Sari la conținut
Risc moderat5,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulÎncheiatPl-x 187/2026 · L553/2026 la Senat

Promovare doar pe post real, examen scris la ÎCCJ și opinia barourilor la evaluarea magistraților

Reforma are ținte legitime: renunță la promovările „pe loc”, introduce o probă scrisă la ÎCCJ și impune un termen Președintelui. Textul e însă scris în grabă, cu un punct de modificare fără conținut, o trimitere la un alineat inexistent și o interdicție inversată. La promovările obișnuite concursul se reduce la o singură probă de evaluare a activității, făcută de conducerea locală, iar avocații devin consultanți obligatorii la evaluarea magistraților.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.303/2022. Inițiativa vizează modalitatea de evaluare a activității profesionale a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și modificarea procedurilor de promovare a judecătorilor și procurorilor.

Inițiator
38 parlamentari
Decide la final
Senatul
Tipul legii
Organică
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 38 parlamentari:USR38

Consultarea publică de la Cameră s-a încheiat pe 20 aprilie 2026, cu 0 propuneri trimise.

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 29 octombrie 2026.

  1. 2 noiembrie
    Încetarea procedurii legislative prin respingere definitiva de catre Senat

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (5,0 · 5,0 · 6,0 din 10).

5,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    5,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Proiectul urmărește un obiectiv legitim — reintroducerea probei scrise la promovarea la ÎCCJ, eliminarea promovărilor „pe loc” și consultarea barourilor la evaluarea magistraților —, însă textul normativ conține omisiuni și contradicții de tehnică legislativă care ar bloca concursurile dacă nu sunt corectate prin amendamente.

  • Claude

    5,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Reforma are ținte legitime: renunță la promovările „pe loc”, introduce o probă scrisă la ÎCCJ și impune un termen Președintelui. Textul e însă scris în grabă, cu un punct de modificare fără conținut, o trimitere la un alineat inexistent și o interdicție inversată. La promovările obișnuite concursul se reduce la o singură probă de evaluare a activității, făcută de conducerea locală, iar avocații devin consultanți obligatorii la evaluarea magistraților.

  • ChatGPT

    6,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul are obiective utile, dar conține contradicții care pot afecta concursurile și independența conducerii instanțelor. Nu recomand adoptarea în forma verificată, fără corectarea competențelor de numire și a regulilor de evaluare.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

14 lucruri bune · 17 probleme

Cu probleme

Idei bune de reformă a carierei magistraților (promovare doar pe post vacant, evaluarea judecătorilor ÎCCJ, probă scrisă la ÎCCJ), dar text redactat neglijent, cu contradicții și cu numiri în conducere lăsate pe mâna colegiilor locale.

Ce e bine 14

  • Promovarea se face doar pe un post liber, prin concurs național. Dispar gradele obținute „pe loc”, iar gradul corespunde muncii efective.

    art. I pct. 9 (art. 127 alin. (2)) · ce scrie în lege
    „Promovarea judecătorilor și procurorilor la instanțe și parchete superioare, se face doar prin concurs organizat la nivel național, în limita posturilor vacante.”
  • Judecătorii Înaltei Curți, inclusiv conducerea, nu mai sunt scutiți de evaluarea periodică, ca toți ceilalți magistrați.

    art. I pct. 1–2 (art. 88 alin. (2), art. 89 alin. (1) lit. h)–i)) · ce scrie în lege
    „pentru evaluarea președintelui, a vicepreședintelui și a președintelui de secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție comisia este formată din 3 judecători membri aleși”
  • La concursul pentru Înalta Curte se introduce o probă scrisă cu pondere de 40%. Cunoștințele candidaților devin mai ușor de verificat și de comparat.

    art. I pct. 7 (art. 114 lit. a)) · ce scrie în lege
    „o probă scrisă ce va avea în nota finală o pondere de 40%”
Arată toate cele 14
  • Există reguli de tranziție: gradele deja obținute se păstrează, iar concursurile în curs se termină după regulile vechi. Prima evaluare la ÎCCJ nu privește perioada trecută.

    art. II alin. (1)–(3), (12)–(15) · ce scrie în lege
    „Procedurile de promovare aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei legi se finalizează potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data declanșării acestora.”
  • Cine a lucrat pentru serviciile secrete sau a colaborat cu ele nu poate conduce o instanță sau un parchet. Verificarea are termen de 15 zile.

    art. I pct. 24–25 (art. 150 alin. (4) și (6)) · ce scrie în lege
    „Nu pot candida, respectiv nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii și procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea”
  • Magistratul care primește de două ori la rând calificativul „Satisfăcător” este obligat să urmeze 3–6 luni de cursuri la INM. Este un remediu concret pentru performanța slabă.

    art. I pct. 6 (art. 104 alin. (2)) · ce scrie în lege
    „sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organize de Institutul Național al Magistraturii.”
  • Dosarul de evaluare cuprinde și numărul plângerilor admise pentru tergiversarea proceselor. Este un indicator concret al întârzierilor care îi afectează pe justițiabili.

    art. I pct. 3 (art. 96 alin. (2)) · ce scrie în lege
    „numărul contestațiilor pentru tergiversarea procesului sau privind durata procesului penal admise”
  • Refuzul Președintelui de a numi conducerea marilor parchete trebuie motivat și făcut public, iar decizia trebuie dată în cel mult 60 de zile.

    art. I pct. 23 (art. 143 alin. (8)) · ce scrie în lege
    „Decretul Președintelui României de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.”
  • La promovare pot candida doar magistrații cu calificativul „foarte bine” și fără sancțiuni disciplinare în ultimii 3 ani.

    art. I pct. 11 (art. 128 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Pot participa la concursul de promovare judecătorii și procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani”
  • Membrii CSM și conducerea CSM sau a INM nu pot face parte din comisiile de concurs. Astfel scade influența centrală asupra promovărilor.

    art. I pct. 15 (art. 132 alin. (5)) · ce scrie în lege
    „Nu pot face parte din comisia de elaborare a subiectelor, comisia de soluționare a contestațiilor și comisia de evaluare membrii Consiliului Superior al Magistraturii”
  • Orice magistrat care îndeplinește condițiile poate candida la orice post scos la concurs în țară, nu doar în zona lui.

    art. I pct. 10 (art. 127 alin. (5)) · ce scrie în lege
    „pot candida la oricare dintre instanțele sau, după caz, parchetele pentru care s-au scos la concurs posturile vacante, indiferent de instanța/parchetul la care funcționează”
  • Pentru ÎCCJ se analizează lista tuturor hotărârilor candidatului de la curtea de apel, generată electronic. Selecția hotărârilor după preferință devine mai grea.

    art. I pct. 8 (art. 116 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „listele hotărârilor judecătorești pronunțate și redactate de acești candidați pe toată perioada funcționării la curtea de apel”
  • Magistrații promovați nu pot fi delegați, detașați sau transferați timp de 2 ani. Postul ocupat chiar este ocupat, iar instanța câștigă stabilitate.

    art. I pct. 22 (art. 141 alin. (4)) · ce scrie în lege
    „Judecătorii și procurorii care au promovat nu pot fi delegați, detașați sau transferați timp de cel puțin 2 ani de la data promovării.”
  • Listele de candidați și anunțurile de concurs pentru funcțiile de conducere se publică online, cu cel puțin 30 de zile înainte de concurs.

    art. I pct. 16–17, 26 (art. 134, art. 153 alin. (3)) · ce scrie în lege
    „se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Ministerului Justiției, cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestuia”

Ce strică 17

  • Președinții instanțelor și conducătorii parchetelor sunt numiți prin decizia colegiului de conducere local, fără concurs. Contrazice scopul declarat de „concursuri reale” și permite numiri între apropiați.

    art. I pct. 24 (art. 150 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, tribunal specializat sau judecătorie se face prin hotărâre a colegiului de conducere.”
  • Textul se contrazice: alin. (2) cere examen, alin. (3) cere decizia colegiului, iar art. 153 trimite numirea la CSM prin concurs. Nu e clar cine numește și cum.

    art. I pct. 24 și 26 (art. 150 alin. (2)–(3), art. 153 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Numirea în funcții de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, precum și la parchetele de pe lângă acestea se face prin hotărâre a colegiului de conducere”
  • Dispare proba scrisă pentru promovarea la tribunale, curți de apel și parchete. Rămâne doar o evaluare a activității pe 3 ani, mai subiectivă și greu de comparat între comisii.

    art. I pct. 18–19 (abrogarea art. 135–138, art. 139 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Concursul de promovare constă în susținerea unei probe având ca obiect evaluarea activității și a conduitei candidaților în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfășurată.”
Arată toate cele 17
  • Comisia de promovare e condusă de președintele curții de apel, iar membrii ei sunt propuși de colegiu. Combinat cu numirea președinților de către colegiu, puterea se concentrează la conducerea locală.

    art. I pct. 15 (art. 132 alin. (1)) · ce scrie în lege
    „sunt alcătuite din președintele curții de apel, care este și președintele comisiei, și alți 4 judecători cu specializarea corespunzătoare secțiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs, propuși de colegiul de conducere al curții de apel”
  • Legea vorbește încă de „materii de concurs”, bibliografie și „comisia de elaborare a subiectelor” pentru un concurs care nu mai are probă scrisă. Apar dispoziții fără obiect și confuzie.

    art. I pct. 13–15 (art. 129 alin. (1) și (5), art. 132 alin. (5)) · ce scrie în lege
    „respectiv secția și specializarea pentru care optează, inclusiv în vederea stabilirii materiilor de concurs”
  • Punctul 20 anunță modificarea art. 140 alin. (14), dar nu conține niciun text nou. Efectul juridic e neclar.

    art. I pct. 20 (art. 140 alin. (14)) · ce scrie în lege
    „La articolul 140, alineatul (14) se modifică și va avea următorul conținut”
  • Judecătorii promovați pot trece imediat la parchet, iar procurorii promovați nu pot trece la instanță 2 ani. Pare o omisiune a cuvântului „nu” și creează un tratament inegal.

    art. I pct. 22 (art. 141 alin. (5)) · ce scrie în lege
    „Judecătorii care au promovat pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii care au promovat nu pot fi numiții în funcția de judecător”
  • La ÎCCJ, legea nu spune cine face și cine corectează proba scrisă, ce tematică are sau dacă există o notă minimă. Interviul subiectiv în fața CSM rămâne la 30%.

    art. I pct. 7 (art. 114) · ce scrie în lege
    „un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii ce va avea în nota finală o pondere de 30%”
  • Președintele ÎCCJ își evaluează proprii colegi, iar evaluatorii pot avea grad doar de curte de apel, adică sub cel al celor evaluați. Există riscul unor presiuni interne.

    art. I pct. 2 (art. 89 alin. (1) lit. i)) · ce scrie în lege
    „comisia de evaluare este alcătuită din președintele înaltei Curți de Casație și Justiție și 2 judecători din Secția pentru judecători”
  • Baroul trebuie consultat obligatoriu la evaluarea magistraților, dar fără termen, fără reguli de verificare și fără reguli pentru conflicte de interese. Avocații nemulțumiți de soluții pot face presiuni.

    art. I pct. 4–5 (art. 97 alin. (1), art. 98 alin. (5)) · ce scrie în lege
    „consultă baroul din circumscriptția instanței sau parchetului în care activează judecătorul sau, după caz, procurorul evaluat”
  • Nu există o limită a refuzurilor Președintelui și nici o procedură pentru ce urmează după refuz. Funcțiile de conducere pot rămâne blocate politic.

    art. I pct. 23 (art. 143 alin. (8)) · ce scrie în lege
    „Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la art. 142 alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.”
  • Contestațiile admise pentru întârzieri intră în evaluare fără să se țină cont de volumul și complexitatea dosarelor. Judecătorii de la instanțele supraaglomerate pot fi depunctați pe nedrept.

    art. I pct. 3 (art. 96 alin. (2))

  • Articolul trimite la un „alin. (6)” care nu există, pentru că art. 132 rescris are doar 5 alineate. Regula privind comisia redusă devine neclară.

    art. I pct. 15 (art. 132 alin. (2)) · ce scrie în lege
    „În cazul imposibilității constituirii comisiei de evaluare cu numărul de membri prevăzut la alin. (6)”
  • Textul e circular: funcțiile care „nu se ocupă prin concurs” se ocupă „prin concurs”, iar propunerea vine de la șeful parchetului, ceea ce adaugă influență locală.

    art. I pct. 26 (art. 153 alin. (2)) · ce scrie în lege
    „Numirea procurorilor în alte funcții de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen”
  • Dispozițiile tranzitorii vorbesc de „noile colegii de conducere” după legea nouă, dar proiectul nu schimbă deloc modul lor de constituire.

    art. II alin. (7)–(8) · ce scrie în lege
    „Constituirea noilor colegii de conducere după expirarea mandatelor prevăzute la alin. (7) se realizează potrivit dispozițiilor prezentei legi.”
  • Art. 167 și 168 sunt abrogate fără ca proiectul să spună ce conțin sau ce le înlocuiește, așa că efectul nu poate fi evaluat.

    art. I pct. 27

  • Textul conține multe greșeli de scriere („circumscriptția”, „numiții”, „organize”, „îndeplînirea”), semn de redactare grăbită.

    art. I pct. 4, 6, 22, 24

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: respinsa, din definitiv

Procedura s-a încheiat la Cameră: respinsa.

Camera Deputaților votează prima, iar Senatul decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Camera Deputaților. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Camera Deputaților l-a respins

    2 septembrie 2026, ora 11:41

    Vot final respingere · PL 187/2026 · 223 de deputați prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    216 voturi pentru respingere, 0 contra și 6 abțineri; 223 de deputați prezenți, dintre care 1 n-a votat.

    Pentru respingere
    216
    Contra respingerii
    0
    Abținere
    6
    Prezent, n-a votat
    1
    Voturile pe grupuri parlamentare în Camera Deputaților, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținerePrezent, n-a votat
    PSD(90)
    90000
    AUR(56)
    56000
    UDMR(18)
    18000
    UPR(18)
    12060
    Minorități(16)
    16000
    SOS(13)
    13000
    Neafiliați(12)
    11001

    Au votat altfel decât grupul6 parlamentari

    Lista Camerei arată doar deputații prezenți la vot; cei absenți nu apar.

    Cum a votat fiecare deputat (223)Deschide lista

    Pentru respingere216 deputați

    PSD90

    Prezent, n-a votat1 deputat

    Neafiliați1

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

38 de parlamentari USR vor ca promovarea să se facă doar prin ocuparea efectivă a unui post vacant, prin concurs național. Mai vor conducere a instanțelor legitimată de corpul profesional, evaluare pe indicatori obiectivi (inclusiv cu opinia baroului) și un concurs la ÎCCJ în care proba scrisă și evaluarea hotărârilor cântăresc 70%, nu interviul.

Ce face legea în realitate

Legea leagă gradul de mutarea efectivă la instanța sau parchetul imediat superior (art. 127). Abrogă art. 135–138 și reduce concursul obișnuit la o singură probă: evaluarea activității și conduitei din ultimii 3 ani (art. 139). Pentru judecători, proba o dau comisii de la curtea de apel formate din președintele curții și 4 judecători propuși de colegiul de conducere. E un criteriu mai greu de verificat decât o probă scrisă și dependent de conducerea locală, deși la ÎCCJ legea face exact invers și adaugă proba scrisă. Judecătorii ÎCCJ intră în evaluare la comisii din membri CSM cu grad „cel puțin de curte de apel”, iar consultarea baroului devine obligatorie. Președintele primește 60 de zile pentru numirea procurorilor-șefi, fără nicio consecință dacă depășește termenul. Mai multe texte sunt inaplicabile ca atare din cauza erorilor de redactare.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 23 aprilie 2026. Termen pentru raport: 5 mai 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 16 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  2. 30 mar. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la Consiliul Economic si Social - cu nr.2151/25.03.2026 (favorabil)
  3. 7 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la Consiliul Legislativ - cu nr.331/06.04.2026 (negativ)
  4. 14 apr. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  5. 20 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii - cu nr.3/4305/17.04.2026 (negativ)
  6. 30 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  7. 18 mai 2026Camera Deputațilorplenul aproba modificarea termenului de adoptare la 60 de zile pentru Camera Deputatilor ca prima Camera sesizata termen: 04.09.2026
  8. 1 sept. 2026Camera Deputațilorprimire raport de respingere de la:
  9. 2 sept. 2026Camera Deputațilordezbatere în plenul Camerei Deputatilor consultati stenograma sedintei sau înregistrarea video
  10. 2 sept. 2026Camera Deputațilorrespinsa de catre Camera Deputatilor rezultat vot (pentru respingere): pentru=216, contra=0, abtineri=6, nu au votat=1 consultati stenograma sedintei sau înregistrarea video
  11. 2 sept. 2026Senatînaintat la Senat
  12. 2 nov. 2026Senatîncetarea procedurii legislative prin respingere definitiva de catre Senat

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 9 noiembrie 2026.