Juriștii Autorității Electorale Permanente vor putea da concurs ca să devină judecători sau procurori
Modificare tehnică și benignă. Juriștii AEP intră pe lista celor care pot da concursul de intrare directă în magistratură, cu aceleași probe și aceeași vechime minimă de 5 ani. Problemele sunt doar de redactare: formula de adoptare e greșită, iar expunerea de motive e confuză.
Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea art.63 alin.(1) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Inițiatorii cer procedură de urgență
Inițiatorii au cerut ca Senatul să dezbată proiectul în procedură de urgență (art. 76 alin. 3 din Constituție). Dacă plenul aprobă, termenele de avizare și de dezbatere se scurtează, iar proiectul poate ajunge la vot mai repede.
Senatul poate închide și consultarea mai devreme: în toamna lui 2026, cel puțin șapte proiecte cu urgență cerută au primit număr de lege și au ieșit din consultare cu 9–23 de zile înainte de termenul anunțat.
Pentru tine: mai puțin timp să reacționezi. Nu amâna părerea cât consultarea e deschisă.
Semnat de putere și de opoziție
Printre inițiatori sunt parlamentari și de la putere, și din opoziție, după guvernul de acum: PSD, UDMR, PNL.
Ce s-a mai întâmplat
De la analiza noastră din 29 octombrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Textul oficial nu s-a schimbat de atunci.
- 16 noiembrieInițiatorul solicită retragerea inițiativei legislative din procesul legislativdocumentul
- 16 noiembrieRetras de către inițiator
- 11 noiembrieAviz favorabil de la Consiliul Economic și Socialdocumentul
- 3 noiembrieTrimis pentru aviz la Autoritatea Electorală Permanentă
Încă 4 pași, mai vechi
- 3 noiembrieTrimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social
- 3 noiembrieTrimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 03.12.2026)
- 3 noiembrieTrimis pentru aviz la Consiliul Superior al Magistraturii
- 3 noiembrieTrimis pentru punct de vedere la Guvern
Ce spun cele trei modele
Toate trei îl văd ca risc redus (2,0 · 2,0 · 3,0 din 10).
2,3/10
Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulRisc redus · modelele sunt de acord
Modificare tehnică și benignă. Juriștii AEP intră pe lista celor care pot da concursul de intrare directă în magistratură, cu aceleași probe și aceeași vechime minimă de 5 ani. Problemele sunt doar de redactare: formula de adoptare e greșită, iar expunerea de motive e confuză.
Gemini
2,0 din 10
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
O propunere legislativă benignă și echitabilă pe fond, care repară o omisiune și permite juriștilor cu minimum 5 ani vechime din AEP să se înscrie la concursul de admitere în magistratură. Textul suferă însă de erori de tehnică legislativă în Expunerea de motive și în formula de adoptare.
Claude
2,0 din 10
Constituționalitate și drept UE
Modificare tehnică și benignă. Juriștii AEP intră pe lista celor care pot da concursul de intrare directă în magistratură, cu aceleași probe și aceeași vechime minimă de 5 ani. Problemele sunt doar de redactare: formula de adoptare e greșită, iar expunerea de motive e confuză.
ChatGPT
3,0 din 10
Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate
Extindere rezonabilă a accesului la concurs, fără numiri automate sau scutiri de probe. Riscul este redus pe fond, dar formula de adoptare indică greșit majoritatea pentru legi ordinare și trebuie corectată.
Ce e bine și ce strică
4 lucruri bune · 5 probleme
Bună, stricată de o parte
O lege mică și în general bună, care lărgește corect accesul la concurs, dar are o greșeală de procedură privind majoritatea de vot, ușor de corectat.
Ce e bine 4
Juriștii cu cel puțin 5 ani la Autoritatea Electorală Permanentă pot da concursul pentru magistratură, la fel ca cei din Parlament sau Consiliul Legislativ. Se elimină o diferență nejustificată.
art. I · ce scrie în legeascunde
„persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, Autorității Electorale Permanente”
Intrarea rămâne doar prin concurs și cu aceleași condiții pentru toți. Nu există locuri rezervate, scutiri de probe sau statut special pentru cei veniți de la AEP.
art. I · ce scrie în legeascunde
„Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3)”
Se păstrează vechimea minimă de 5 ani în domeniul juridic, deci experiența cerută viitorilor judecători și procurori nu scade.
art. I · ce scrie în legeascunde
„cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani”
Arată toate cele 4Arată mai puține
CSM trebuie să actualizeze regulamentul de concurs, iar hotărârea se publică în Monitorul Oficial. Astfel, regula nouă se aplică repede și transparent.
art. II · ce scrie în legeascunde
„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, modifică în mod corespunzător Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură”
Ce strică 5
Legea despre statutul magistraților este organică și cere votul majorității membrilor fiecărei Camere. Formula trimite la regula pentru legi ordinare, iar un vot greșit ar face legea neconstituțională.
formula de adoptare · ce scrie în legeascunde
„Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.”
Legea nu spune ce se întâmplă cu concursurile deja anunțate când intră în vigoare. Candidații de la AEP nu știu dacă pot participa, iar asta poate duce la contestații.
art. II · ce scrie în legeascunde
„În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”
Obligația de a modifica regulamentul „în mod corespunzător” nu spune ce anume trebuie schimbat. Poate fi chiar inutilă dacă regulamentul trimite deja la art. 63.
art. II · ce scrie în legeascunde
„modifică în mod corespunzător Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”
Arată toate cele 5Arată mai puține
Expunerea de motive spune greșit că juriștii din Parlament sunt asimilați magistraților. Ei pot doar să dea concursul, iar asta îi poate induce în eroare pe parlamentari.
expunerea de motive
Motivarea vorbește de admiterea la INM, dar articolul modificat privește intrarea directă în magistratură, nu admiterea la INM. Scopul declarat nu se potrivește cu textul.
expunerea de motive
O schimbare care l-ar face acceptabil
Formula de adoptare să trimită la art. 76 alin. (1) din Constituție, iar legea să spună clar că noua regulă se aplică doar concursurilor anunțate după intrarea ei în vigoare.
Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,0 din 10 (estimare).
Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.
Unde este proiectul
Stadiul oficial la Senat: Retras de către iniţiator
Depus (trecut)
la Senat, pe 28 octombrie 2026
Consultare publicăAcum (etapa de acum)
până pe 27 noiembrie 2026
Comisiile Senatului (urmează)
avize și raport
Votul Senatului (urmează)
prima cameră
Camera Deputaților (urmează)
decide la final
Promulgare (urmează)
și Monitorul Oficial
Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final.
Ce promit inițiatorii și ce face legea
Ce promit inițiatorii
Inițiatorii spun că juriștilor Autorității Electorale Permanente li se aplică statutul funcționarului public parlamentar. De aceea, vor ca experiența lor să fie recunoscută la concursul de intrare în magistratură, la fel ca a juriștilor din aparatul Parlamentului și al Consiliului Legislativ.
Ce face legea în realitate
Art. I rescrie integral art. 63 alin. (1). Singura noutate motivată este adăugarea AEP în lista instituțiilor în care 5 ani de vechime juridică dau dreptul de a candida. Nu se acordă niciun avantaj la probe sau la verificări. Art. II obligă CSM să-și modifice regulamentul de concurs în 30 de zile, deși pentru o simplă completare a listei s-ar putea să nu fie nevoie de așa ceva. Efectul secundar e minor: lista rămâne un mozaic de instituții, iar alte autorități autonome vor cere, pe rând, aceeași includere.
Acționează în 60 de secunde (B599/2026)
Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.
Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
Art. I, art. 63 alin.(1); formula de adoptare
Susținem adoptarea. Propunem: (1) formula finală să citeze art. 76 alin. (1), nu alin. (2), Legea 303/2022 fiind organică; (2) precizarea că sunt avute în vedere funcțiile din AEP pentru care statul de funcții cere studii superioare juridice; (3) analizarea unei formule generale pentru autoritățile administrative autonome, în locul adăugării câte uneia.
Textul extinde doar eligibilitatea la concurs; probele, vechimea de 5 ani și verificările rămân aceleași, deci nu scade exigența. Personalului AEP i se aplică statutul funcționarului public parlamentar (Legea 7/2006, Legea 208/2015), iar aparatul Parlamentului e deja inclus. Legea 303/2022 e organică, deci trebuie votată cu majoritatea membrilor (art. 76 alin. 1).
Expunerea confundă admiterea la INM cu intrarea directă în magistratură (art. 63) și afirmă greșit că personalul din aparatul Parlamentului e „asimilat” magistraților. Recomandăm o comparație cu textul în vigoare, ca să fie clar că se adaugă doar AEP, și renunțarea la procedura de urgență, nejustificată pentru o modificare punctuală.
Ce spun organizațiile
Verificat la 31 octombrie 2026
Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.
În presă
Verificat la 16 noiembrie 2026
Nu am găsit încă articole despre acest proiect în publicațiile pe care le urmărim. Căutăm din nou în fiecare zi lucrătoare.
Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)
Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.
O propunere legislativă benignă și echitabilă pe fond, care repară o omisiune și permite juriștilor cu minimum 5 ani vechime din AEP să se înscrie la concursul de admitere în magistratură. Textul suferă însă de erori de tehnică legislativă în Expunerea de motive și în formula de adoptare.
Ce a găsit în textul oficial
- Art. I modifică exclusiv art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, introducând „Autoritatea Electorală Permanentă” în enumerarea instituțiilor în care îndeplinirea unei funcții de specialitate juridică timp de cel puțin 5 ani permite înscrierea la concursul de admitere în magistratură.
- Măsura nu creează privilegii la angajare și nu are impact bugetar: candidații proveniți din AEP trebuie să parcurgă exact aceleași probe de concurs și verificări de integritate ca avocații, consilierii juridici, grefierii cu studii superioare sau juriștii din aparatul Parlamentului.
- Art. II obligă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea INM, să actualizeze Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Deși Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor este o lege organică, formula finală de atestare a proiectului invocă eronat art. 76 alin. (2) din Constituție (specific legilor ordinare) în loc de art. 76 alin. (1) (legi organice). În plus, Expunerea de motive afirmă eronat că juriștii din Parlament și Consiliul Legislativ menționați la art. 63 alin. (1) ar fi „persoane asimilate judecătorilor și procurorilor” (statut reglementat distinct la art. 291 din Legea nr. 303/2022) și confundă admiterea în magistratură pe bază de vechime de 5 ani cu admiterea la cursurile INM.
Pe fond, propunerea este conformă cu art. 16 din Constituție (egalitatea în drepturi și accesul nediscriminatoriu la funcțiile publice), eliminând o diferență de tratament între juriștii AEP (cărora li se aplică statutul funcționarului public parlamentar conform art. 102 din Legea nr. 208/2015) și cei din aparatul Parlamentului sau al Consiliului Legislativ. Sub aspect extrinsec, pentru respectarea art. 73 alin. (3) și art. 76 alin. (1) din Constituție, legea trebuie adoptată ca lege organică și necesită avizul obligatoriu al CSM conform art. 133-134 din Constituție și art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022.
Propunerea nu ridică probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene. Prin prisma principiilor din Directiva (UE) 2018/958 privind testul de proporționalitate, măsura nu restrânge accesul la o profesie reglementată, ci dimpotrivă, elimină o barieră formală și lărgește baza de selecție, menținând nealterate standardele de examen și integritate. Directiva (UE) 2015/1535 (TRIS) nu este aplicabilă.
Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.
Alte proiecte care modifică aceeași lege
Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
7 proiecte, 6 în dezbatere
- Pl-x 746/2026Juriștii de la Autoritatea Electorală Permanentă pot da concurs pentru a deveni judecători sau procuroriRisc redus2,3Avize sau reexaminare
- Pl-x 480/2026Magistrații pensionați pot reveni la muncă până la 6 ani după pensionare și păstrează mai mult din pensieRisc moderat4,3La Senat
- Pl-x 336/2026Școala de judecători și procurori rămâne de 2 ani, nu de 3Risc redus2,7La Senat
- Pl-x 189/2026Judecătorii și procurorii care ignoră ordinul unei instanțe de a urgenta un dosar pot fi sancționați disciplinarRisc redus2,7La Senat
- Pl-x 192/2026Mai puține detașări de magistrați și concurs pentru conducerea aparatului CSMRisc redus3,7La Senat
Opiniile depuse pe senat.ro (0)
Nicio opinie publicată încă pe pagina Senatului pentru B599/2026.
Inițiatorii (8)
Parcursul legislativ și avizele (10)
- 28-10-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b599 expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
- 28-10-2026procedură de urgență solicitată de inițiator
- 03-11-2026trimis pentru aviz la Autoritatea Electorală Permanentă
- 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
- 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 03.12.2026)
- 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Superior al Magistraturii
- 03-11-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
- 11-11-2026primire aviz de la Consiliul Economic şi Social - cu nr. 7422/11.11.2026 (favorabil) avizul Consiliului Economic şi Social
- 16-11-2026iniţiatorul solicită retragerea inițiativei legislative din procesul legislativ adresa de retragere a iniţiativei legislative
- 16-11-2026retras de către inițiator;
Textul integral din PDF-urile oficiale (5)
forma iniţiatorului
PDF oficialText recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENAT
LEGE
pentru modificarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I
La articolul 63 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, Autorității Electorale Permanente, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.
Art. II
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, modifică în mod corespunzător Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
PREȘEDINTELE SENATULUI
expunerea de motive la iniţiativa legislativă
PDF oficialText recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.
EXPUNERE DE MOTIVE
Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modificarea articolului 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 prin introducerea personalului de specialitate din cadrul Autorității Electorale Permanente, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevederilor articolului 5 alineat 3, pentru a putea fi admiși în Institutul Național al Magistraturii.
Precizăm faptul că prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Monitorul Oficial, Partea I nr. 345 din 25 mai 2009 se aplică în mod corespunzător personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente, astfel încât similar cu personalul de specialitate din cadrul Consiliului Legislativ este o măsură evidentă, este necesară completarea personalul de specialitate juridică care pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs. Pentru a putea fi admiși la Institutul Național al Magistraturii persoanele de specialitate juridică din cadrul Autorității Electorale Permanente este nevoie de recunoașterea de specialitate juridică ale acestora.
În prezent, persoanele cu funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului și al Consiliului Legislativ sunt prevăzuți în cuprinsul articolului nr. 63 alin. (1), respectiv sunt persoane asimilate judecătorilor și procurilor.
Includerea personalului de specialitate juridică al Autorității Electorale Permanente în enumerarea prevăzută la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 ar reprezenta o extindere a eligibilității pentru concurs, fără instituirea vreunui privilegiu privind admiterea efectivă.
Reținem că persoanele la care facem referire ar urma să îndeplinească aceleași condiții, să susțină aceleași probe de concurs și să fie supuse acelorași verificări ca ceilalți candidați.
Modificarea propusă nu ar afecta exigențele privind competența profesională, integritatea și aptitudinile necesare exercitării funcției de judecător sau procuror, urmărește includerea expresă a persoanelor care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în cadrul Autorității Electorale Permanente în categoria profesioniștilor care pot participa la concursul de admitere în magistratură, cu respectarea condiției de minimum 5 ani vechime în specialitate și a tuturor celorlalte cerințe legale.
Totodată, s-ar extinde personalul de specialitate juridică care pot sta în slujba cetățeanului prin valorificarea experienței profesionale. Astfel, recunoașterea experienței juridice dobândite în cadrul Autorității Electorale Permanente poate asigura participarea la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații.
Având în vedere că dispozițiile art. 102 alin. (2) și (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 553 din 24 iulie 2015 stabilesc legătura statutară dintre personalul Autorității Electorale Permanente și personalul parlamentar, precum și natura atribuțiilor juridice exercitate în cadrul instituției, se propune completarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022.
Propunerea legislativă nu implică cheltuieli suplimentare din partea bugetului de stat și nu generează obligații financiare noi pentru autoritățile publice.
Pentru motivele de mai sus am elaborat propunerea legislativă pentru modificarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, pe care o supunem dezbaterii și aprobării Parlamentului României.
În numele inițiatorilor,
Tasnidi ishark 870khd
Tabel cu inițiatorii Propunerii legislative pentru modificarea art. 63. alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
| Nr.crt. | Nume și prenume | Grup parlamentar | Semnătura |
|---|---|---|---|
| Koróca luóti | RMDSZ/UDMR | ||
| Csàsar Koudy -20kt | RMDSZ/UDMR | ||
| Tomidi isdlnf sulkil | RMDSZ/UDMR | ||
| Nieubeau 7 Grintiu. | PNL | ||
| FEDEROVICI DOINA-ELCXA | PSO | ||
| KAZANFIU? ROBEAT | 5y | ||
| NOVAK LEVENTE | RMDSZ/UKME | ||
| Powel Ferediu | PMI | ||
| √ |
avizul Consiliului Economic şi Social
PDF oficialText recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.
Cod fiscal: 10464660
www.ces.ro
Membru fondator al Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare (AICESIS) Membru al Uniunii Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare Francofone (UCESIF)
„Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare.” (Art. 141 din Constituția României revizuită)
Nr. 7422/11.11.2026
Biroul permanent al Senatului
Bp....599 11 mosieuhrse 2025
AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru modificarea art.63 alin.(1) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (b599/28.10.2026)
În temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 11 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare, Consiliul Economic și Social a fost sesizat cu privire la avizarea propunerii legislative pentru modificarea art.63 alin.(1) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (b599/28.10.2026).
CONSILIUL ECONOMIC ȘI SOCIAL
În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din data de 11.11.2026, desfășurată online, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare, avizează FAVORABIL prezentul proiect de act normativ.
Președinte,
Sterică FUDULEA
adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere
PDF oficialText recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.
Parlamentul României
Senat
Nr. înreg.____
Către,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1), art. 74 alin. (1) din Constituția României, republicată, și al art. 92 alin. (1) și alin. (7) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm alăturat „Propunere legislativă pentru modificarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”.
În temeiul art. 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților și al art. 115 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicităm dezbaterea și adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență.
În numele inițiatorilor,
Tasnidi is Aven Sfland
SENATOR VDNR
adresa de retragere a iniţiativei legislative
PDF oficialText recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENAT
Către: Biroul Permanent al Senatului
Subject: Retragerea din procedura legislativă a propunerii legislative B599/2026
Subsemnatul Tasnădi Istvân-Szilărd, senator ales în Circumscripția electorală nr. 13 Cluj, în numele inițiatorilor vă rog să aprobați retragerea din procedura legislativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (B599/2026).
Cu stimă,
Tasnădi Istvân-Szilărd
Data: 11.11.2026