuperate și informarea garantului. Transferul activelor și radierea garanțiilor în baza unui mecanism care nu implică acordul expres al băncii pot pune instituția de credit în imposibilitatea îndeplinirii acestor obligații sau pot genera neclarități privind răspunderea acesteia față de garant. Prin urmare, textul proiectului ar trebui să prevadă expres că aplicarea mecanismului nu aduce atingere obligațiilor legale sau contractuale ale finanțatorului și că participarea acestuia la procedură nu poate fi interpretată ca renunțare la drepturile rezultate din documentația de finanțare și garantare;

> propunerea legislativă prevede că bunurile trec în proprietatea publică „libere de sarcini”, însă ulterior precizează că sunt radiate doar sarcinile constituite în favoarea statului. Rezultă astfel o aparentă contradicție între sintagma „libere de sarcini”, care sugerează inexistența oricăror sarcini, restul alineatului, care se referă numai la garanțiile statului, și alin. (12), care impune acordul celorlalți creditori în cazul existenței altor sarcini. De asemenea, necorelarea dintre sintagma „libere de sarcini” și prevederile referitoare exclusiv la încetarea garanțiilor constituite în favoarea statului poate genera dificultăți practice la nivelul OCPI (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară) și al RNPM (Registrul Național de Publicitate Mobiliară), cu privire la întinderea efectelor procesului-verbal și la sarcinile care pot fi radiate în baza acestuia.

Președinte,

Sterică FUDULEA

Digitally signed by Fudulea

Sterică

Date:

2026.10.20

12:48:07 EEST

Parlamentul României Senat

Către,

Biroul Permanent al Senatului

În temeiul prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă înaintăm spre dezbatere și aprobare "Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici".

INIȚIATOR:

DEPUTAT PSD ADRIAM CÁCILY ΔΕΡΟΤΑΙ 950 AELA AURORA COTETA DEPUTAT PSD PEIMA-SIEFA NEÇCV ELIZA DEPUTAT PSD STOENLIEM INU'NIA Leputet PSD Mariao Neocau Senator PSD Ténóseșcu Alíma Elena PRESURA ALEXANDRA PSD DEPUTATPSRADU MARCINESE

09.10.2026

Către, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

Subsemnata, Doina-Elena Federovici, senator ales în Circumscripția electorală nr. 07, Botoșani, solicit să aprobați dobândirea calității de coinițiator al următoarelor propuneri legislative:

- Propunere legislativă privind modificarea articolului IX alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative (L550/2026);

- Propunere legislativă pentru modificarea și completarea articolului (30 indice 1) din Ordonanța de Urgență nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (L520/2026);

- Propunere legislativă pentru modificarea articolului 3 din Legea nr.354/2022 privind protecția sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice în contextul invaziei declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei (L572/2026);

- Propunere legislativă pentru modificarea alineatului (14) al articolului 19 din Legea nr.226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și pentru instituirea unor măsuri privind plata și aplicarea unor sancțiuni prevăzute de Legea nr.226/2023 (L579/2026);

- Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici (b542/2026);

Vă mulțumesc.

Senator Doina-Elena FEDEROVICI, Secretar al Senatului