Sari la conținut
Risc redus2,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulB629/2026 · cod Senat 28068

Banii din taxele de judecată rămân în justiție, nu mai merg la primării

Este o lege benignă și tehnic bine construită. Nu introduce taxe noi și nu le majorează pe cele existente, ci mută destinația banilor de la primării la investițiile în instanțe, parchete și penitenciare. Riscurile reale sunt bugetare și de redactare, nu pentru cetățeni.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Mai ai 23 de zile· termen 10 decembrie 2026
În presă: 7 articole· 4 favorabileÎncă 191 de proiecte modifică aceeași lege
Semnat de 43 parlamentari:USR36PNL3Minorități3PSD1

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 10 noiembrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Între timp au apărut documente oficiale despre text, mai jos.

  1. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social
  2. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  3. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 16.12.2026)
  4. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Superior al Magistraturii
Încă 3 pași, mai vechi
  1. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Curtea de Conturi a României
  2. 16 noiembrie
    Trimis pentru punct de vedere la Guvern
  3. 10 noiembrie
    Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b629 (adresa nr.bpi851/2026/09/11/2026) expunerea de motive la inițiativa legislativădocumentul

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc redus (2,0 · 2,0 · 3,0 din 10).

2,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

Este o lege benignă și tehnic bine construită. Nu introduce taxe noi și nu le majorează pe cele existente, ci mută destinația banilor de la primării la investițiile în instanțe, parchete și penitenciare. Riscurile reale sunt bugetare și de redactare, nu pentru cetățeni.

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O reformă fiscal-bugetară coerentă și bine redactată tehnic, care redirecționează taxele judiciare de timbru de la bugetele locale către investițiile în infrastructura instanțelor, parchetelor și penitenciarelor, fără a mări taxele pentru cetățeni.

  • Claude

    2,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Este o lege benignă și tehnic bine construită. Nu introduce taxe noi și nu le majorează pe cele existente, ci mută destinația banilor de la primării la investițiile în instanțe, parchete și penitenciare. Riscurile reale sunt bugetare și de redactare, nu pentru cetățeni.

  • ChatGPT

    3,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Propunerea are un scop util și nu introduce taxe noi sau sancțiuni. Riscurile principale sunt pierderea veniturilor locale și mecanismul insuficient detaliat de reportare a banilor pentru investiții.

Ce a găsit fiecare model în text

Ce e bine și ce strică

6 lucruri bune · 6 probleme

Reparabilă

O lege bine gândită și protectivă cu cetățenii, care direcționează taxele de timbru spre modernizarea justiției, dar fără garanția că Guvernul nu va tăia în paralel finanțarea obișnuită.

Ce e bine 6

  • Taxele de timbru nu mai merg la primării, ci finanțează exclusiv investițiile în sediile, digitalizarea și dotările instanțelor, parchetelor și penitenciarelor, fără a crește taxele.

    art. I pct. 1 și 3 · ce scrie în lege
    „se cuprind distinct în bugetul Ministerului Justiției și în bugetul Ministerului Public și se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor de capital privind infrastructura instanțelor judecătorești, a parchetelor și a unităților din sistemul administrației penitenciare”
  • Dacă un cetățean plătește din greșeală taxa în vechiul cont al primăriei, Trezoreria mută automat banii în contul corect, iar plata rămâne valabilă în instanță.

    art. III alin. (2) · ce scrie în lege
    „se virează de unitățile Trezoreriei Statului, la finele fiecărei zile lucrătoare, în contul prevăzut la art. 40 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013”
  • Se păstrează toate opțiunile de plată (online, bancă, numerar la orice instanță) și se simplifică procedura prin folosirea unui cont unic la bugetul de stat, indiferent de domiciliu.

    art. I pct. 1 · ce scrie în lege
    „Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei, în numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plată la distanță/online, într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat”
Arată toate cele 6
  • Investițiile se aleg pe criterii clare (starea sediilor, volumul de muncă), cu avizul CSM, iar ministerele trebuie să publice anual pe internet cum au cheltuit banii.

    art. I pct. 3 · ce scrie în lege
    „Până la data de 31 martie a fiecărui an, Ministerul Justiției și Ministerul Public publică pe paginile proprii de internet situația sumelor primite potrivit prezentului articol în anul anterior și a obiectivelor de investiții finanțate din acestea.”
  • Banii de investiții necheltuiți până la sfârșitul anului nu se pierd, ci se reportează automat în anul următor tot pentru modernizarea instanțelor, parchetelor și penitenciarelor.

    art. I pct. 3 · ce scrie în lege
    „Sumele prevăzute la alin. (1) rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație.”
  • Regulile de tranziție sunt clare: restituirile și executările silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii rămân la primării, evitând blocarea cererilor în curs.

    art. III alin. (1) · ce scrie în lege
    „Sumele plătite cu titlu de taxe judiciare de timbru până la data intrării în vigoare a prevederilor art. I constituie venituri ale bugetelor locale.”

Ce strică 6

  • Legea nu garantează că banii din taxe suplimentează bugetul justiției: Guvernul poate reduce alocările obișnuite pentru investiții cu exact suma adunată din taxele de timbru.

    art. I pct. 3 · ce scrie în lege
    „Repartizarea sumelor prevăzute la alin. (1) între bugetul Ministerului Justiției și bugetul Ministerului Public se stabilește anual prin legea bugetului de stat, pe baza programelor de investiții ale celor două instituții.”
  • Banii pot fi folosiți doar pentru investiții mari și dotări, fiind interzisă folosirea lor pentru întreținerea curentă, reparații mici sau consumabile necesare funcționării zilnice.

    art. I pct. 3 · ce scrie în lege
    „se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor de capital privind infrastructura instanțelor judecătorești, a parchetelor și a unităților din sistemul administrației penitenciare finanțate din aceste bugete”
  • Mecanismul de reportare a banilor necheltuiți de la un an la altul este neclar tehnic, deoarece taxele intră în bugetul general de stat, unde creditele se anulează la final de an.

    art. I pct. 3 · ce scrie în lege
    „Sumele prevăzute la alin. (1) rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație.”
Arată toate cele 6
  • Criteriile de împărțire a banilor pentru penitenciare nu sunt avizate extern, iar pentru instanțe și parchete avizul CSM este doar consultativ, decizia finală rămânând la ministru.

    art. I pct. 3 · ce scrie în lege
    „Normele metodologice privind instanțele judecătorești și parchetele se aprobă cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.”
  • Mutarea restituirilor de taxe de la primării la ANAF poate îngreuna recuperarea banilor pentru cetățenii din localitățile mici care nu au un sediu ANAF în apropiere.

    art. I pct. 4 și 5 · ce scrie în lege
    „Cererea de restituire soluționată de instanța de judecată se depune, în vederea restituirii, la organul fiscal central competent.”
  • Intrarea în vigoare este amânată între 6 și 18 luni (până la 1 ianuarie după 6 luni de la publicare), întârziind nejustificat finanțarea unor investiții urgente în instanțe și penitenciare.

    art. V · ce scrie în lege
    „Prevederile art. I–III intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se împlinește termenul de 6 luni de la data publicării prezentei legi”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Completarea art. 40¹ pentru a garanta că sumele încasate suplimentează bugetul obișnuit, a permite cheltuieli de întreținere curentă a sediilor și a clarifica tehnic mecanismul de reportare anuală.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Senat: înregistrat la Senat pt. dezbatere

  1. Depus (trecut)

    de deputați, la Cameră pe 4 noiembrie 2026, apoi la Senat pe 10 noiembrie 2026

  2. Consultare publicăAcum (etapa de acum)

    până pe 10 decembrie 2026

  3. Comisiile Senatului (urmează)

    avize și raport

  4. Votul Senatului (urmează)

    prima cameră

  5. Camera Deputaților (urmează)

    decide la final

  6. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final. Propunerea vine de la deputați, care au depus-o la Cameră și au trimis-o întâi la Senat. Fișa de la Camera Deputaților (BP851/2026)(se deschide într-o filă nouă)

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii spun că taxele judiciare de timbru plătesc un serviciu prestat exclusiv de justiție, dar ajung integral la bugetele locale. Vor să creeze o sursă stabilă de finanțare pentru infrastructura judiciară și penitenciară, subfinanțată cronic și sancționată la CEDO (durata proceselor, cauza Rezmiveș).

Ce face legea în realitate

Taxele se plătesc într-un cont al bugetului de stat (art. 40) și sunt afectate exclusiv cheltuielilor de capital ale Ministerului Justiției și Ministerului Public (art. 40¹). Executarea silită și restituirile trec de la organele fiscale locale la ANAF (art. 41, art. 45), iar Codul fiscal scoate aceste taxe din veniturile locale (Art. II). Efectul secundar principal este pierderea unei surse de venit de către UAT-uri, fără compensare, mai ales de către municipiile mari și sectoarele Bucureștiului, unde își au sediul multe firme. În plus, fără o clauză de aditionalitate, Guvernul poate reduce celelalte alocări ale ministerelor cu aceeași sumă.

Acționează în 60 de secunde (B629/2026)

Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.

Deschide Formularul Senat.ro
Ai nevoie de cont pe online.senat.ro. Alegi „Înregistrare”, te autentifici, apoi deschizi „Inițiative legislative aflate în consultare publică” și cauți B629/2026. Fără cont, poți trimite formularul completat pe e-mail, la infopub@senat.ro.
Memoriu tehnic-juridic complet (.docx) pentru butonul „Adaugă fișiere”

Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.

Descarcă Punct_de_vedere.docx
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
1. Nr. articol la care se face referire46/50

Art. I pct. 3 – art. 40¹ alin. (1) OUG 80/2013

2. Conținut propunere324/400

La art. 40¹ alin. (1), sintagma „sumele încasate potrivit art. 40” se înlocuiește cu „sumele încasate potrivit art. 40 și 41”. Se introduce alin. (1¹): „Sumele prevăzute la alin. (1) se alocă suplimentar față de creditele bugetare pentru cheltuieli de capital aprobate din alte surse și nu pot justifica reducerea acestora.”

3. Argumentare306/400

Sumele recuperate prin executare silită de ANAF (art. 41) nu sunt «încasate potrivit art. 40», ceea ce permite interpretarea că nu intră în fondul afectat. Fără o clauză de aditionalitate, Guvernul poate reduce alocările generale ale MJ și MP cu suma taxelor, anulând scopul legii (fungibilitate bugetară).

4. Alte idei, sugestii, comentarii322/400

Recomandăm completarea fișei financiare cu impactul anual asupra bugetelor locale (art. 111 din Constituție, art. 15 din Legea 500/2002) și analiza unei compensări pentru UAT-uri. ÎCCJ, care are buget propriu, rămâne în afara mecanismului, deși încasează taxe judiciare de timbru. Situația ei trebuie clarificată explicit.

Ce spun organizațiile

Verificat la 12 noiembrie 2026

Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.

În presă7

Verificat la 16 noiembrie 2026

4 favorabile. 1 articol publicat în ultima săptămână. Cele mai noi sunt primele.

Vezi toate cele 7 articole

Articole găsite de Gemini, Claude și ChatGPT și verificate pe site-ul publicației. Poziția față de proiect și tipul sursei le clasifică automat trei modele: GLiDE (Fastino) și d1 (Liquid AI), cu greutăți publice, rulate de noi, plus GPT-6 Luna (OpenAI); punem eticheta doar unde cel puțin două sunt de acord. Site-urile din afara publicațiilor pe care le urmărim apar doar dacă articolul e chiar despre proiect și nu e o simplă preluare. Nu le-am scris noi, iar numărul lor nu influențează scorul de risc.

Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)

Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.

Consens: 2,3/10
Gemini 4 Argon
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Scor risc: 2,0 / 10

O reformă fiscal-bugetară coerentă și bine redactată tehnic, care redirecționează taxele judiciare de timbru de la bugetele locale către investițiile în infrastructura instanțelor, parchetelor și penitenciarelor, fără a mări taxele pentru cetățeni.

Ce a găsit în textul oficial

  • Art. I pct. 1-3 (Art. 40 și 40¹ OUG 80/2013): Taxele judiciare de timbru devin venit la bugetul de stat și se alocă exclusiv cheltuielilor de capital (sedii, IT, săli de videoconferință) ale Ministerului Justiției, Ministerului Public și penitenciarelor, cu reportarea sumelor necheltuite de la un an la altul.
  • Art. I pct. 4-5 (Art. 41 și 45 OUG 80/2013): Executarea silită a taxelor de timbru neachitate și restituirea taxelor de timbru câștigate în instanță trec de la direcțiile de taxe locale ale primăriilor la ANAF (organul fiscal central).
  • Art. III alin. (2): Normă tranzitorie foarte protectivă cu justițiabilii — dacă după intrarea în vigoare cineva plătește din obișnuință în vechiul cont al primăriei, Trezoreria virează automat banii în contul bugetului de stat, iar plata este recunoscută ca valabilă în instanță.
Capcană ascunsă sesizată

Art. 40¹ alin. (1) direcționează banii doar în bugetul Ministerului Justiției și al Ministerului Public, omițând bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Potrivit art. 142 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (aflat în prezent sub termen prorogat), administrarea bugetului instanțelor urmează să fie preluată de ÎCCJ de la Ministerul Justiției, moment în care textul propus va necesita o nouă modificare. De asemenea, trecerea restituirilor la ANAF înseamnă că sumele de restituit vor intra automat în mecanismul de compensare cu datoriile fiscale centrale (TVA, impozit, contribuții) conform art. 167 din Codul de procedură fiscală.

Notă de constituționalitate

Proiectul respectă art. 1 alin. (5) din Constituție prin norme tranzitorii clare și un termen de intrare în vigoare predictibil (1 ianuarie a anului următor împlinirii a 6 luni de la publicare). Conform jurisprudenței CCR (Decizia nr. 931/2012), legiuitorul are opțiunea exclusivă de a stabili dacă o taxă alimentează bugetul de stat sau bugetele locale; totuși, diminuarea veniturilor UAT-urilor impune solicitarea fișei financiare potrivit art. 138 alin. (5) din Constituție și consultarea structurilor asociative ale autorităților locale.

Drept UE & proporționalitate

Nu ridică probleme de incompatibilitate cu dreptul UE. Nu instituie bariere pe piața unică (Directiva 2018/958) și nu reglementează servicii ale societății informaționale care să necesite notificare TRIS (Directiva 2015/1535), ci urmărește conformarea cu standardele CEDO (art. 3 și art. 6 din Convenție) privind condițiile din instanțe și penitenciare.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul fiscal, Legea nr. 227/2015

191 de proiecte, 189 în dezbatere

și încă 186
Opiniile depuse pe senat.ro (1)
STELIAN IONUT CONSTANTIN · nr. 121411.11.2026 15:28:58

Eliminarea taxei fixe de 20 lei la încuviințarea executării pentru cesionarii de creanțe/SPV-uri; instituirea unei taxe procentuale (ex. 10-20% din valoarea executată). Condiționarea cererii de executare silită depuse de entități străine/SPV de deținerea unui sediu fiscal permanent sau reprezentant fiscal autorizat în România și virarea TVA aferent recuperării.

Inițiatorii (43)
Parcursul legislativ și avizele (7)
  1. 10-11-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b629 (adresa nr.bpi851/2026/09/11/2026) expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
  2. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
  3. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  4. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 16.12.2026)
  5. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Superior al Magistraturii
  6. 16-11-2026trimis pentru aviz la Curtea de Conturi a României
  7. 16-11-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
Textul integral din PDF-urile oficiale (3)

forma iniţiatorului

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENATUL

LEGE

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 40, alineatele (1) și (1¹) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei, în numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plată la distanță/online, într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat, «Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru», deschis la unitățile Trezoreriei Statului. Costurile operațiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

(1¹) Taxele judiciare de timbru pot fi încasate în numerar de la debitorul taxei la ghișeele deschise la sediile oricărei instanțe judecătorești și se transferă, până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, în contul prevăzut la alin. (1).”

2. La articolul 40, alineatul (2) se abrogă.

3. După articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 40¹, cu următorul cuprins: „Art. 40¹. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sumele încasate potrivit art. 40, după deducerea sumelor restituite potrivit art. 45, se cuprind distinct în bugetul Ministerului Justiției și în bugetul Ministerului Public și se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor de capital privind infrastructura instanțelor judecătorești, a parchetelor și a unităților din sistemul administrației penitenciare finanțate din aceste bugete, respectiv pentru:

a) construirea, extinderea, consolidarea, reabilitarea, modernizarea și reparațiile capitale ale sediilor, inclusiv elaborarea documentațiilor tehnico-economice aferente;

b) dotarea cu echipamente, aparatură și instalații, inclusiv pentru desfășurarea ședințelor de judecată și a audierilor prin videoconferință, cu sisteme informatice și de comunicații, precum și cu mobilier;

c) achiziționarea de active fixe necorporale, inclusiv licențe și aplicații informatice.

(2) Repartizarea sumelor prevăzute la alin. (1) între bugetul Ministerului Justiției și bugetul Ministerului Public se stabilește anual prin legea bugetului de stat, pe baza programelor de investiții ale celor două instituții.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1) rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație.

(4) Obiectivele de investiții finanțate potrivit alin. (1) se stabilesc pe baza unor criterii obiective de prioritizare, precum starea tehnică a sediilor, volumul de activitate și condițiile de detenție, prevăzute în norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului justiției, pentru sumele cuprinse în bugetul Ministerului Justiției, respectiv prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru sumele cuprinse în bugetul Ministerului Public. Normele metodologice privind instanțele judecătorești și parchetele se aprobă cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Până la data de 31 martie a fiecărui an, Ministerul Justiției și Ministerul Public publică pe paginile proprii de internet situația sumelor primite potrivit prezentului articol în anul anterior și a obiectivelor de investiții finanțate din acestea.”

4. Articolul 41 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 41. – (1) Executarea creanțelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează de organul fiscal central competent, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În vederea executării creanțelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanțele judecătorești comunică de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, organului fiscal central competent.”

5. La articolul 45, alineatele (5) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(5) Cererea de restituire soluționată de instanța de judecată se depune, în vederea restituirii, la organul fiscal central competent.

......

(7) Procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor."

Art. II. – La articolul 494 alineatul (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) taxele de timbru prevăzute de lege, cu excepția taxelor judiciare de timbru prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare;”

Art. III. – (1) Sumele plătite cu titlu de taxe judiciare de timbru până la data intrării în vigoare a prevederilor art. I constituie venituri ale bugetelor locale. Restituirea acestora, precum și executarea creanțelor având ca obiect taxa judiciară de timbru pentru care titlul executoriu a fost comunicat organelor de executare ale unităților administrativ-teritoriale până la aceeași dată se realizează potrivit dispozițiilor legale în vigoare anterior acestei date, iar sumele încasate constituie venituri ale bugetelor locale.

(2) Sumele plătite cu titlu de taxe judiciare de timbru, după data intrării în vigoare a prevederilor art. I, în conturile de venituri ale bugetelor locale „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru” se virează de unitățile Trezoreriei Statului, la finele fiecărei zile lucrătoare, în contul prevăzut la art. 40 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege. Plata produce aceleași efecte ca și cum ar fi fost efectuată în acest cont.

Art. IV. – (1) Până la data intrării în vigoare a prevederilor art. I–III, Ministerul Finanțelor actualizează clasificația indicatorilor privind finanțele publice și aprobă, prin ordin al ministrului finanțelor, procedura de restituire prevăzută la art. 45 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, precum și procedura de virare a sumelor prevăzute la art. III alin. (2).

(2) Până la aceeași dată, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție aprobă normele metodologice prevăzute la art. 40¹ alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. V. – Prevederile art. I–III intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se împlinește termenul de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Președintele Camerei Deputaților,

Președintele Senatului,

SORIN-MIHAI GRINDEANU

MIRCEA ABRUDEAN

expunerea de motive la iniţiativa legislativă

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Motivul emiterii actului normativ
1.1. Descrierea situației actuale

Potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, aceste taxe „reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Cu toate acestea, potrivit art. 40 din același act normativ, ele se plătesc întrun cont distinct de venituri al bugetului local al unității administrativ-teritoriale în care debitorul taxei își are domiciliul, reședința sau, după caz, sediul social, iar Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și legea bugetului de stat le include printre veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București¹. Plata pentru un serviciu public prestat exclusiv de sistemul judiciar ajunge așadar integral în bugetele unor autorități care nu participă în niciun fel la prestarea lui, singura legătură dintre acestea și taxă fiind domiciliul sau sediul plătitorului.

Una dintre principalele cauze ale ineficienței sistemului judiciar din România este subfinanțarea, semnalată în mod constant de Consiliul Superior al Magistraturii în rapoartele anuale privind starea justiției². Fondurile alocate nu acoperă nici necesități de bază, precum reparațiile capitale și întreținerea sediilor existente ale instanțelor și parchetelor, extinderea acestora ori construirea unora noi, sau dotarea cu echipamente informatice, licențe și mobilier. Lipsa condițiilor materiale a avut și consecințe normative. Cercetarea procesului în camera de consiliu, una dintre măsurile de eficientizare prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a fost amânată în mod repetat și într-un final abandonată în 2018.

Liberul acces la justiție, garantat de art. 21 din Constituție, de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art. 14 paragraful 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, include dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. România a fost condamnată în numeroase cauze pentru durata excesivă a procedurilor, între care Abramiuc împotriva României și Vlad și alții împotriva României. Statisticile Curții Europene a Drepturilor Omului o plasează constant printre statele cu cel mai mare număr de cereri. În 2025, România a fost al cincilea stat după numărul cererilor noi înregistrate (1.962), iar la 31 decembrie 2025 avea pe rol 2.489 de cereri³. În 2024, Curtea a pronunțat 58 de hotărâri împotriva României, dintre care 49 au constatat cel puțin o încălcare a Convenției⁴. Investițiile în infrastructura instanțelor și a parchetelor sunt o condiție necesară pentru ameliorarea acestei situații.

¹ Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026, anexa nr. 9, capitolul II, lit. A pct. 5 lit. c).

²https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=267&FolderId=3570&FolderTitle=Rapoarte-privind-starea-justiției

³https://crjm.org/wp-content/uploads/2026/02/2026-NA-Republica-Moldova-la-CtEDO-in-2025\_ro\_final.pdf; https://www.juridice.ro/essentials/11484/cronica-cedo-anul-judiciar-2026-functionalitatea-curții-si-jurisprudenta-relevanta

Situația este similară în sistemul penitenciar. Prin hotărârea-pilot pronunțată la 25 aprilie 2017 în cauza Rezmiveș și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o problemă structurală privind supraaglomerarea și condițiile materiale de detenție, a cărei remediere presupune, între altele, investiții susținute în infrastructura penitenciară. La 15 ianuarie 2025, deficitul de locuri de cazare, raportat la standardul de 4 mp pentru fiecare deținut, era de 3.253 de locuri⁵.

Documentele de programare bugetară ale Ministerului Justiției confirmă amploarea nevoilor. Potrivit documentului-sinteză pentru anul 2025 și perspectiva 2026–2028, instanțele judecătorești funcționează în 198 de sedii, dintre care 23% sunt într-o stare tehnică doar acceptabilă, iar 16% într-o stare rea și foarte rea. Programul ministerului prevede reabilitarea sau construirea a 59 de sedii de instanță, iar lista priorităților investiționale pentru 2025–2028 cuprinde peste 50 de obiective, între care sedii noi pentru Judecătoria Târgu Neamț, Judecătoria Beclean, Judecătoria Mizil, Tribunalul Ialomița și Tribunalul Teleorman împreună cu Judecătoria Alexandria. Cu toate acestea, cheltuielile de capital înscrise în bugetul ministerului sunt estimate la aproximativ 37,5 milioane lei pe an în perioada 2026–2028. Proiectele de amploare depind de împrumuturi externe. Spre exemplu, pentru „Cartierul pentru Justiție” din București se pregătește un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare propusă de 926 milioane euro.

Prezenta propunere legislativă oferă sistemului judiciar o sursă de finanțare stabilă și previzibilă pentru investiții, fără a institui taxe noi și fără a majora taxele existente. Sumele plătite de justițiabili pentru serviciile justiției urmează să finanțeze infrastructura acesteia, inclusiv a sistemului penitenciar.

1.2. Precedente legislative și jurisprudența Curții Constituționale

Afectarea taxelor judiciare de timbru, total sau parțial, finanțării justiției nu este o soluție nouă în dreptul român. Art. 26 alin. (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției și modificat prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, prevedea că „începând cu 1 ianuarie 2013, o cotă de 30% din sumele provenind din taxele judiciare de timbru se constituie venituri la bugetul de stat, se cuprinde distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției și va fi folosită exclusiv pentru finanțarea instanțelor judecătorești și a sistemului de ajutor public judiciar”. Același articol stabilea, la alin. (2), reportarea disponibilităților de la finele anului „pentru a fi cheltuite cu aceeași destinație”, soluție preluată de prezenta propunere.

⁴ https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2025/03/Buletinul-jurisprudentei-CEDO 2024 final.pdf

⁵https://www.senat.ro/PAGINI/Buqet/2025%5CBUGET%20DE%20STAT%5CANexa%20nr%203%5C/Ministerul%20Justiției.pdf .

Ulterior, OUG nr. 80/2013 a prevăzut, în forma inițială a art. 40 alin. (3), virarea zilnică, de către unitățile Trezoreriei Statului, a unei cote de 30% din sumele încasate în conturile bugetelor locale în contul distinct de venituri al bugetului de stat „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru”, cotă majorată la 45% începând cu 1 ianuarie 2014, potrivit art. 56. La momentul adoptării ordonanței, Ministerul Justiției a prezentat această cotă drept partea care revine, prin bugetul de stat, instanțelor de judecată⁶. Prevederile art. 40 alin. (3) și ale art. 56 au fost abrogate prin Legea nr. 177/2017, de la acea dată taxele judiciare de timbru constituind integral venituri ale bugetelor locale.

Chiar preambulul OUG nr. 80/2013 justifică noul sistem de taxare prin nevoia ca acesta să reflecte „acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale”, precum și prin necesitatea unui „echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu de a contribui la susținerea costurilor”.

Curtea Constituțională a reținut în mod constant că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate și că este justificat ca persoanele care se adresează instanțelor să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție⁷. Analizând OUG nr. 80/2013, Curtea a constatat că situația extraordinară care a justificat adoptarea acesteia includea „necesitatea finanțării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale”⁸. Totodată, Curtea a statuat că „ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului de a stabili sursele de finanțare ale fiecărei categorii de buget în parte” și că încadrarea unor venituri la bugetul de stat sau la bugetele locale este o decizie de opportunitate bugetară⁹.

1.3. Schimbările preconizate
Propunerea legislativă prevede:

a) plata taxelor judiciare de timbru într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat – „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru” – deschis la unitățile Trezoreriei Statului, cu păstrarea tuturor modalităților de plată existente: numerar, virament bancar, plată online și încasare la ghișeele instanțelor;

⁶https://www.economica.net/mj-taxele-judiciare-fixe-s-au-majorat-de-4-5-ori-in-medie-in-mod-izolat-de-25-de-ori\_56054.html/amp

⁷ Decizia Curții Constituționale nr. 721 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, par. 23–26, și jurisprudența acolo citată.

⁸ Decizia Curții Constituționale nr. 721/2015, par. 20, care rezumă Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015.

⁹ Decizia Curții Constituționale nr. 931 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2013.

b) cuprinderea distinctă a sumelor încasate, după deducerea restituirilor, în bugetele Ministerului Justiției și Ministerului Public și utilizarea lor exclusiv pentru cheltuieli de capital privind infrastructura instanțelor judecătorești, a parchetelor și a unităților din sistemul administrației penitenciare: construirea, extinderea, consolidarea, reabilitarea, modernizarea și reparațiile capitale ale sediilor, dotarea cu echipamente, aparatură și sisteme informatice, inclusiv pentru videoconferință, mobilier, licențe și aplicații informatice;

c) repartizarea anuală a sumelor între cele două bugete prin legea bugetului de stat, pe baza programelor de investiții, întrucât parchetele sunt finanțate prin bugetul Ministerului Public, ordonator principal de credite distinct de Ministerul Justiției;

d) reportarea sumelor neutilizate în anul următor, cu aceeași destinație, astfel încât investițiile multianuale să nu depindă de execuția unui singur an bugetar;

e) stabilirea criteriilor de prioritizare a investițiilor prin norme metodologice, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii pentru instanțe și parchete, precum și publicarea anuală a sumelor primite și a obiectivelor finanțate;

f) preluarea executării silite și a restituirii taxelor de către organul fiscal central, în acord cu noua destinație a veniturilor;

g) corelarea Codului fiscal, care include în prezent aceste sume printre veniturile bugetelor locale;

h) dispoziții tranzitorii, atât pentru taxele plătite înainte de aplicarea noilor reguli, care rămân venituri ale bugetelor locale, cât și pentru plățile efectuate ulterior, din eroare, în vechile conturi ale bugetelor locale, care sunt redirecționate și considerate valabile;

i) aplicarea noilor reguli de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se împlinește termenul de 6 luni de la publicarea legii, în acord cu art. 4 alin. (1) din Codul fiscal și cu calendarul bugetar.

2. Impactul socioeconomic

Beneficiarii principali ai propunerii sunt justițiabilii. Investițiile în sedii, echipamente și sisteme informatice contribuie la reducerea duratei proceselor, la creșterea calității actului de justiție și la asigurarea unor condiții de detenție conforme standardelor impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, se îmbunătățesc condițiile de muncă ale magistraților și ale personalului auxiliar.

Nivelul taxelor judiciare de timbru, scutirile și facilitățile la plată, inclusiv ajutorul public judiciar reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, rămân neschimbate. Plata se simplifică, justițiabilul urmând să achite taxa într-un cont unic, indiferent de domiciliul sau sediul său, ceea ce elimină situațiile, analizate și în doctrină, în care plata a fost efectuată în contul altei unități administrativ-teritoriale decât cea prevăzută de lege ¹⁰ .

Pentru autoritățile administrației publice locale, propunerea nu transferă competențe și nu generează cheltuieli; dimpotrivă, le scutește de gestionarea unor venituri fără legătură cu atribuțiile lor (încasarea, restituirea și executarea silită a taxelor). Impactul asupra veniturilor acestora este analizat în secțiunea 3.

Impactul asupra mediului de afaceri este neutru, nivelul taxelor rămânând neschimbat, iar plata devenind mai simplă și pentru persoanele juridice. Propunerea nu are impact asupra mediului înconjurător.

3. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat

Propunerea nu modifică nivelul veniturilor bugetului general consolidat, ci doar repartizarea acestora între componentele sale. Veniturile din taxele judiciare de timbru trec de la bugetele locale la bugetul de stat, iar cheltuielile de capital ale Ministerului Justiției și Ministerului Public cresce cel mult cu nivelul acestor venituri, care constituie totodată sursa lor de finanțare, în sensul art. 138 alin. (5) din Constituție. Măsura nu afectează, prin urmare, soldul bugetului general consolidat.

Pentru anul curent, impactul este nul. Noile reguli se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se împlinește termenul de 6 luni de la publicarea legii, astfel încât bugetele locale vor fi elaborate, de la început, fără aceste venituri și nu va fi diminuat niciun buget local deja aprobat. Sunt astfel respectate art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și art. 15 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Menționăm că obiecția formulată în anul 2009 de Ministerul Finanțelor Publice față de o propunere a Consiliului Superior al Magistraturii de transferare a taxelor de timbru la bugetul justiției se întemeia tocmai pe afectarea bugetelor locale deja aprobate¹¹. Data de aplicare propusă înlătură această obiecție. Ea asigură totodată corelarea cu legea bugetară anuală, care stabilește categoriile de venituri ale bugetelor locale. Legea bugetului de stat pentru primul an de aplicare va cuprinde aceste venituri la bugetul de stat, iar nu în anexa privind veniturile bugetelor locale.

Ponderea acestor venituri în bugetele locale este redusă. Datele din conturile de execuție și din proiectele de buget publicate de unitățile administrativ-teritoriale arată că indicatorul 07.02.03 – care include, pe lângă taxele judiciare de timbru, și alte taxe de timbru, deci supraestimează taxele judiciare – reprezintă:

¹⁰https://www.universuljuridic.ro/consecintele-platii-taxei-judiciare-de-timbru-in-contul-altei-unitati-administrativ-teritoriale-decat-cea-stabilita-potrivit-prevederilor-o-u-g-nr-80-2013-privind-taxele-judiciare-de-timbru/

¹¹https://www.bursa.ro/mfp-nu-este-de-acord-cu-propunerea-csm-de-transferare-a-taxelor-de-timbru-la-bugetul-justitiei-6390563

Unitatea administrativ-teritorialăCategoriaSursa datelorIndicatorul 07.02.03 (lei)Venituri de referință (lei)Pondere
Municipiul Târgoviște¹²municipiu reședință de județexecuție 20241.370.000307.780.000 (secțiunea de funcționare)0,45%
Municipiul Rădăuți¹³municipiuexecuție 2025577.26399.384.820 (venituri totale)0,58%
Orașul Buftea, județul Ilfov¹⁴orașexecuție la 30.09.2025 (9 luni)782.105100.474.242 (venituri totale)0,78%
Comuna Rafaila, județul Vaslui¹⁵comunăexecuție 20258.1424.806.600 (venituri totale)0,17%

Raportat la veniturile proprii, ponderea este de 0,62% la Târgoviște și de 0,89% la Rădăuți. Valoarea cea mai ridicată apare la Buftea, unde raportat numai la veniturile secțiunii de funcționare, ponderea este de 1,17%. În valoare absolută, impactul este mai ridicat în municipiile mari, însă rămâne marginal în raport cu bugetele acestora, iar măsura nu le transferă nicio cheltuială.

În conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, fișa financiară se transmite de Guvern în termen de 45 de zile de la primirea solicitării. Informarea Guvernului trebuie solicitată potrivit art. 111 alin. (1) din Constituție și art. 92 alin. (6) din Regulamentul Senatului.

4. Impactul asupra sistemului juridic

Propunerea modifică și completează OUG nr. 80/2013 (art. 40, 41 și 45 și introducerea art. 40¹) și modifică art. 494 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal, care include în prezent taxele judiciare de timbru printre veniturile bugetelor locale. Corelarea este necesară întrucât, în materie fiscală, Codul fiscal prevalează asupra altor acte normative. Potrivit art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, legea de modificare a acestuia intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicare, cerință respectată prin art. V.

Pentru a asigura destinația sumelor, propunerea derogă expres, în condițiile art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, de la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, potrivit căruia veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, precum și de la art. 30 alin. (2) din Legea nr. 69/2010, care interzice prealocarea unor sume bugetare cu destinație specială unor ordonatori principali de credite. Derogarea este justificată, întrucât:

¹²https://www.pmtgv.ro/Transparenta/20250228/4PROJECT%20BUGET%202025%20VENITURI%20SECTIUNEA%20FUNCTIONARE.pdf

¹³https://primariaradauti.ro/wp-content/uploads/2026/02/Cont-de-executie-venituri-bugetul-local-trimestrul-4-anul-2025.pdf

¹⁴https://primariabuftea.ro/hcl/2025/165.pdf

¹⁵https://rafaila.ro/index.php/monitorul-oficial-local/documente-si-informatii-financiare/buget-local-pe-surse-definantare/anul-2025-3/trimestrul-iv-2025/4604-cont-de-executie-venituri-2/file

a) are precedent în art. 26 alin. (4) din Legea nr. 146/1997 și în forma inițială a OUG nr. 80/2013;

b) Curtea Constituțională a statuat că stabilirea surselor de finanțare ale fiecărei categorii de buget ține de opțiunea exclusivă a legiuiitorului;

c) riscurile pe care principiul neafectării veniturilor urmărește să le prevină – imposibilitatea realizării obiectivului finanțat sau cheltuirea întregului venit fără ca nevoile să o impună, la care se referă și Decizia nr. 931/2012 – sunt înlăturate prin limitarea destinației la cheltuieli de capital, într-un domeniu în care programul Ministerului Justiției vizează 59 de sedii de instanță, prin reportarea sumelor neutilizate, prin criterii obiective de prioritizare și prin publicarea anuală a modului de utilizare a sumelor;

d) cheltuielile astfel finanțate sunt limitate la încasările effective și nu creează obligații de plată în sarcina altor surse ale bugetului de stat.

Propunerea respectă cadrul constituțional. Nivelul taxelor, stabilit prin lege potrivit art. 56 și art. 139 alin. (1) din Constituție, nu se modifică. Taxele judiciare de timbru nu sunt impozite sau taxe locale în sensul art. 139 alin. (2) din Constituție. Ele nu sunt stabilite de consiliile locale, iar autoritățile locale nu au nicio competență în privința lor. Autonomia locală, consacrată de art. 120 din Constituție, nu este afectată, întrucât propunerea nu modifică atribuțiile autorităților locale și nu le impune cheltuieli. Este respectat și art. 9 paragraful 2 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, potrivit căruia resursele financiare ale autorităților locale trebuie să fie proporționale cu competențele lor, pentru că taxele judiciare de timbru nu corespund niciunei competențe locale. Sursa de finanțare a noilor cheltuieli este stabilită chiar prin lege, conform art. 138 alin. (5) din Constituție, iar informarea Guvernului va fi solicitată potrivit art. 111 alin. (1).

Propunerea nu intră sub incidența dreptului Uniunii Europene. Repartizarea veniturilor din taxele judiciare naționale între bugetele publice ține de competența statelor membre, iar măsura nu implică ajutor de stat.

În conformitate cu art. 7 alin. (3¹) din Legea nr. 24/2000, precizăm că propunerea nu restrânge exercițiul vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. Dimpotrivă, ea sprijină realizarea dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil (art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenție), precum și respectarea interdicției tratamentelor inumane sau degradante în locurile de detenție (art. 22 din Constituție și art. 3 din Convenție). Unificarea contului de plată înlătură totodată riscul anulării unor cereri ca urmare a efectuării plății într-un cont greșit.

5. Măsuri de implementare

Aplicarea legii presupune reflectarea noii destinații în legea bugetului de stat pentru primul an de aplicare, actualizarea clasificației indicatorilor privind finanțele publice și a conturilor de venituri ale bugetului de stat, aprobarea, prin ordin al ministrului finanțelor, a procedurii de restituire și a procedurii de virare a plăților efectuate în vechile conturi, aprobarea normelor metodologice privind prioritizarea investițiilor de către ministrul justiției și de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și actualizarea informațiilor privind plata taxelor afișate de instanțe. Potrivit art. IV, toate aceste măsuri se adoptă până la data aplicării noilor reguli.

Față de cele prezentate, supunem spre dezbatere și adoptare prezenta propunere legislativă.

În numele inițiatorilor:

Mihai-Alexandru Badea – Deputat USR

Oana Murariu – Deputată USR .

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr. crt.Deputat/SenatorGrupParlamentarSemnătura
1Dimițin v 24x44anUSR
2Echert AdrianUSR
3Gheorghiu Andrei-FlorinUSR
4Paraschivescu Ovidiu-RomulusUSR
5Stoica Alin-BogdanUSR
6Ion Stelian-CristianUSR
7Tanasă ŞtefanUSR
8Berescu Monica-ElenaUSR
9Brian CristianUSR
10Coliban AllenUSR
11Bulearcă Marius-FelixUSR
12Wiener AdrianUSR
13Rody Merte#USR
14DIANA BU70IANUUSR
15Drăgoescu Cezar-MihailUSR
16Gromnil UmgunomaUSR
17Botez Mihai-CătălinUSR
18Lőrincz Ştefan-IulianUSR
19Plujar Andrei GeorgeUSR
20Alecsandru Marius-NicolaeUSR
21Lazăr TeodorUSR

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 2 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr. crt.Deputat/SenatorGrupParlamentarSemnătura
22PRWA CA'GINAUSR
23PRUN CYNTHIAUSR
24CIBU BEACONU CU'ANUBAUSR
25Bodeo, HcniesUse
26Silduogol GlogophrHeodilial
27MINARU CATA'LIN - EMICUSR
28BOCHILEANU GEORCE -TATBINUSR
29SPATARU SINONAUSR
30AUSTHEL RAZVAN PINLUSR
31NEFOI EVIMEN RIMLYUSR
32PARANES PESTARUSR
33SIPAS SAR.VUSR
34Hiolato AlcarabuUSR

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr. crt.Deputat/SenatorGrupParlamentarSemnătura
1RUS VASI'LE-CI'PRi'AIVUSR

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr. crt.Deputat/SenatorGrupParlamentarSemnătura
1.Bvaua-03/19/19/19/19PSJ
2Ganţ Ovidiu-VictorMINORITAN
3Bouda ŞtefanMINORITAN
4Stancu IonelMINO
5Burduja Sebastian-IoanTAN FN L
6Neacşu Andreea-Firuţa9NL

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase.

adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR

Biroul permanent al Camerei Deputaților Inițiative legislative

Către Biroul permanent al Senatului

Nr. 851 din 09.11.2026

În temeiul prevederilor art. 74 alin. (1), (4) și (5) și ale art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și ale art. 92 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă – Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În numele inițiatorilor:

Mihai-Alexandru Badea – Deputat USR-Oana Murariu – Deputată USR

Biroul permanent al Senatului Bp 629,10.15.2026