Sari la conținut
Risc redus2,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulB599/2026 · cod Senat 28036

Juriștii Autorității Electorale Permanente vor putea da concurs ca să devină judecători sau procurori

Modificare tehnică și benignă. Juriștii AEP intră pe lista celor care pot da concursul de intrare directă în magistratură, cu aceleași probe și aceeași vechime minimă de 5 ani. Problemele sunt doar de redactare: formula de adoptare e greșită, iar expunerea de motive e confuză.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea art.63 alin.(1) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Mai ai 10 zile· termen 27 noiembrie 2026
Presă: niciun articol găsit încăÎncă 7 proiecte modifică aceeași lege
Semnat de 8 parlamentari:UDMR4PSD2PNL2

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 29 octombrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Textul oficial nu s-a schimbat de atunci.

  1. 16 noiembrie
    Inițiatorul solicită retragerea inițiativei legislative din procesul legislativdocumentul
  2. 16 noiembrie
    Retras de către inițiator
  3. 11 noiembrie
    Aviz favorabil de la Consiliul Economic și Socialdocumentul
  4. 3 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Autoritatea Electorală Permanentă
Încă 4 pași, mai vechi
  1. 3 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social
  2. 3 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 03.12.2026)
  3. 3 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Superior al Magistraturii
  4. 3 noiembrie
    Trimis pentru punct de vedere la Guvern

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc redus (2,0 · 2,0 · 3,0 din 10).

2,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

Modificare tehnică și benignă. Juriștii AEP intră pe lista celor care pot da concursul de intrare directă în magistratură, cu aceleași probe și aceeași vechime minimă de 5 ani. Problemele sunt doar de redactare: formula de adoptare e greșită, iar expunerea de motive e confuză.

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O propunere legislativă benignă și echitabilă pe fond, care repară o omisiune și permite juriștilor cu minimum 5 ani vechime din AEP să se înscrie la concursul de admitere în magistratură. Textul suferă însă de erori de tehnică legislativă în Expunerea de motive și în formula de adoptare.

  • Claude

    2,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Modificare tehnică și benignă. Juriștii AEP intră pe lista celor care pot da concursul de intrare directă în magistratură, cu aceleași probe și aceeași vechime minimă de 5 ani. Problemele sunt doar de redactare: formula de adoptare e greșită, iar expunerea de motive e confuză.

  • ChatGPT

    3,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Extindere rezonabilă a accesului la concurs, fără numiri automate sau scutiri de probe. Riscul este redus pe fond, dar formula de adoptare indică greșit majoritatea pentru legi ordinare și trebuie corectată.

Ce a găsit fiecare model în text

Ce e bine și ce strică

4 lucruri bune · 5 probleme

Bună, stricată de o parte

O lege mică și în general bună, care lărgește corect accesul la concurs, dar are o greșeală de procedură privind majoritatea de vot, ușor de corectat.

Ce e bine 4

  • Juriștii cu cel puțin 5 ani la Autoritatea Electorală Permanentă pot da concursul pentru magistratură, la fel ca cei din Parlament sau Consiliul Legislativ. Se elimină o diferență nejustificată.

    art. I · ce scrie în lege
    „persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, Autorității Electorale Permanente”
  • Intrarea rămâne doar prin concurs și cu aceleași condiții pentru toți. Nu există locuri rezervate, scutiri de probe sau statut special pentru cei veniți de la AEP.

    art. I · ce scrie în lege
    „Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3)”
  • Se păstrează vechimea minimă de 5 ani în domeniul juridic, deci experiența cerută viitorilor judecători și procurori nu scade.

    art. I · ce scrie în lege
    „cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani”
Arată toate cele 4
  • CSM trebuie să actualizeze regulamentul de concurs, iar hotărârea se publică în Monitorul Oficial. Astfel, regula nouă se aplică repede și transparent.

    art. II · ce scrie în lege
    „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, modifică în mod corespunzător Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură”

Ce strică 5

  • Legea despre statutul magistraților este organică și cere votul majorității membrilor fiecărei Camere. Formula trimite la regula pentru legi ordinare, iar un vot greșit ar face legea neconstituțională.

    formula de adoptare · ce scrie în lege
    „Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.”
  • Legea nu spune ce se întâmplă cu concursurile deja anunțate când intră în vigoare. Candidații de la AEP nu știu dacă pot participa, iar asta poate duce la contestații.

    art. II · ce scrie în lege
    „În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”
  • Obligația de a modifica regulamentul „în mod corespunzător” nu spune ce anume trebuie schimbat. Poate fi chiar inutilă dacă regulamentul trimite deja la art. 63.

    art. II · ce scrie în lege
    „modifică în mod corespunzător Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”
Arată toate cele 5
  • Expunerea de motive spune greșit că juriștii din Parlament sunt asimilați magistraților. Ei pot doar să dea concursul, iar asta îi poate induce în eroare pe parlamentari.

    expunerea de motive

  • Motivarea vorbește de admiterea la INM, dar articolul modificat privește intrarea directă în magistratură, nu admiterea la INM. Scopul declarat nu se potrivește cu textul.

    expunerea de motive

O schimbare care l-ar face acceptabil

Formula de adoptare să trimită la art. 76 alin. (1) din Constituție, iar legea să spună clar că noua regulă se aplică doar concursurilor anunțate după intrarea ei în vigoare.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Senat: Retras de către iniţiator

  1. Depus (trecut)

    la Senat, pe 28 octombrie 2026

  2. Consultare publicăAcum (etapa de acum)

    până pe 27 noiembrie 2026

  3. Comisiile Senatului (urmează)

    avize și raport

  4. Votul Senatului (urmează)

    prima cameră

  5. Camera Deputaților (urmează)

    decide la final

  6. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii spun că juriștilor Autorității Electorale Permanente li se aplică statutul funcționarului public parlamentar. De aceea, vor ca experiența lor să fie recunoscută la concursul de intrare în magistratură, la fel ca a juriștilor din aparatul Parlamentului și al Consiliului Legislativ.

Ce face legea în realitate

Art. I rescrie integral art. 63 alin. (1). Singura noutate motivată este adăugarea AEP în lista instituțiilor în care 5 ani de vechime juridică dau dreptul de a candida. Nu se acordă niciun avantaj la probe sau la verificări. Art. II obligă CSM să-și modifice regulamentul de concurs în 30 de zile, deși pentru o simplă completare a listei s-ar putea să nu fie nevoie de așa ceva. Efectul secundar e minor: lista rămâne un mozaic de instituții, iar alte autorități autonome vor cere, pe rând, aceeași includere.

Acționează în 60 de secunde (B599/2026)

Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.

Deschide Formularul Senat.ro
Ai nevoie de cont pe online.senat.ro. Alegi „Înregistrare”, te autentifici, apoi deschizi „Inițiative legislative aflate în consultare publică” și cauți B599/2026. Fără cont, poți trimite formularul completat pe e-mail, la infopub@senat.ro.
Memoriu tehnic-juridic complet (.docx) pentru butonul „Adaugă fișiere”

Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.

Descarcă Punct_de_vedere.docx
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
1. Nr. articol la care se face referire45/50

Art. I, art. 63 alin.(1); formula de adoptare

2. Conținut propunere355/400

Susținem adoptarea. Propunem: (1) formula finală să citeze art. 76 alin. (1), nu alin. (2), Legea 303/2022 fiind organică; (2) precizarea că sunt avute în vedere funcțiile din AEP pentru care statul de funcții cere studii superioare juridice; (3) analizarea unei formule generale pentru autoritățile administrative autonome, în locul adăugării câte uneia.

3. Argumentare366/400

Textul extinde doar eligibilitatea la concurs; probele, vechimea de 5 ani și verificările rămân aceleași, deci nu scade exigența. Personalului AEP i se aplică statutul funcționarului public parlamentar (Legea 7/2006, Legea 208/2015), iar aparatul Parlamentului e deja inclus. Legea 303/2022 e organică, deci trebuie votată cu majoritatea membrilor (art. 76 alin. 1).

4. Alte idei, sugestii, comentarii335/400

Expunerea confundă admiterea la INM cu intrarea directă în magistratură (art. 63) și afirmă greșit că personalul din aparatul Parlamentului e „asimilat” magistraților. Recomandăm o comparație cu textul în vigoare, ca să fie clar că se adaugă doar AEP, și renunțarea la procedura de urgență, nejustificată pentru o modificare punctuală.

Ce spun organizațiile

Verificat la 31 octombrie 2026

Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.

În presă

Verificat la 16 noiembrie 2026

Nu am găsit încă articole despre acest proiect în publicațiile pe care le urmărim. Căutăm din nou în fiecare zi lucrătoare.

Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)

Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.

Consens: 2,3/10
Gemini 4 Argon
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Scor risc: 2,0 / 10

O propunere legislativă benignă și echitabilă pe fond, care repară o omisiune și permite juriștilor cu minimum 5 ani vechime din AEP să se înscrie la concursul de admitere în magistratură. Textul suferă însă de erori de tehnică legislativă în Expunerea de motive și în formula de adoptare.

Ce a găsit în textul oficial

  • Art. I modifică exclusiv art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, introducând „Autoritatea Electorală Permanentă” în enumerarea instituțiilor în care îndeplinirea unei funcții de specialitate juridică timp de cel puțin 5 ani permite înscrierea la concursul de admitere în magistratură.
  • Măsura nu creează privilegii la angajare și nu are impact bugetar: candidații proveniți din AEP trebuie să parcurgă exact aceleași probe de concurs și verificări de integritate ca avocații, consilierii juridici, grefierii cu studii superioare sau juriștii din aparatul Parlamentului.
  • Art. II obligă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea INM, să actualizeze Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Capcană ascunsă sesizată

Deși Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor este o lege organică, formula finală de atestare a proiectului invocă eronat art. 76 alin. (2) din Constituție (specific legilor ordinare) în loc de art. 76 alin. (1) (legi organice). În plus, Expunerea de motive afirmă eronat că juriștii din Parlament și Consiliul Legislativ menționați la art. 63 alin. (1) ar fi „persoane asimilate judecătorilor și procurorilor” (statut reglementat distinct la art. 291 din Legea nr. 303/2022) și confundă admiterea în magistratură pe bază de vechime de 5 ani cu admiterea la cursurile INM.

Notă de constituționalitate

Pe fond, propunerea este conformă cu art. 16 din Constituție (egalitatea în drepturi și accesul nediscriminatoriu la funcțiile publice), eliminând o diferență de tratament între juriștii AEP (cărora li se aplică statutul funcționarului public parlamentar conform art. 102 din Legea nr. 208/2015) și cei din aparatul Parlamentului sau al Consiliului Legislativ. Sub aspect extrinsec, pentru respectarea art. 73 alin. (3) și art. 76 alin. (1) din Constituție, legea trebuie adoptată ca lege organică și necesită avizul obligatoriu al CSM conform art. 133-134 din Constituție și art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022.

Drept UE & proporționalitate

Propunerea nu ridică probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene. Prin prisma principiilor din Directiva (UE) 2018/958 privind testul de proporționalitate, măsura nu restrânge accesul la o profesie reglementată, ci dimpotrivă, elimină o barieră formală și lărgește baza de selecție, menținând nealterate standardele de examen și integritate. Directiva (UE) 2015/1535 (TRIS) nu este aplicabilă.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Opiniile depuse pe senat.ro (0)

Nicio opinie publicată încă pe pagina Senatului pentru B599/2026.

Inițiatorii (8)
Parcursul legislativ și avizele (10)
  1. 28-10-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b599 expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
  2. 28-10-2026procedură de urgență solicitată de inițiator
  3. 03-11-2026trimis pentru aviz la Autoritatea Electorală Permanentă
  4. 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
  5. 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 03.12.2026)
  6. 03-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Superior al Magistraturii
  7. 03-11-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
  8. 11-11-2026primire aviz de la Consiliul Economic şi Social - cu nr. 7422/11.11.2026 (favorabil) avizul Consiliului Economic şi Social
  9. 16-11-2026iniţiatorul solicită retragerea inițiativei legislative din procesul legislativ adresa de retragere a iniţiativei legislative
  10. 16-11-2026retras de către inițiator;
Textul integral din PDF-urile oficiale (5)

forma iniţiatorului

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENAT

LEGE

pentru modificarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I

La articolul 63 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, Autorității Electorale Permanente, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.

Art. II

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, modifică în mod corespunzător Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

PREȘEDINTELE SENATULUI

expunerea de motive la iniţiativa legislativă

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modificarea articolului 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 prin introducerea personalului de specialitate din cadrul Autorității Electorale Permanente, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevederilor articolului 5 alineat 3, pentru a putea fi admiși în Institutul Național al Magistraturii.

Precizăm faptul că prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Monitorul Oficial, Partea I nr. 345 din 25 mai 2009 se aplică în mod corespunzător personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente, astfel încât similar cu personalul de specialitate din cadrul Consiliului Legislativ este o măsură evidentă, este necesară completarea personalul de specialitate juridică care pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs. Pentru a putea fi admiși la Institutul Național al Magistraturii persoanele de specialitate juridică din cadrul Autorității Electorale Permanente este nevoie de recunoașterea de specialitate juridică ale acestora.

În prezent, persoanele cu funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului și al Consiliului Legislativ sunt prevăzuți în cuprinsul articolului nr. 63 alin. (1), respectiv sunt persoane asimilate judecătorilor și procurilor.

Includerea personalului de specialitate juridică al Autorității Electorale Permanente în enumerarea prevăzută la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 ar reprezenta o extindere a eligibilității pentru concurs, fără instituirea vreunui privilegiu privind admiterea efectivă.

Reținem că persoanele la care facem referire ar urma să îndeplinească aceleași condiții, să susțină aceleași probe de concurs și să fie supuse acelorași verificări ca ceilalți candidați.

Modificarea propusă nu ar afecta exigențele privind competența profesională, integritatea și aptitudinile necesare exercitării funcției de judecător sau procuror, urmărește includerea expresă a persoanelor care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în cadrul Autorității Electorale Permanente în categoria profesioniștilor care pot participa la concursul de admitere în magistratură, cu respectarea condiției de minimum 5 ani vechime în specialitate și a tuturor celorlalte cerințe legale.

Totodată, s-ar extinde personalul de specialitate juridică care pot sta în slujba cetățeanului prin valorificarea experienței profesionale. Astfel, recunoașterea experienței juridice dobândite în cadrul Autorității Electorale Permanente poate asigura participarea la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații.

Având în vedere că dispozițiile art. 102 alin. (2) și (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 553 din 24 iulie 2015 stabilesc legătura statutară dintre personalul Autorității Electorale Permanente și personalul parlamentar, precum și natura atribuțiilor juridice exercitate în cadrul instituției, se propune completarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022.

Propunerea legislativă nu implică cheltuieli suplimentare din partea bugetului de stat și nu generează obligații financiare noi pentru autoritățile publice.

Pentru motivele de mai sus am elaborat propunerea legislativă pentru modificarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, pe care o supunem dezbaterii și aprobării Parlamentului României.

În numele inițiatorilor,

Tasnidi ishark 870khd

Tabel cu inițiatorii Propunerii legislative pentru modificarea art. 63. alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Nr.crt.Nume și prenumeGrup parlamentarSemnătura
Koróca luótiRMDSZ/UDMR
Csàsar Koudy -20ktRMDSZ/UDMR
Tomidi isdlnf sulkilRMDSZ/UDMR
Nieubeau 7 Grintiu.PNL
FEDEROVICI DOINA-ELCXAPSO
KAZANFIU? ROBEAT5y
NOVAK LEVENTERMDSZ/UKME
Powel FerediuPMI
√

avizul Consiliului Economic şi Social

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

Cod fiscal: 10464660

www.ces.ro

Membru fondator al Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare (AICESIS) Membru al Uniunii Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare Francofone (UCESIF)

„Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare.” (Art. 141 din Constituția României revizuită)

Nr. 7422/11.11.2026

Biroul permanent al Senatului

Bp....599 11 mosieuhrse 2025

AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru modificarea art.63 alin.(1) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (b599/28.10.2026)

În temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 11 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare, Consiliul Economic și Social a fost sesizat cu privire la avizarea propunerii legislative pentru modificarea art.63 alin.(1) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (b599/28.10.2026).

CONSILIUL ECONOMIC ȘI SOCIAL

În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din data de 11.11.2026, desfășurată online, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare, avizează FAVORABIL prezentul proiect de act normativ.

Președinte,

Sterică FUDULEA

adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

Parlamentul României

Senat

Nr. înreg.____

Către,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1), art. 74 alin. (1) din Constituția României, republicată, și al art. 92 alin. (1) și alin. (7) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm alăturat „Propunere legislativă pentru modificarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”.

În temeiul art. 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților și al art. 115 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicităm dezbaterea și adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență.

În numele inițiatorilor,

Tasnidi is Aven Sfland

SENATOR VDNR

adresa de retragere a iniţiativei legislative

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENAT

Către: Biroul Permanent al Senatului

Subject: Retragerea din procedura legislativă a propunerii legislative B599/2026

Subsemnatul Tasnădi Istvân-Szilărd, senator ales în Circumscripția electorală nr. 13 Cluj, în numele inițiatorilor vă rog să aprobați retragerea din procedura legislativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (B599/2026).

Cu stimă,

Tasnădi Istvân-Szilărd

Data: 11.11.2026