Sari la conținut
Risc moderat5,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 163/2026 · L46/03.02.2026 la Senat

Impozit în România pentru firmele străine care cumpără și recuperează datoriile românilor

Scopul e legitim, dar textul e slab scris. Noul art. 13¹ se anulează aproape singur prin propriul alin. (4), pentru că se subordonează convențiilor fiscale. Schimbarea cu adevărat largă e cea de la art. 8: lărgește noțiunea de „agent dependent” pentru toate firmele străine, din orice domeniu, nu doar pentru recuperatori.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.227/2015, în scopul asigurării egalității de tratament dintre rezidenți și nerezidenți, sub aspectul fiscalizării profitului aferent activităților de recuperare a creanțelor pe teritoriul României.

Inițiator
1 parlamentar
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 1 parlamentari:AUR1

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (6,0 · 5,0 · 6,0 din 10).

5,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    6,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Deși ținta declarată este fiscalizarea recuperatorilor de creanțe din străinătate, proiectul modifică definiția generală a „sediului permanent” din Codul fiscal (Art. 8) într-un mod vag, care poate afecta colateral orice firmă din România ce prestează servicii pentru clienți externi. În plus, regulile propuse pentru calculul bazei de impozitare a creanțelor sunt contabilește incomplete și ineficiente în fața tratatelor internaționale de evitare a dublei impuneri.

  • Claude

    5,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Scopul e legitim, dar textul e slab scris. Noul art. 13¹ se anulează aproape singur prin propriul alin. (4), pentru că se subordonează convențiilor fiscale. Schimbarea cu adevărat largă e cea de la art. 8: lărgește noțiunea de „agent dependent” pentru toate firmele străine, din orice domeniu, nu doar pentru recuperatori.

  • ChatGPT

    6,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Combaterea evitării impozitării este legitimă, dar proiectul introduce criterii fiscale imprecise și o bază de calcul insuficient corelată cu impozitul pe profit. Riscul principal este impunerea neuniformă și litigioasă, inclusiv pentru activități din afara recuperării creanțelor.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

5 lucruri bune · 13 probleme

Reparabilă

Un scop fiscal legitim, dar redactat neclar, iar extinderea agentului dependent la orice activitate generatoare de venituri afectează toate sectoarele, nu doar recuperatorii.

Ce e bine 5

  • Prinde situația în care contractul e negociat în România, dar semnat formal în străinătate ca să se evite impozitul. Asta urmează standardul internațional OCDE.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a)) · ce scrie în lege
    „persoana care acționează în România joacă rolul principal care conduce la încheierea contractelor”
  • Impozitul se aplică pe câștig (încasări minus prețul plătit pe creanțe), nu pe toată suma recuperată. E mai corect decât varianta anterioară de 10% din valoarea recuperată.

    art. II (art. 13¹ alin. (3)) · ce scrie în lege
    „se ia în calcul suma reprezentând diferența dintre suma încasată și costul de achiziție al creanțelor”
  • Dă o bază legală explicită pentru impozitarea firmelor străine care cumpără și recuperează datorii de la români. Asta urmărește tratament egal cu firmele românești.

    art. II (art. 13¹ alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Entitățile juridice nerezidente care desfășoară pe territoriul României activități de achiziționare și recuperare a creanțelor”
Arată toate cele 5
  • Respectă tratatele de evitare a dublei impuneri. Asta reduce riscul ca aceeași firmă să plătească impozit de două ori și riscul de conflict cu alte state.

    art. II (art. 13¹ alin. (4)) · ce scrie în lege
    „Impozitul stabilit potrivit prezentului articol se aplică fără a aduce atingere convențiilor pentru evitarea dublei impuneri la care România este parte”
  • Activitățile doar pregătitoare sau auxiliare rămân excluse și nu creează sediu permanent, așa cum prevede regula existentă.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a)) · ce scrie în lege
    „cu excepția cazurilor în care activitățile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4) lit. a) - f)”

Ce strică 13

  • Oricine are rolul principal în activitatea care aduce venituri unei firme străine poate crea sediu permanent. Asta expune IT-ul, outsourcingul, call-centerele și lohnul la reîncadrări ANAF.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a)) · ce scrie în lege
    „sau la realizarea activității economice generatoare de venituri, chiar dacă semnarea formală a contractelor are loc în afara României”
  • Firmele străine de recuperare sunt considerate automat ca având sediu permanent, fără vreo condiție de birou, personal sau durată. Un singur sector primește o regulă separată și arbitrară.

    art. II (art. 13¹ alin. (1)) · ce scrie în lege
    „în mod direct sau prin intermediul unui agent dependent, sunt considerate ca având sediu permanent în România”
  • Nu e clar dacă se mai scad cheltuielile reale (executori, avocați, personal, administrare). ANAF și firmele pot calcula impozite foarte diferite.

    art. II (art. 13¹ alin. (3)) · ce scrie în lege
    „diferența dintre suma încasată și costul de achiziție al creanțelor debitorilor persoane fizice sau juridice aflați în România”
Arată toate cele 13
  • Lipsesc condițiile din standardul OCDE: intervenția să fie obișnuită, iar contractele să fie încheiate fără modificări importante. Fără ele, chiar și o implicare ocazională poate crea sediu permanent.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a)) · ce scrie în lege
    „Existența autorității de a încheia contracte include și situația în care persoana care acționează în România joacă rolul principal”
  • Nu spune cum se împarte prețul unui pachet de mii de datorii pe fiecare debitor. Nu spune nici în ce an se scade costul și ce se întâmplă cu pierderile.

    art. II (art. 13¹ alin. (3))

  • „Achiziționare și recuperare a creanțelor” nu e definită. Nu e clar dacă intră bănci, firme de factoring, simpli cesionari sau firme care fac doar una dintre activități.

    art. II (art. 13¹ alin. (1)) · ce scrie în lege
    „activități de achiziționare și recuperare a creanțelor, în mod direct sau prin intermediul unui agent dependent”
  • Nu spune ce impozit și ce cotă se aplică. Faptul că e vorba de impozitul pe profit de 16% reiese doar din locul articolului în Cod.

    art. II (art. 13¹ alin. (2)) · ce scrie în lege
    „sunt supuse impozitării, în conformitate cu prevederile prezentului Cod.”
  • Trimite la sancțiuni fără să spună ce faptă se pedepsește. Articolul nici nu stabilește obligații concrete, ca înregistrarea sau depunerea unei declarații.

    art. II (art. 13¹ alin. (5)) · ce scrie în lege
    „Nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol atrage sancțiuni contravenționale, potrivit Codului de procedură fiscală”
  • Alin. (2) impozitează doar recuperarea făcută în România. Alin. (3) ia în calcul toate datoriile debitorilor din România, oriunde ar fi înregistrate creanțele. Cele două se contrazic.

    art. II (art. 13¹ alin. (2)-(3)) · ce scrie în lege
    „debitorilor persoane fizice sau juridice aflați în România, indiferent de locul unde sunt înregistrate creanțele”
  • Tratatele fiscale au prioritate, iar grupurile mari din domeniu vin din state cu tratat (Polonia, Germania, Norvegia), așa că regula s-ar aplica rar. Banii estimați pentru buget sunt incerți.

    art. II (art. 13¹ alin. (4))

  • Sediul permanent prezumat doar pentru firme străine, chiar fără prezență fizică, poate fi atacat ca restricție a libertății de a presta servicii și a circulației capitalurilor în UE.

    art. II (art. 13¹ alin. (1))

  • Legea română încearcă să spună ce trebuie să facă fiscul altui stat. Prevederea nu are efect juridic, decide doar tratatul.

    art. II (art. 13¹ alin. (4)) · ce scrie în lege
    „iar impozitul achitat în România se ia în considerare la stabilirea obligațiilor fiscale în statul de rezidență”
  • Redactarea e neglijentă: titlul spune doar „completare”, dar textul modifică lit. a), are greșeli de scriere și nu are reguli de tranziție.

    formula introductivă și art. I · ce scrie în lege
    „cu modificările și completările ulterioare, se completează și se modifică după cum urmează”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Art. I ar trebui redus la formularea OCDE: rolul principal, exercitat în mod obișnuit, care conduce la încheierea contractelor fără modificări substanțiale, eliminând „realizarea activității economice generatoare de venituri”. Alin. (3) ar trebui rescris cu deducerea costurilor de recuperare și reguli de alocare și reportare a pierderilor.

Ce ar rămâne: risc moderat, cam 4,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 09.03.2026

  1. Depus (trecut)

    1 parlamentar, la Senat, cu nr. L46/03.02.2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 4 martie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 31 martie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    4 martie 2026

    Raport de respingere · L46/2026 · 101 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    64 de voturi pentru respingere, 35 contra și 2 abțineri; 101 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    64
    Contra respingerii
    35
    Abținere
    2
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    6
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(27)
    2700
    AUR(22)
    0220
    PNL(15)
    1500
    USR(15)
    1500
    PIR(10)
    0100
    UDMR(6)
    600
    Neafiliați(6)
    132

    „Fără vot înregistrat”: 6 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (107)Deschide lista

    Abținere2 senatori

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 19 martie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 31 martie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl face: Buget, finanțe și bănci

Către: cp02@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 163/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 163/2026, „Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I – art. 8 alin. (5) lit. a) Cod fiscal Textul propus: Teza a doua se înlocuiește cu: „Autoritatea de a încheia contracte include și situația în care persoana joacă în mod obișnuit rolul principal care conduce la încheierea de contracte pe care nerezidentul le încheie în mod curent fără modificări substanțiale, chiar dacă semnarea formală are loc în afara României.” Motivarea: Forma inițiatorului depășește standardul OCDE (BEPS 7): fără „în mod obișnuit” și cu „realizarea activității economice generatoare de venituri”, orice agent, angajat sau freelancer român al unei firme străine, din orice domeniu, ar putea crea sediu permanent. Varianta OCDE păstrează scopul și dă previzibilitate (art. 1 alin. (5) Constituție). Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorul susține că firmele nerezidente cumpără creanțe ale românilor și le recuperează prin agenți locali fără să plătească impozit pe profit în România. Spune că asta le avantajează față de firmele românești și că bugetul pierde zeci de milioane de lei pe an.

Ce face legea în realitate

Art. II consideră că orice cumpărător străin de creanțe are „sediu permanent” în România și impozitează diferența dintre sumele încasate și prețul de achiziție. Însă alin. (4) îl subordonează convențiilor de evitare a dublei impuneri, care prevalează oricum (art. 1 alin. (2) Cod fiscal), așa că regula ar prinde în practică doar firmele din state fără convenție. Art. I modifică pentru toate sectoarele definiția agentului dependent, ceea ce aduce incertitudine fiscală pentru firmele străine care lucrează cu agenți, angajați sau freelanceri români. Cifra de 388 mil. lei din Expunerea de motive este cifra de afaceri a unor firme care raportează în România, adică a unor contribuabili români deja supuși impozitului pe profit. Nu este profit neimpozitat.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 19 martie 2026. Termen pentru raport: 31 martie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul fiscal, Legea nr. 227/2015

191 de proiecte, 189 în dezbatere

și încă 186

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 4 mar. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  2. 9 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 18 mar. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 16 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  5. 8 oct. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 28 octombrie 2026.