Reducere de 5% la impozitele pe casă, teren și mașină condiționată de prezența la toate alegerile

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR

LEGE

pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în vederea instituirii unei bonificații fiscale suplimentare anuale pentru participarea electorală

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 462 alineatul (2), se introduce o nouă teză la final, cu următorul cuprins:

„La bonificația prevăzută de prezentul alineat se poate adăuga bonificația fiscală suplimentară anuală pentru participarea electorală, în condițiile art. 489³.”

2. La articolul 467 alineatul (2), se introduce o nouă teză la final, cu următorul cuprins:

„La bonificația prevăzută de prezentul alineat se poate adăuga bonificația fiscală suplimentară anuală pentru participarea electorală, în condițiile art. 489³.”

3. La articolul 472 alineatul (2), se introduce o nouă teză la final, cu următorul cuprins:

„La bonificația prevăzută de prezentul alineat se poate adăuga bonificația fiscală suplimentară anuală pentru participarea electorală, în condițiile art. 489³.”

4. După articolul 489² se introduce un nou articol, art. 489³, cu următorul cuprins:

„Articolul 489³

Bonificația fiscală suplimentară anuală pentru participarea electorală

(1) Prin hotărârea privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal următor, consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București pot acorda contribuabililor persoane fizice o bonificație fiscală suplimentară de până la 5% inclusiv, pentru plata integrală, până la data de 31 martie inclusiv, a impozitului sau taxei pe clădiri, a împozitului sau taxei pe teren și a impozitului pe mijloacele de transport datorate pentru întregul an. Sunt avute în vedere numai obligațiile fiscale anuale pentru care sunt aplicabile dispozițiile art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2) sau art. 472 alin. (2).

(2) Bonificația prevăzută la alin. (1) se acordă pentru fiecare obligație fiscală anuală prevăzută la același alineat, determinată potrivit regulilor de cumulare aplicabile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) a realizat participarea electorală completă, stabilită potrivit alin. (4)–(9);

b) a depus cererea de acordare a bonificației până la data de 31 martie a anului fiscal pentru care aceasta se solicită;

c) a achitat integral, până la aceeași dată, obligația fiscală anuală pentru care solicită bonificația, în condițiile alin. (18) și (19).

(3) În cazul coproprietății ori al unei obligații fiscale datorate de mai multe persoane, bonificația se aplică numai cotei din obligația fiscală anuală datorate de contribuabilul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (2).

(4) Scrutinurile electorale de referință se stabilesc pentru fiecare an fiscal, prin raportare la data de 31 decembrie a anului calendaristic anterior, dintre alegerile care îndeplinesc condițiile alin. (5) și (6), și sunt:

a) cele mai recente alegeri generale pentru autoritățile administrației publice locale;

b) cele mai recente alegeri generale sau anticipate pentru Senat și Camera Deputaților;

c) fiecare tur de scrutin valabil al celor mai recente alegeri pentru Președintele României;

d) cele mai recente alegeri pentru membrii din România în Parlamentul European.

(5) Sunt luate în considerare numai alegerile organize după data publicării hotărârii de constatare a operaționalizării serviciului prevăzut la art. 110¹ din Legea nr. 208/2015 și ale căror rezultate finale au fost confirmate, validate sau aduse la cunoștință publică, după caz, de autoritatea competentă potrivit legislației electorale aplicabile, până la data de 31 decembrie a anului calendaristic anterior. Pentru fiecare categorie prevăzută la alin. (4) se reține cea mai recentă alegere care îndeplinește aceste condiții. În cazul alegerilor pentru Președintele României, se reține fiecare tur valabil al alegerii astfel stabilite.

(6) Alegerile locale parțiale nu sunt luate în considerare. Scrutinurile sau tururile de scrutin anulate potrivit legii ori prin hotărârea definitivă a autorității competente nu produc efecte asupra eligibilității. În cazul repetării unui scrutin sau a unui tur de scrutin, se ia în considerare numai scrutinul în urma căruia rezultatele finale au fost confirmate, validate sau aduse la cunoștință publică potrivit legii.

(7) Nu sunt luate în considerare scrutinurile electorale de referință la care persoana:

a) nu împlinise, până în ziua scrutinului inclusiv, vârsta prevăzută de lege pentru exercitarea dreptului de vot;

b) nu avea drept de vot pentru categoria respectivă de alegeri, din considerente privind cetățenia sau statutul electoral;

c) nu îndeplinea condițiile legale privind domiciliul, reședința ori apartenența la circumscriptția electorală;

d) nu putea exercita dreptul de vot în temeiul legii sau al unei hotârâri judecătorești definitive.

(8) Participarea electorală completă reprezintă înregistrarea, în evidențele electorale oficiale, a participării contribuabilului, prin oricare dintre modalitățile legale de exercitare a dreptului de vot, la fiecare scrutin electoral de referință stabilit potrivit alin. (4)–(7) și la care acesta a avut drept de vot. Verificarea privește exclusiv existența acestei înregistrări și nu poate include opțiunea electorală, conținutul buletinului de vot ori valabilitatea votului individual exprimat. Condiția se apreciază unitar și nu se fracționează în funcție de numărul scrutinurilor la care contribuabilul a participat. Dacă persoana nu a avut drept de vot la niciunul dintre scrutinurile de referință ale anului fiscal, condiția se consideră îndeplinită pentru întregul an fiscal respectiv. Organizarea unui scrutin în cursul anului nu modifică eligibilitatea aferentă acelui an.

(9) În cazul alegerilor pentru Parlamentul European, scrutinul pentru alegerea membrilor din România nu se include în setul de referință al persoanei care, la data scrutinului, era înscrisă în lista electorală a statului membru al Uniunii Europene în care își avea reședința și, ca urmare a acestei înscrieri, trebuia radiată, potrivit legii, din copia de pe lista electorală permanentă utilizată pentru alegerea membrilor din România. Situația se stabilește pe baza comunicărilor oficiale primite de Autoritatea Electorală Permanentă de la autoritățile electorale competente. Comunicările primite ulterior scrutinului sunt luate în considerare dacă atestă situația existență la data acestuia.

(10) Participarea la un scrutin electoral de referință produce efecte pentru acordarea bonificației începând cu anul fiscal următor celui în care rezultatele finale ale scrutinului au fost confirmate, validate sau aduse la cunoștință publică, după caz, de autoritatea competentă potrivit legislației electorale aplicabile. Participarea se valorifică anual până la sfârșitul anului fiscal anterior celui începând cu care produce efecte următorul scrutin valabil din aceeași categorie.

(11) Procentul bonificației se stabilește anual, în mod uniform pentru toate persoanele eligibile și toate categoriile de obligații fiscale prevăzute la alin. (1), prin hotărârea prevăzută la același alineat, pe baza unei analize cost-beneficiu publicate odată cu proiectul hotărârii. Analiza cuprinde cel puțin estimarea bazei fiscale eligibile, a numărului de beneficiari, a diminuării maxime a veniturilor proprii, a efectului preconizat asupra gradului de colectare, a volumului arieratelor și a costurilor de administrare și executare silită. Autoritatea deliberativă nu poate adăuga condiții de eligibilitate electorală și nu poate acorda procente diferite în funcție de numărul sau categoria scrutinurilor la care persoana a participat. Hotărârea se adoptă și se aduce la cunoștință publică până la data de 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se acordă bonificația, cu respectarea termenelor legale aplicabile stabilirii impozitelor și taxelor locale.

(12) Bonificația prevăzută la alin. (1) se cumulează cu bonificația acordată potrivit art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2) sau art. 472 alin. (2), după caz, fără ca procentul cumulat să depășească 15%. Ambele procente se aplică aceleiași obligații fiscale anuale datorate, stabilite după aplicarea scutirilor și reducerilor legale, dar înainte de aplicarea bonificațiilor pentru plata cu anticipație. Procentele se însumează și nu se aplică succesiv.

(13) Bonificația prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al bonificațiilor pentru plata cu anticipație reglementate de art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2) și art. 472 alin. (2) și nu constituie scutire sau reducere în sensul art. 489¹.

(14) Verificarea îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2) lit. a) se realizează prin serviciul electronic administrat de Autoritatea Electorală Permanentă. Cererea se poate depune la organul fiscal local pe suport hârtie sau prin mijloace electronice, personal ori prin reprezentant, în condițiile Codului de procedură fiscală. Cererea depusă până la data de 31 martie inclusiv este considerată formulată în termen chiar dacă verificarea se finalizează ulterior.

(15) În cazul indisponibilității temporare a serviciului electronic, organul fiscal local înregistrează cererea și efectuează verificarea de îndată ce serviciul devine disponibil. Indisponibilitatea tehnică nu poate fi calificată drept neîndeplinire a condiției de eligibilitate.

(16) Organul fiscal local primește numai rezultatul «eligibil» sau «neeligibil» ori, după caz, starea procedurală «verificare în curs», pentru anul fiscal indicat, identificatorul răspunsului și elementele necesare verificării autenticității acestuia și a corespondenței cu cererea contribuabilului. Este interzisă transmiterea numărului, categoriei, datei ori locului scrutinurilor la care persoana a participat sau nu a participat, a secției de votare, a orei prezentării, a modalității concrete de exercitare a votului, a istoricului participării ori a oricărei informații privind opțiunea electorală sau valabilitatea votului exprimat. (17) Bonificația se acordă numai pentru obligațiile fiscale aferente anilor pentru care sunt îndeplinite condițiile prezentului articol. Nu poate fi acordată pentru obligații aferente unor ani anteriori datei de aplicare a acestor dispoziții. (18) Pentru verificarea plății integrale se ia în considerare obligația fiscală anuală pentru care se solicită bonificația, datorată aceluiași buget local. În cazul deținerii mai multor clădiri sau terenuri, se aplică regulile de cumulare prevăzute la art. 462 alin. (4) și art. 467 alin. (4). Plata este integrală dacă suma achitată acoperă obligația astfel stabilită, diminuată cu bonificațiile legal acordate. (19) Dacă eligibilitatea electorală nu a fost confirmată până la data plății, contribuabilul achită obligația anuală diminuată numai cu bonificația generală pentru plata cu anticipație, dacă aceasta este acordată. În cazul confirmării ulterioare a eligibilității pentru anul fiscal respectiv, organul fiscal local acordă bonificația suplimentară, iar suma achitată în plus se compensează sau se restituie potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Aceeași regulă se aplică atunci când contribuabilul a achitat obligația fără deducerea uneia sau ambelor bonificații. Finalizarea verificării după data de 31 martie nu înlătură dreptul la bonificație dacă cererea și plata au fost efectuate în termen. (20) Organul fiscal local soluționează cererea prin act administrativ fiscal, în termenele și condițiile Codului de procedură fiscală. În cazul comunicării unui rezultat negativ, refuzul întemeiat pe neeligibilitatea electorală se emite după expirarea termenului de contestare prevăzut la art. 110¹ alin. (18) din Legea nr. 208/2015 sau, dacă rezultatul a fost contestat în termen, după comunicarea deciziei Autorității Electorale Permanente. Până la acel moment, soluționarea cererii fiscale se suspendă în privința condiției electorale, iar contribuabilul este informat. Celelalte condiții fiscale pot fi verificate în această perioadă. (21) Actul administrativ fiscal se motivează și se comunică potrivit Codului de procedură fiscală și poate fi contestat în condițiile aceluiași cod. Motivarea referitoare la condiția electorală se limitează la rezultatul și identificatorul răspunsului Autorității Electorale Permanente, precum și la indicarea căii de contestare a acestui rezultat. Organul fiscal local nu solicită și nu prelucrează istoricul electoral al contribuabilului. Corectarea ulterioară a rezultatului electoral, inclusiv în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, determină reexaminarea din oficiu a actului fiscal în ceea ce privește bonificația, chiar dacă termenul contestației fiscale a expirat, fără a afecta puterea de lucru judecat. (22) Dacă obligația fiscală anuală este recalculată potrivit legii, bonificațiile se recalculează asupra obligației astfel stabilite. Sumele plătite în plus se compensează sau se restituie, iar diferențele datorate se stabilesc și se achită potrivit Codului de procedură fiscală. Bonificația nu se extinde la obligații fiscale pentru care nu sunt îndeplinite condițiile plății cu anticipație. (23) În situațiile în care bonificația constituie ajutor de stat sau ajutor de minimis, acordarea acesteia se face numai cu respectarea legislației naționale și a dreptului Uniunii Europene în această materie.”

Art. II. – Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 29, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Datele și informațiile conținute în Registrul electoral sunt destinate proceselor electorale, precum și verificării eligibilității pentru bonificația fiscală suplimentară anuală pentru participarea electorală, exclusiv în condițiile și cu garanțiile prevăzute la art. 110¹.”

2. După articolul 110 se introduce un nou articol, art. 110¹, cu următorul cuprins: „Articolul 110¹

Serviciul electronic de verificare a eligibilității pentru bonificația fiscală

(1) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, organizează și administrează serviciul electronic de verificare a eligibilității pentru bonificația fiscală suplimentară anuală pentru participarea electorală, denumit în continuare serviciul electronic. Acesta este separat din punct de vedere funcțional și al drepturilor de acces de aplicațiile destinate publicității și centralizării rezultatelor electorale.

(2) În vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (1), Autoritatea Electorală Permanentă este autorizată să prelucreze datele privind dreptul de vot și participarea electorală din Registrul electoral, din Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, inclusiv din duplicatele prevăzute la art. 103¹ alin. (1) lit. b), din listele electorale și celelalte evidențe electorale oficiale, inclusiv cele privind votul prin corespondență, precum și din comunicările oficiale ale autorităților electorale competente ale altor state membre ale Uniunii Europene. Prelucrarea și extragerea sunt permise numai în măsura necesară verificării condițiilor prevăzute la art. 489³ alin. (4)–(10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru scrutinurile organizate după operaționalizarea serviciului.

(3) Pentru fiecare scrutin, Autoritatea Electorală Permanentă constituie o evidență distinctă, cuprinzând exclusiv identificatorul persoanei, identificatorul și categoria scrutinului, existența dreptului de vot, înregistrarea participării sau a neparticipării, excepția.legală aplicabilă și referința evidenței oficiale utilizate. Setul de date nu cuprinde secția de votare, ora prezentării, modalitatea de exercitare a votului, opțiunea electorală ori valabilitatea votului exprimat. Datele necesare sunt extrase înainte de ștergerea sau predarea la arhivă a evidențelor-sursă. Constituirea acestui set nu prelungește durata de păstrare a celorlalte date electorale-sursă.

(4) Participarea este stabilită pe baza evidențelor oficiale care atestă exercitarea dreptului de vot, pentru fiecare categorie de alegeri și, după caz, pentru fiecare tur de scrutin. În cazul scrutinurilor simultane, participarea se verifică distinct pentru fiecare scrutin. Simpla verificare a actului de identitate în sistemul informatic nu înlocuiește dovada participării atunci când celelalte evidențe oficiale consemnează o situație diferită.

(5) Dacă înregistrările informatice lipsesc ori sunt contradictorii, Autoritatea Electorală Permanentă le confrontă cu listele electorale și celelalte evidențe oficiale, inclusiv cele întocmite în perioada unei disfuncționalități tehnice. Autoritățile și instituțiile care dețin aceste evidențe comunică, la solicitarea Autorității Electorale Permanente, numai datele necesare verificării și rectificării. Lipsa unei înregistrări informatice nu poate constitui singurul temei al unui rezultat negativ fără efectuarea acestei verificări.

(6) Verificarea eligibilității se efectuează la cererea persoanei vizate, formulată direct sau prin intermediul organului fiscal local, pe baza codului numeric personal ori, pentru persoanele cărora nu le este atribuit un asemenea cod, a datelor de identificare prevăzute de legislația electorală aplicabilă, precum și a anului fiscal pentru care se solicită bonificația. Cererea poate fi formulată prin reprezentant, în condițiile legii.

(7) Persoanele care solicită verificarea și utilizatorii instituționali se identifică și se autentifică prin mijloace securizate. Fiecare interogare a organului fiscal local este asociată unei cereri înregistrate a contribuabilului. Sunt interzise interogările fără cerere și extragerea de liste de persoane eligibile ori neeligibile în alte scopuri decât soluționarea cererilor individuale înregistrate.

(8) Rezultatul final al verificării este exprimat exclusiv prin mențiunea «eligibil» sau «neeligibil», pentru anul fiscal solicitat. Pe durata unei indisponibilități tehnice ori a verificării sau corectării evidențelor, serviciul comunică starea procedurală «verificare în curs». Această stare nu reprezintă un rezultat final și nu echivalează cu neeligibilitatea.

(9) Răspunsul electronic sau certificatul cuprinde numai identificatorul cererii, anul fiscal, rezultatul ori starea procedurală, data emiterii, termenul de valabilitate și codul de verificare a autenticității. Codul permite verificarea securizată a corespondenței dintre răspuns și solicitant, fără divulgarea datelor electorale-sursă. Expirarea valabilității tehnice a certificatului nu înlătură efectele unui rezultat valabil folosit pentru soluționarea unei cereri fiscale.

(10) Serviciul electronic nu comunică organelor fiscale locale și nu include în certificatul emis informații privind scrutinurile concrete la care persoana a participat sau nu a participat, locul ori ora exercitării votului, tipul listei electorale, modalitatea de vot, opțiunea electorală sau valabilitatea votului exprimat.

(11) Autoritatea Electorală Permanentă are calitatea de operator pentru prelucrările realizate în cadrul serviciului electronic. Organele fiscale locale au calitatea de operator pentru prelucrarea rezultatului în procedura fiscală. În măsura în care prelucrează date cu caracter personal pentru funcționarea serviciului, Serviciul de Telecomunicații Speciale acționează în numele Autorității Electorale Permanente, în limitele atribuțiilor tehnice și potrivit instrucțiunilor documentate ale acesteia, având calitatea de persoană împuternicită de operator.

(12) Prelucrarea se întemeiază pe îndeplinirea obligațiilor legale și a sarcinii de interes public stabilite prin prezentul articol și se realizează cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 și a Legii nr. 190/2018. Nu pot fi colectate, deduse ori prelucrate opțiuni sau opinii politice. Organele fiscale locale nu au acces la datele electorale-sursă și nu constituie baze de date privind istoricul participării electorale.

(13) Datele și rezultatele obținute nu pot fi utilizate pentru profilare politică, comunicare electorală, campanie, sondaje, publicitate, stabilirea ori inferarea opțiunilor politice sau în alte scopuri decât verificarea eligibilității, acordarea bonificației, controlul legalității acesteia și soluționarea contestațiilor. Datele individuale nu se pun la dispoziția competitorilor electorali. Comunicarea unor statistici este permisă numai în formă anonimizată, care nu permite identificarea persoanelor.

(14) Accesul la date este limitat la personalul autorizat, potrivit atribuțiilor de serviciu. Operațiunile de consultare, modificare și transmitere sunt jurnalizate, iar jurnalele sunt protejate împotriva modificării neautorizate. Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de

Telecomunicații Speciale asigură controlul accesului, criptarea transmisiilor, recuperarea datelor și verificarea periodică a securității serviciului, potrivit competențelor legale.

(15) Datele minime prevăzute la alin. (3) se păstrează pe durata în care scrutinul produce efecte fiscale și timp de 5 ani calculați de la data de 1 iulie a anului următor ultimului an fiscal pentru care acesta a fost luat în considerare. Jurnalele emiterii și verificării răspunsurilor se păstrează timp de 5 ani calculați de la data de 1 ianuarie a anului următor emiterii. La expirarea termenelor, datele se șterg sau se anonimizează irreversibil. Dacă sunt necesare într-o procedură administrativă ori judiciară în curs, se păstrează numai datele aferente acelei proceduri, cu acces restricționat, până la încheierea definitivă a acesteia, după care se șterg sau se anonimizează irreversibil în termen de 30 de zile. Celelalte date electorale-sursă se păstrează potrivit legislației electorale și arhivistice aplicabile.

(16) Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziția persoanei vizate, printr-un canal securizat sau pe suport hârtie, informațiile privind prelucrarea, propriile date relevante și o explicație a rezultatului. Un rezultat negativ se comunică persoanei cu indicarea scrutinului și a condiției neîndeplinite, a evidenței oficiale utilizate și a căilor și termenelor de contestare. Aceste explicații nu se transmit organului fiscal local. Termenul de contestare curge de la comunicarea către persoană a rezultatului însoțit de explicații.

(17) Verificările pot fi realizate prin mijloace automatizate, cu dreptul persoanei vizate la reexaminarea efectivă de către personal autorizat, la exprimarea punctului de vedere și la contestarea rezultatului. Înaintea comunicării unui rezultat negativ, datele și încadrarea sunt verificate de o persoană desemnată de Autoritatea Electorală Permanentă. Nu se comunică un rezultat negativ întemeiat exclusiv pe prelucrare automatizată. Pe durata verificării se menține starea procedurală prevăzută la alin. (8).

(18) Persoana vizată poate contesta rezultatul la Autoritatea Electorală Permanentă în termen de 30 de zile de la comunicarea prevăzută la alin. (16). Contestația este examinată de personal autorizat și se soluționează prin decizie motivată, în termen de 15 zile de la înregistrare. Dacă sunt necesare verificări în evidențe aflate la alte autorități, termenul poate fi prelungit o singură dată, cu cel mult 30 de zile, cu informarea persoanei asupra motivelor și a noului termen înainte de expirarea termenului inițial.

(19) Decizia de soluționare a contestației, care constituie procedură prealabilă, poate fi atacată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Dreptul de sesizare a instanței se exercită și în cazul nesoluționării contestației în termenul legal. Procedura nu afectează drepturile și căile de atac prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

(20) Corectarea datelor și soluționarea contestației se reflectă în rezultatul aferent fiecărui an fiscal afectat de eroare, în limitele termenelor legale aplicabile. Autoritatea Electorală Permanentă comunică persoanei noul rezultat și transmite din oficiu organelor fiscale locale care au primit rezultatul inițial un răspuns rectificat, fără datele electorale-sursă. Bonificația se acordă sau se recalculează în condițiile art. 489³ din Legea nr. 227/2015.

(21) Înainte de operaționalizarea serviciului, Autoritatea Electorală Permanentă efectuează evaluarea impactului asupra protecției datelor și consultă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal dacă sunt îndeplinite condițiile art. 36 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. Evaluarea se reexaminează în cazul unor modificări care influențează riscurile prelucrării.

(22) Dispozițiile prezentului articol se aplică evidențelor privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României, alegerile pentru autoritățile administrației publice locale și alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, inclusiv votului prin corespondență, în cazurile și condițiile prevăzute de legislația electorală aplicabilă.”

Art. III. – (1) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului articol, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale și după consultarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, hotărârea privind procedura tehnică de funcționare a serviciului electronic. Hotărârea reglementează identificarea și autentificarea utilizatorilor, constituirea și actualizarea setului minim de date, confruntarea evidențelor, securitatea prelucrărilor, emiterea și verificarea răspunsurilor, informarea persoanelor, corectarea erorilor, reexaminarea de către personal autorizat, soluționarea contestațiilor, păstrarea și ștergerea datelor și auditarea sistemului. Hotărârea reglementează și verificarea situațiilor prevăzute la art. 489³ alin. (9) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Aceasta se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), ministrul finanțelor și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației aprobă, prin ordin comun, după consultarea Autorității Electorale Permanente, procedura fiscală de solicitare și acordare a bonificației, specificațiile schimbului electronic de date și modelul analizei cost-beneficiu prevăzute la art. 489³ alin. (11) din Legea nr. 227/2015. Procedura fiscală reglementează și calculul obligației nete, soluționarea cererilor în cazul verificării întârziate, compensarea sau restituirea sumelor și corelarea rectificării rezultatului electoral cu reexaminarea actului fiscal. Ordinul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În același termen, Autoritatea Electorală Permanentă pune în acord normele privind Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal cu dispozițiile art. 110¹ din Legea nr. 208/2015, în ceea ce privește extragerea setului minim de date pentru verificarea fiscală. Actele de aplicare nu pot introduce condiții de eligibilitate suplimentare față de cele prevăzute de lege și nu pot extinde categoriile de date prelucrate ori duratele de păstrare.

Art. IV. – (1) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, operaționalizează serviciul electronic în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului articol.

(2) Operaționalizarea se constată prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după adoptarea actelor prevăzute la art. III, efectuarea evaluării impactului asupra protecției datelor, îndeplinirea obligației de consultare prealabilă, dacă este incidentă, și verificarea funcționării, securității și interoperabilității serviciului. Hotărârea indică data de la care serviciul poate constitui evidențele aferente scrutinurilor ulterioare și poate efectua verificări.

(3) Sumele necesare dezvoltării, operaționalizării și funcționării serviciului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele Autorității Electorale Permanente și Serviciului de Telecomunicații Speciale, în limita creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație. Autoritățile implicate includ în propunerile bugetare cheltuielile de investiții, de integrare, de securitate, de personal și de funcționare necesare îndeplinirii atribuțiilor stabilite prin prezenta lege. Diminuarea veniturilor locale și costurile locale de administrare sunt suportate din bugetele unităților administrativ-teritoriale care decid acordarea bonificației, cu respectarea legislației finanțelor publice locale.

(4) Autoritatea Electorală Permanentă publică, la 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului articol și la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), stadiul implementării, cheltuielile efectuate și cele estimate, precum și eventualele impedimente și măsurile de remediere. Întârzierea operaționalizării nu permite folosirea unor evidențe sau proceduri locale alternative pentru stabilirea eligibilității electorale.

Art. V. – (1) Dispozițiile art. II–IV și ale prezentului articol intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile art. I intră în vigoare la împlinirea unui termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi.

(2) Dispozițiile art. I se aplică începând cu data de 1 ianuarie a primului an fiscal care începe după împlinirea unui termen de 6 luni de la data publicării hotărârii prevăzute la art. IV alin. (2), dar nu înainte de intrarea lor în vigoare potrivit alin. (1).

(3) Sunt luate în considerare exclusiv scrutinurile electorale de referință organizate după data publicării hotărârii prevăzute la art. IV alin. (2). Până când rezultatele finale ale primului scrutin ulterior operaționalizării dintr-o categorie prevăzută la art. 489³ alin. (4) din Legea nr. 227/2015 îndeplinesc condiția temporală prevăzută la alin. (4) al prezentului articol, categoria respectivă nu este inclusă la stabilirea participării electorale complete.

(4) Bonificația poate fi acordată începând cu primul an fiscal pentru care sunt aplicabile dispozițiile art. I potrivit alin. (2), dacă, până la data de 31 decembrie a anului calendaristic anterior, rezultatele finale ale cel puțin unui scrutin electoral de referință organizat după operaționalizarea serviciului au fost confirmate, validate sau aduse la cunoștință publică, după caz, de autoritatea competentă potrivit legislației electorale aplicabile și dacă autoritatea deliberativă locală a decis acordarea bonificației pentru anul respectiv.

(5) Pentru primul an de aplicare, autoritățile deliberative locale pot adopta hotărârea privind bonificația după intrarea în vigoare a art. I, pentru anul fiscal următor, dacă acesta îndeplinește condițiile alin. (2). Hotărârea se adoptă până la data de 31 decembrie inclusiv și produce efecte numai dacă sunt îndeplinite condițiile alin. (4).

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

PREȘEDINTELE SENATULUI

Inițiator,

Deputat Robert Alecu

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR

EXPUNERE DE MOTIVE

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în vederea instituirii unei bonificații fiscale suplimentare anuale pentru participarea electorală

I. Obiectul și finalitatea reglementării

Prezenta propunere legislativă instituie posibilitatea acordării, de către consiliile locale și de către Consiliul General al Municipiului București, a unei bonificații fiscale suplimentare anuale de până la 5% persoanelor fizice care achită integral, până la data de 31 martie a fiecărui an, impozitul sau taxa pe clădiri, impozitul sau taxa pe teren și impozitul pe mijloacele de transport și care au realizat participarea electorală completă, în sensul legii. Sunt avute în vedere obligațiile anuale pentru care Codul fiscal permite bonificația pentru plata cu anticipație.

Bonificația suplimentară urmează periodicitatea mecanismului fiscal deja consacrat al plății anticipate. Participarea este valorificată în fiecare an fiscal până la sfârșitul anului anterior celui în care produce efecte următorul scrutin valabil din aceeași categorie. Participarea la toate scrutinurile de referință constituie o condiție unică și indivizibilă; facilitatea nu se fracționează și nu se acordă proporțional cu numărul participărilor.

Reglementarea urmărește trei finalități convergente: diminuarea, într-o limită prudentă, a sarcinii fiscale suportate de contribuabili; stimularea plății anticipate și a conformării fiscale voluntare, cu efect asupra predictibilității bugetelor locale; precum și încurajarea participării electorale constante, ca premisă a unei reprezentativități și legitimități democratice sporite.

II. Cadrul legislativ în vigoare și necesitatea intervenției

Art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2) și art. 472 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal reglementează, pentru plata cu anticipație până la data de 31 martie, o bonificație de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărârea autorității deliberative locale, pentru impozitul sau taxa pe clădiri, impozitul sau taxa pe teren și impozitul pe mijloacele de transport. Legislația recunoaște astfel bonificația drept un instrument legitim de stimulare a încasării anticipate a veniturilor locale.

Cadrul în vigoare nu reglementează o facilitate fiscală distinctă legată de participarea electorală și nici un temei legal complet pentru verificarea securizată, anuală și limitată la scop a acestei condiții prin intermediul Autorității Electorale Permanente. O asemenea măsură nu poate fi instituită prin practici locale neunitare, fiind necesare criterii naționale clare, garanții de egalitate, reguli de protecție a datelor și o procedură unică de verificare, contestare și reparare a erorilor.

Intervenția propusă completează Codul fiscal și legea de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente. Bonificația electorală este integrată expres în regimul bonificațiilor pentru plata anticipată, fără a fi confundată cu scutirile sau reducerile autonome reglementate de art. 489¹ din Codul fiscal.

III. Contextul fiscal și social

Modificările fiscale adoptate în anul 2025 au influențat atât cheltuielile curente ale populației, cât și obligațiile fiscale locale. Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a majorat cota standard a taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025. Legea nr. 239/2025 a modificat cadrul impozitelor și taxelor locale aplicabil de la 1 ianuarie 2026. Aceste intervenții justifică examinarea unor facilități limitate, a căror acordare să poată fi adaptată resurselor fiecărei comunități.

În acest context, bonificația suplimentară propusă oferă contribuabilului o modalitate concretă de diminuare a obligațiilor locale, condiționată de plata anticipată și de participarea electorală. Acordarea ei nu presupune un test suplimentar al veniturilor sau patrimoniului persoanei și se realizează în cadrul administrării impozitelor și taxelor locale.

Bonificația propusă nu înlocuiește și nu diminuează bonificația generală pentru plata anticipată. Persoana care nu îndeplinește condiția electorală rămâne supusă regimului fiscal general și poate beneficia, în aceleași condiții ca orice alt contribuabil, de bonificația pentru plata până la 31 martie stabilită de autoritatea locală. Plafonul suplimentar de 5%, împreună cu plafonul cumulat de 15%, păstrează caracterul moderat al stimulentului și limitează impactul asupra bugetelor locale.

IV. Încurajarea participării electorale constante

Constituția consacră suveranitatea națională, exercitată de popor prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și caracterul universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului. Legitimitatea juridică a alegerilor nu depinde de atingerea unui prag general de prezență. Participarea mai largă poate însă întări reprezentativitatea instituțiilor și implicarea cetățenilor în viața publică.

Inițiativa urmărește încurajarea participării la toate categoriile principale de alegeri. Acestea au obiecte distincte și privesc autorități cu atribuții diferite, de la administrația locală până la reprezentarea parlamentară și europeană. Alegerea fiecărui cetășean de a participa rămâne liberă. Stimularea continuității participării urmărește o implicare civică pe durata întregului ciclu electoral, independent de susținerea unui anumit competitor.

Din acest motiv, participarea la toate scrutinurile electorale de referință la care contribuabilul a avut drept de vot este configurată drept o condiție unică și indivizibilă. Facilitatea nu este calculată în funcție de numărul prezentărilor la urne. Ea valorifică participarea la ansamblul alegerilor relevante, potrivit unei reguli comune, cunoscute înainte de organizarea scrutinurilor luate în considerare.

Mecanismul include alegerile locale generale, alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României, cu luarea în considerare a fiecărui tur valabil, și alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Referendumurile și alegerile locale parțiale nu intră în domeniul de aplicare, întrucât nu au aceeași periodicitate și ar genera situații neuniforme între contribuabili.

V. Integritatea procesului electoral

Participarea la vot și integritatea operațiunilor electorale trebuie susținute împreună. Creșterea prezenței nu înlocuiește controlul instituțional, observarea alegerilor, trasabilitatea materialelor electorale, funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal sau răspunderea pentru încălcarea legii. Propunerea legislativă urmărește participarea civică; efectul său asupra prevenirii fraudelor nu poate fi considerat, în lipsa unei evaluări, un rezultat demonstrat.

Cazul comunei Ciorani, județul Prahova, ilustrează importanța protejării evidențelor și a probelor electorale. Potrivit înformațiilor publice referitoare la dosar, la 8 februarie 2021 au fost sustrase 4.308 buletine de vot dintr-un spațiu utilizat de Judecătoria Mizil. Buletinele constituiau mijloace materiale de probă în cercetările privind alegerile locale din anul 2020 și au fost ulterior distruse prin ardere.

Condamnarea primarului comunei pentru instigare la sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri și instigare la violarea sediului profesional a rămas definitivă la 17 decembrie 2025 și a fost urmată de încetarea mandatului. Distinct, cauza privind falsificarea documentelor și evidențelor electorale s-a încheiat în mai 2026 prin încetarea procesului penal ca urmare a prescripției răspunderii penale. Cele două soluții trebuie diferențiate: condamnarea definitivă privește sustragerea și distrugerea probelor, iar în dosarul electoral încetarea procesului nu reprezintă o condamnare definitivă pentru faptele cercetate.

Acest exemplu arată consecințele pe care vulnerabilitățile procesului electoral le pot avea asupra încrederii publice. Participarea civică, protejarea materialelor electorale și funcționarea instituțiilor competente au roluri complementare. Bonificația propusă nu poate preveni singură falsificarea documentelor sau distrugerea probelor și nu este prezentată drept un substitut al garanțiilor electorale existente.

VI. Mecanismul juridic propus și caracterul anual

Pentru fiecare an fiscal sunt avute în vedere ultimele scrutinuri electorale valabile, organizeate după operaționalizarea serviciului electronic, din fiecare dintre cele patru categorii prevăzute de lege și ale căror rezultate finale au fost confirmate, validate sau aduse la cunoștință publică, după caz, de autoritatea competentă potrivit legislației electorale aplicabile, până la data de 31 decembrie a anului calendaristic anterior. În cazul alegerilor prezidențiale se ia în considerare fiecare tur valabil al ultimei alegeri. Scrutinurile anulate nu produc efecte, iar în cazul repetării este relevant numai scrutinul în urma căruia rezultatele finale au fost confirmate, validate sau aduse la cunoștință publică potrivit legii.

Participarea la un scrutin electoral de referință produce efecte pentru acordarea bonificației începând cu anul fiscal următor celui în care rezultatele finale ale scrutinului au fost confirmate, validate sau aduse la cunoștință publică. Participarea se valorifică anual până la sfârșitul anului fiscal anterior celui începând cu care produce efecte următorul scrutin valabil din aceeași categorie. În acest mod, organizarea unui nou scrutin nu modifică retroactiv situația fiscală aferență anului în curs.

Alegerile locale parțiale nu sunt luate în considerare, deoarece organizarea lor depinde de evenimente accidentale și ar supune contribuabilii din anumite localități unei condiții suplimentare față de cei din restul țării.

Sunt recunoscute toate modalitățile legale de exercitare a dreptului de vot, inclusiv votul în secția de votare, prin intermediul urnei speciale și, în cazurile prevăzute de lege, prin corespondență. Participarea este recunoscută independent de valabilitatea votului individual exprimat, întrucât autoritatea publică nu poate condiționa facilitatea de conținutul opțiunii electorale și nici nu poate verifica sau prelucra valabilitatea buletinului individual. Timbrul autocolant ori ștampila aplicată pe actul de identitate nu constituie mijlocul principal de probă, întrucât documentul poate fi înlocuit, iar modalitățile tehnice diferă de la un scrutin la altul.

Nu sunt considerate absențe scrutinurile la care persoana nu avea drept de vot din motive juridice obiective, precum vârsta, cetățenia sau statutul electoral, domiciliul ori reședința, apartenența la circumscripție sau interdicția exercitării drepturilor electorale. Dacă persoana nu a avut drept de vot la niciun scrutin de referință al anului fiscal, condiția se consideră îndeplinită pentru întregul an respectiv. Organizarea unui scrutin în cursul anului nu modifică eligibilitatea aferentă acelui an.

În materia alegerilor pentru Parlamentul European, scrutinul pentru alegerea membrilor din România nu se include în setul de referință al persoanei care, la data scrutinului, era înscrisă în lista electorală a statului membru al Uniunii Europene în care își avea reședința și, ca urmare, trebuia radiată, potrivit legii, din copia listei utilizate pentru alegerea membrilor din România. Situația se verifică pe baza comunicărilor oficiale ale autorităților electorale competente. Comunicările primite ulterior sunt luate în considerare dacă atestă situația existență la data scrutinului. Soluția nu echivalează înscrierea în alt stat cu participarea efectivă, ci împiedică tratarea drept absentă de la scrutinul românesc a unei persoane care nu mai putea vota legal pentru membrii din România. Organului fiscal local nu îi sunt comunicate statul membru de reședință, înscrierea electorală ori radierea din lista utilizată în România.

VII. Procentul, autonomia locală și echilibrul bugetar

Procentul maxim al bonificației suplimentare este de 5%. Autoritatea deliberativă locală poate stabili anual un procent inferior sau poate decide neacordarea facilității, în funcție de situația bugetară concretă. Bonificația suplimentară, cumulată cu cea pentru plata anticipată, nu poate depăși 15% din obligația fiscală anuală datorată.

Decizia se adoptă prin hotărârea anuală privind impozitele și taxele locale pentru anul fiscal următor și este fundamentată printr-o analiză cost-beneficiu publică. Analiza cuprinde cel puțin estimarea bazei fiscale eligibile, a numărului de beneficiari, a impactului maxim asupra veniturilor proprii, a efectului preconizat asupra gradului de colectare, a volumului arieratelor și a costurilor de administrare și executare silită.

Caracterul facultativ al deciziei locale respectă autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale și evită instituirea unei obligații de diminuare a veniturilor fără evaluarea capacității bugetare. Legea creează instrumentul și condițiile uniforme, iar autoritatea locală stabilește oportunitatea și procentul concret.

Nu se poate prezuma că orice bonificație determină automat o creștere nominală a veniturilor. Măsura poate însă accelera încasarea, reduce arieratele și costurile executării silite și îmbunătăți predictibilitatea fluxului de numerar. Aceste efecte trebuie evaluate anual și transparent.

VIII. Considerente de constituționalitate

Reglementarea este propusă prin raportare la principiile securității juridice, egalității în drepturi, accesului la justiție, protecției vieții private, libertății votului, justei așezări a sarcinilor fiscale și autonomiei locale. Justificarea facilității trebuie examinată în raport cu scopul său civic și fiscal, cu întinderea avantajului acordat și cu garanțiile prevăzute pentru contribuabili.

În raport cu art. 16 din Constituție, inițiatorul apreciază că participarea electorală, verificată după reguli comune, poate constitui un criteriu obiectiv pentru acordarea unei facilități limitate. Aceleași condiții se aplică tuturor contribuabililor aflați în aceeași situație juridică din unitatea administrativ-teritorială. Scrutinurile la care persoana nu avea drept de vot sunt excluse, astfel încât o imposibilitate juridică de participare să nu fie tratată ca absență.

Persoanele înscrise în listele electorale ale unui alt stat membru al Uniunii Europene se află într-o situație juridică diferită de cea a alegătorilor care au păstrat dreptul de a vota pentru membrii din România în Parlamentul European. Înscrierea oficială în statul membru de reședință și radierea corespunzătoare din copia listei utilizate în România împiedică exercitarea simultană a acestui drept în cele două state. Excluderea scrutinului românesc din setul de referință urmărește să țină seama de această împrejurare și nu echivalează înscrierea în alt stat cu participarea efectivă la vot.

Art. 36 și art. 38 din Constituție, împreună cu art. 62 alin. (1) și art. 81 alin. (1), constituie reperele privind dreptul de vot și caracterul liber al alegerilor. Proiectul nu introduce obligația de a vota pentru un candidat sau o listă și nu condiționează facilitatea de o opțiune politică. Participarea este recunoscută și atunci când votul individual este nevalabil. Autoritățile fiscale nu primesc informații despre conținutul votului sau despre scrutinurile concrete la care contribuabilul a participat.

Condiția participării complete este propusă pentru a susține continuitatea implicării civice. Neîndeplinirea ei poate produce efecte în mai multe exerciții fiscale, până la înlocuirea scrutinului relevant printr-un scrutin nou din aceeași categorie. Inițiatorul apreciază că întinderea acestui efect trebuie evaluată împreună cu plafonul de 5%, caracterul facultativ al acordării la nivel local, aplicarea exclusiv pentru viitor și păstrarea bonificației generale pentru plata anticipată. Lipsa participării nu atrage amendă sau majorarea obligației stabilite prin regimul fiscal general.

În raport cu art. 56 alin. (2) din Constituție, facilitatea se integrează mecanismului fiscal al plății anticipate și se raportează procentual la obligația anuală datorată. Această formulă produce avantaje diferite în valoare absolută, potrivit obligațiilor fiscale ale beneficiarilor. Ea păstrează însă aceeași proporție pentru contribuabilii eligibili din localitate, în limita procentului stabilit de autoritatea deliberativă. Justificarea soluției se întemeiază pe legătura dintre plata anticipată, administrarea veniturilor locale și obiectivul civic al măsurii; plafonul și analiza de impact limitează întinderea facilității.

Proiectul prevede contestarea rezultatului verificării la Autoritatea Electorală Permanentă și atacarea deciziei de soluționare în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Dacă o contestație sau corectarea unei erori confirmă eligibilitatea existență la termenul legal, iar cererea și plata au fost efectuate în termen, beneficiul se acordă prin compensare sau restituire, potrivit Codului de procedură fiscală. Rezultatul negativ este explicat separat contribuabilului și este verificat de personal autorizat înainte de comunicare. Contestația privind eligibilitatea electorală și contestația împotriva actului fiscal au obiecte distincte; corectarea rezultatului AEP determină reexaminarea actului fiscal în privința bonificației.

IX. Protecția datelor cu caracter personal și secretul votului

Participarea la vot este distinctă de opțiunea electorală, dar informația poate permite inferențe privind conduita civică și trebuie protejată riguros. Prelucrarea se întemeiază direct pe lege, pentru îndeplinirea unei obligații legale și a unei sarcini de interes public, nu pe consimțământul contribuabilului.

Rezultatul final comunicat de Autoritatea Electorală Permanentă organului fiscal local este exclusiv „eligibil” sau „neeligibil”. În cazul indisponibilității tehnice ori al necesității corectării evidențelor, poate fi comunicată temporar starea procedurală „verificare în curs”, care nu reprezintă un rezultat al verificării și nu echivalează cu neeligibilitatea. Răspunsul electronic cuprinde numai identificatorul cererii, anul fiscal, rezultatul verificării sau, după caz, starea procedurală comunicată, data emiterii, termenul de valabilitate și codul de verificare a autenticității. Nu sunt comunicate numărul, categoria, data ori locul scrutinurilor, secția de votare, ora prezentării, modalitatea concretă de vot, istoricul participării, opțiunea electorală sau valabilitatea votului exprimat.

Operațiunile de consultare și transmitere sunt jurnalizate, iar organele fiscale locale nu au acces la datele electorale-sursă și nu constituie baze de date privind istoricul participării. Datele și rezultatele obținute nu pot fi folosite pentru profilare politică, campanie, sondaje, publicitate ori pentru alte scopuri decât cele expres prevăzute de lege. Autoritatea Electorală Permanentă efectuează evaluarea impactului asupra protecției datelor înainte de operaționalizarea serviciului. Consultarea autorității de supraveghere în procesul legislativ și, după caz, înainte de prelucrare se realizează în condițiile art. 36 din Regulamentul (UE) 2016/679. Pentru verificarea multianuală se păstrează un set distinct și minim de date privind dreptul de vot, participarea și excepțiile legale, pe durata efectelor fiscale ale scrutinului și timp de cinci ani calculați de la 1 iulie a anului următor ultimului an fiscal relevant. La expirarea termenului, datele se șterg sau se anonimizează irreversibil, cu păstrarea limitată a celor necesare unor proceduri în curs.

X. Implementarea administrativă

Legea nr. 208/2015 reglementează Registrul electoral și Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, administrate cu participarea Autorității Electorale Permanente și a Serviciului de Telecomunicații Speciale. Art. 103¹ prevede infrastructura informatică electorală, inclusiv stocarea duplicatelor bazelor de date generate de sistem, iar art. 120 reglementează aplicarea corespunzătoare a normelor comune pentru principalele categorii de alegeri. Aceste prevederi oferă o bază instituțională pentru dezvoltarea noului serviciu; ele nu înseamnă că verificarea fiscală multianuală este deja disponibilă.

Proiectul instituie un serviciu electronic distinct, care utilizează datele-sursă numai în măsura necesară verificării. Procedura tehnică se stabilește prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, iar procedura fiscală și modelul analizei cost-beneficiu se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Implementarea presupune corelarea evidențelor, verificarea exactității datelor și respectarea duratei de păstrare necesare scopului legal.

În cazul indisponibilității serviciului, cererea contribuabilului este înregistrată în termen și verificată ulterior, fără ca defecțiunea tehnică să producă neeligibilitate. Rezultatul poate fi contestat, iar o eroare confirmată este reparată prin compensare sau restituire potrivit Codului de procedură fiscală. Procentele bonificațiilor se însumează și se aplică aceleiași obligații anuale, după scutirile și reducerile legale. Dacă verificarea electorală nu este finalizată la data plății, contribuabilul achită suma diminuată numai cu bonificația generală, iar diferența rezultată după confirmarea eligibilității se compensează sau se restituie.

XI. Compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene

Facilitatea se adresează persoanelor fizice și nu este condiționată de desfășurarea unei activități economice. Calitatea de persoană fizică nu exclude însă, prin ea însăși, incidența normelor europene privind ajutorul de stat. Pentru bunurile folosite în activități economice, aplicarea măsurii trebuie examinată potrivit acestor norme și, dacă este cazul, regulilor privind ajutorul de minimis. Această verificare este distinctă de stabilirea eligibilității electorale.

Cetățenii altor state membre ai Uniunii Europene care au drept de vot în România la alegerile locale și la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sunt evaluați numai în raport cu scrutinurile la care au avut drept de vot. Persoanele înregistrate pentru exercitarea dreptului de vot pentru Parlamentul European într-un alt stat membru nu sunt dezavantajate pentru imposibilitatea legală de a vota simultan pentru membrii din România.

Prelucrarea datelor se realizează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, în special cu principiile legalității, limitării scopului, minimizării datelor, exactității, limitării stocării, integrității și responsabilității.

XII. Impactul financiar și cerințele procedurale

Proiectul poate genera două categorii de efecte financiare: costurile dezvoltării și funcționării serviciului electronic, suportate din bugetul de stat prin bugetele Autorității Electorale Permanente și Serviciului de Telecomunicații Speciale, și diminuarea voluntar asumată a veniturilor proprii ale unității administrativ-teritoriale care decide acordarea bonificației.

Implicațiile bugetare necesită informarea Guvernului, în condițiile art. 111 alin. (1) din Constituție, și fundamentarea financiară prevăzută de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Inițiatorul solicită, prin președintele Senatului, informarea asupra implicațiilor bugetare și întocmirea și transmiterea fișei financiare. În procedura parlamentară se solicită avizele legale și punctul de vedere al Guvernului. Evaluarea trebuie să distingă costurile informatice inițiale, cheltuielile anuale de funcționare, costurile de administrare locală și diminuarea potențială a veniturilor locale.

Caracterul facultativ al bonificației nu înlătură obligația fundamentării, dar permite fiecărei autorități locale să evite o diminuare incompatibilă cu situația sa financiară. Analiza cost-beneficiu și publicarea acesteia înaintea adoptării hotărârii asigură transparență și control democratic local.

XIII. Efectele preconizate

Pe plan social, măsura permite diminuarea anuală a sarcinii fiscale pentru contribuabilii care îndeplinesc condițiile legale, în localitățile în care autoritatea deliberativă decide acordarea bonificației.

Pe plan administrativ și bugetar, măsura poate crește gradul de conformare voluntară, poate reduce arieratele și costurile executării silite și poate oferi autorității locale o imagine mai clară asupra resurselor disponibile încă din primul trimestru al anului.

Pe plan democratic, mecanismul introduce un stimulent pentru participarea la toate categoriile principale de alegeri, independent de opțiunea politică. Efectele asupra prezenței la vot și asupra continuității participării vor trebui evaluate după aplicarea măsurii.

XIV. Concluzii

Prezenta propunere legislativă folosește un instrument fiscal deja consacrat - bonificația anuală pentru plata anticipată până la 31 martie - și îi adaugă o componentă civică limitată, facultativă la nivel local și securizată printr-o procedură centralizată de verificare.

Facilitatea este acordată în funcție de participare și de plata anticipată, fără verificarea opțiunii politice a contribuabilului. Primăriile primesc rezultatul eligibilității, iar decizia de acordare și procentul concret rămân la autoritatea deliberativă locală. Costurile serviciului și efectele asupra veniturilor locale sunt supuse fundamentării financiare și evaluării prevăzute de lege.

Pentru aceste considerente, supunem Parlamentului spre dezbatere și adoptare prezenta propunere legislativă, cu parcurgerea procedurilor de avizare, consultare și fundamentare financiară prevăzute de lege.

Repere normative și factuale avute în vedere

Constituția României, republicată, cu precădere dispozițiile privind egalitatea în drepturi, drepturile electorale, justa așezare a sarcinilor fiscale, autonomia locală și fundamentarea cheltuielilor publice.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare: art. 4, art. 462, art. 467, art. 472, art. 489¹ și celelalte dispoziții relevante ale titlului IX; Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și Legea nr. 239/2025, pentru contextul modificărilor fiscale.

Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente: art. 29, art. 103, art. 103¹, art. 110 și art. 120.

Legile electorale nr. 115/2015, nr. 370/2004, nr. 33/2007 și nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă; Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice; Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010; Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în formele în vigoare.

Regulamentul (UE) 2016/679: art. 5, 6, 9, 15, 16, 22, 35 și 36; Legea nr. 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a regulamentului.

Pentru cazul Ciorani: AGERPRES, 31 decembrie 2025, privind condamnarea definitivă și încetarea mandatului; News.ro, 5 mai 2026, privind încetarea procesului penal pentru falsificarea documentelor și evidențelor electorale.

Inițiator,

Deputat Robert Alecu

TABELUL INIȚIATORILOR

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în vederea instituirii unei bonificații fiscale suplimentare anuale pentru participarea electorală

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR ROBERT ALECU – DEPUTAT Circumscripția electorală nr. 04 – Bacău

București, 7 octombrie 2026

Anexa nr. 2 la adresa de înaintare

Către președintele Senatului

Solicitare privind informarea Guvernului și fișa financiară

În temeiul art. 111 alin. (1) și al art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, al art. 92 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, precum și al art. 15 alin. (1) și (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, solicit transmiterea către Guvern a cererii de informare asupra implicațiilor bugetare și de întocmire și transmitere a fișei financiare pentru propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în vederea instituirii unei bonificații fiscale suplimentare anuale pentru participarea electorală.

Evaluarea solicitată va avea în vedere efectele asupra bugetului general consolidat pentru anul curent și următorii patru ani, potrivit legii, cu evidențierea distinctă a următoarelor elemente:

a) costurile dezvoltării, integrării, securizării și operaționalizării serviciului electronic administrat de Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale;

b) cheltuielile anuale de funcționare, mentenanță și personal ale serviciului;

c) costurile de administrare pentru autoritățile fiscale locale și diminuarea potențială a veniturilor locale, în condițiile caracterului facultativ al bonificației;

d) sursele de finanțare și măsurile de acoperire a cheltuielilor suplimentare ori a diminuării veniturilor.

La prezenta solicitare sunt anexate textul propunerii legislative și expunerea de motive, înaintate împreună cu adresa de depunere.

Deputat Robert Alecu

Circumscripția electorală nr. 04 – Bacău

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR ROBERT ALECU – DEPUTAT Circumscripția electorală nr. 04 – Bacău

București, 7 octombrie 2026

Câtre Biroul permanent al Senatului

Subsemnatul, Robert Alecu, deputat ales în circumscripția electorală nr. 04 – Bacău, în temeiul art. 74 alin. (1), (4) și (5) și al art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și al art. 92 alin. (1), (2), (4) și alin. (7) pct. 2, coroborat cu art. 93 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintez Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, spre dezbatere și adoptare, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în vederea instituirii unei bonificații fiscale suplimentare anuale pentru participarea electorală.

Solicit înregistrarea propunerii legislative și parcurgerea procedurilor de avizare și examinare prevăzute de lege și de Regulamentul Senatului. Solicitarea privind informarea Guvernului asupra implicațiilor bugetare și întocmirea și transmiterea fișei financiare este formulată distinct, în anexa nr. 2, în condițiile art. 92 alin. (6) din Regulamentul Senatului.

Documente anexate:

1. Textul propunerii legislative, redactat în forma unui act normativ;

2. Expunerea de motive;

3. Tabelul inițiatorilor – anexa nr. 1 la prezenta adresă;

4. Solicitarea adresată președintelui Senatului privind informarea Guvernului și fișa financiară – anexa nr. 2 la prezenta adresă.

Deputat Robert Alecu Circumscripția electorală nr. 04 – Bacău