Sari la conținut
Risc redus3,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLegePL-x 256/2026 · L48/03.02.2026 la Senat

Firmele străine care încheie afaceri prin intermediari din România vor putea fi impozitate aici

Legea aliniază Codul fiscal la standardul anti-evitare al OCDE (BEPS Acțiunea 7), lucru util în principiu. Textul e însă redactat stângaci, lasă prea puțin timp de pregătire, iar convențiile fiscale bilaterale, care prevalează, îi reduc mult efectul real.

Titlul oficial: Proiect de Lege pentru modificarea art.8 alin.(5) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal

Ce scrie pe fișa Camerei

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.8 alin.(5) lit.a) din Legea nr.227/2015, în sensul extinderii noțiunii de sediu permanent în România, în ceea ce privește activitățile pe care o persoană nerezidentă le întreprinde în numele rezidentului.

Inițiator
6 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
Ordinară
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 6 parlamentari:AUR6

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 29 octombrie 2026.

  1. 12 noiembrie
    Devine Legea nr.213/2026
  2. 11 noiembrie
    Promulgata prin Decret nr. 841/2026
  3. 11 noiembrie

Ce spun cele trei modele

Gemini și ChatGPT: risc redus; Claude: risc moderat (Gemini 3,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 3,0).

3,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

  • Gemini

    3,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Legea este în esență o aliniere tehnică legitimă la standardul OCDE (BEPS Acțiunea 7) pentru a preveni evitarea impozitului pe profit prin intermediari locali care negociază contracte semnate formal în străinătate. Totuși, efectul ei practic va fi puternic limitat de Convențiile de evitare a dublei impuneri în vigoare, iar redactarea conține mici scăpări terminologice care pot genera discuții la controalele ANAF.

  • Claude

    4,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Legea aliniază Codul fiscal la standardul anti-evitare al OCDE (BEPS Acțiunea 7), lucru util în principiu. Textul e însă redactat stângaci, lasă prea puțin timp de pregătire, iar convențiile fiscale bilaterale, care prevalează, îi reduc mult efectul real.

  • ChatGPT

    3,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    O extindere fiscală în principiu utilă: participarea decisivă la încheierea contractelor poate conta chiar dacă semnătura se pune în străinătate. Riscurile sunt interpretarea neuniformă și calendarul insuficient clarificat, fără monopoluri sau sancțiuni noi în text.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

6 lucruri bune · 7 probleme

Reparabilă

O lege utilă și aliniată la standardul OCDE, care închide o portiță de evitare a impozitului, slăbită de o frază explicativă prea largă și de o dată de aplicare neclară.

Ce e bine 6

  • Firma străină datorează impozit în România și când agentul local negociază tot și are rolul decisiv, chiar dacă nu semnează. Închide o portiță folosită pentru a evita impozitul pe profit.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a)) · ce scrie în lege
    „are în mod curent rolul principal în procesul de încheiere a contractelor”
  • Un contract negociat integral în România este considerat încheiat aici, chiar dacă e semnat în străinătate. Semnarea formală peste graniță nu mai poate fi folosită pentru a evita impozitul.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a), ultimul paragraf) · ce scrie în lege
    „O persoană care negociază în România toate elementele și detaliile unui contract care angajează compania nerezidentă se consideră că a încheiat contractul în România”
  • Textul urmează aproape literal Modelul de Convenție OCDE 2017, folosit de multe state. Asta face regula mai previzibilă și mai ușor de corelat cu tratatele fiscale.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a))

Arată toate cele 6
  • Rămân excluse activitățile doar pregătitoare sau auxiliare, de exemplu depozitarea. Firmele străine care fac doar astfel de activități în România nu sunt afectate.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a), teza finală a enumerării) · ce scrie în lege
    „cu excepția cazurilor în care activitățile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4) lit. a) – f)”
  • Noul criteriu se aplică numai contractelor semnate de obicei fără schimbări importante de firma străină. Simplii intermediari, ale căror propuneri sunt renegociate, nu sunt vizați.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a))

  • Aplicarea de la 1 ianuarie a anului următor potrivește regula cu anul fiscal și lasă firmelor ceva timp să se adapteze.

    art. II

Ce strică 7

  • Fraza spune că un contract „încheiat fără negociere” intră în definiție. Citită singură, poate face din orice agent care folosește contracte-tip un sediu permanent, cu risc de abuz din partea ANAF.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a), ultimul paragraf) · ce scrie în lege
    „Expresia „încheie contracte” vizează situațiile în care un contract este încheiat fără nicio negociere activă a termenilor acelui contract”
  • Legea nu spune când intră în vigoare. Nu e clar dacă se respectă termenul minim de 6 luni de la publicare cerut de Codul fiscal pentru modificări, deci data aplicării e incertă.

    art. II · ce scrie în lege
    „Prevederile articolului I se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a prezentei legi.”
  • Formula „încheiat în România, conform legii” nu precizează care lege. Firmele nu pot ști sigur când un contract semnat în străinătate e socotit încheiat în România.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a), ultimul paragraf) · ce scrie în lege
    „sau este încheiat în România, conform legii, chiar dacă acel contract este semnat în afara României”
Arată toate cele 7
  • Textul vorbește când de „societate”, când de „companie” nerezidentă. Persoanele fizice străine sau fondurile fără personalitate juridică pot rămâne în afara regulii ori pot genera dispute.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a) pct. (iii) și ultimul paragraf) · ce scrie în lege
    „pentru prestarea unor servicii de către acea societate nerezidentă”
  • Termenii „rol principal” și „modificări semnificative” nu sunt definiți în lege. Explicația OCDE apare doar în expunerea de motive, deci ANAF are prea multă libertate de interpretare.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a)) · ce scrie în lege
    „care se semnează în mod obișnuit, fără modificări semnificative din partea societății nerezidente, iar aceste contracte sunt”
  • Cuvântul „proprietăți” sună în română a imobile, deși regula vizează bunuri de orice fel. Asta poate duce la dispute de interpretare.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a) pct. (ii)) · ce scrie în lege
    „pentru a transfera dreptul de proprietate sau pentru a acorda dreptul de utilizare a unor proprietăți deținute de către acea societate”
  • Caracterul obișnuit e cerut clar pentru „rolul principal”, dar nu și pentru autoritatea de a semna contracte. Teoretic, și un caz izolat ar putea fi suficient pentru sediu permanent.

    art. I (art. 8 alin. (5) lit. a)) · ce scrie în lege
    „persoana este autorizată și exercită în România autoritatea de a încheia contracte sau are în mod curent rolul principal”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Reformulați fraza despre contractele „fără negociere activă” ca să vizeze doar acceptarea de către agent a contractelor-tip în numele firmei străine, precizați legea după care un contract e „încheiat în România” și fixați expres o dată de aplicare la cel puțin 6 luni de la publicare.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 2,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: Lege 213/2026, din 12.11.2026

  1. Depus (trecut)

    6 parlamentari, la Senat, cu nr. L48/03.02.2026

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a adoptat pe 23 martie 2026

  3. Comisiile Camerei (trecut)

    raport până pe 22 aprilie 2026

  4. Plenul Camerei (trecut)

    decide la final

  5. Promulgare (trecut)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat și Camera Deputaților. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul23 martie 2026Adoptat101 pentru · 0 contra · 1 abținereVezi cum a votat fiecare grup
  2. Camera Deputaților14 octombrie 2026Adoptat230 pentru · 0 contra · 28 abțineriVezi cum a votat fiecare grup
  1. 1Senatul l-a adoptat

    23 martie 2026

    Vot final · L48/2026 · 102 senatori prezenți

    101 voturi pentru, 0 contra și 1 abținere; 102 senatori prezenți.

    Pentru
    101
    Contra
    0
    Abținere
    1
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    5
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținere
    PSD(28)
    2800
    AUR(27)
    2700
    USR(16)
    1600
    PNL(10)
    1000
    PIR(9)
    801
    UDMR(6)
    600
    Neafiliați(6)
    600

    Au votat altfel decât grupul1 parlamentar

    „Fără vot înregistrat”: 5 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (107)Deschide lista

    Pentru101 senatori

    Abținere1 senator

  2. 2Camera Deputaților l-a adoptat

    14 octombrie 2026, ora 12:25

    Vot final adoptare · PL 256/2026 · 259 de deputați prezenți

    230 de voturi pentru, 0 contra și 28 de abțineri; 259 de deputați prezenți, dintre care 1 n-a votat.

    Pentru
    230
    Contra
    0
    Abținere
    28
    Prezent, n-a votat
    1
    Voturile pe grupuri parlamentare în Camera Deputaților, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentruContraAbținerePrezent, n-a votat
    PSD(84)
    84000
    AUR(47)
    47000
    PNL(40)
    40000
    USR(28)
    00280
    UDMR(17)
    17000
    Minorități(13)
    13000
    UPR(12)
    12000
    SOS(10)
    10000
    Neafiliați(8)
    7001

    Lista Camerei arată doar deputații prezenți la vot; cei absenți nu apar.

    Cum a votat fiecare deputat (259)Deschide lista

    Pentru230 de deputați

    PSD84

    Prezent, n-a votat1 deputat

    Neafiliați1

Cum s-a schimbat pe drum

La Senat, proiectul a devenit mai puțin riscant.

Rolul principal al agentului unei firme străine creează sediu permanent doar dacă e obișnuit.

  1. Inițiator: Forma inițiatorului, textul pe senat.ro
  2. mai puțin riscantSenat: Forma adoptată de Senat, textul pe cdep.ro
  3. neschimbat pe fondCameră: Forma adoptată de Cameră, textul pe cdep.ro
Ce a schimbat Senatul
4 schimbări majore: 1 în rău · 2 în bine · 1 neutră, plus 2 minore
Ce rămâne în lege
4 probleme majore · 1 parte bună majoră, plus 4 minore

Schimbările majore

  • mai bine · art. I

    Rolul principal contează doar dacă e obișnuit

    Art. I: inițial, orice rol principal în activitatea care duce la contracte crea sediu permanent. Acum contează doar unul exercitat în mod curent, la contracte semnate fără modificări semnificative.

    Înainte · forma inițiatorului
    „ori joacă rolul principal în activitatea care duce la încheierea contractelor sau la realizarea veniturilor”
    După · forma Senatului
    „are în mod curent rolul principal în procesul de încheiere a contractelor care se semnează în mod obișnuit, fără modificări semnificative din partea societății nerezidente”
  • mai bine · art. I

    Dispare criteriul «realizarea veniturilor»

    Art. I: a dispărut varianta în care rolul principal în «realizarea veniturilor» crea sediu permanent. Era un criteriu vag, fără corespondent în Modelul OCDE.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului
    „sau la realizarea veniturilor”
    După · forma Senatului

    Prevederea a fost scoasă din forma Senatului.

  • mai rău · art. I

    Negocierea în România înseamnă contract încheiat aici

    Art. I, teza finală: cine negociază în România toate elementele unui contract al firmei străine e considerat că l-a încheiat aici, chiar dacă altcineva semnează în afară. E greu de probat.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    După · forma Senatului
    „O persoană care negociază în România toate elementele și detaliile unui contract care angajează compania nerezidentă se consideră că a încheiat contractul în România, chiar dacă acel contract este semnat de o altă persoană în afara României”
  • neutru · art. I

    Contractele vizate, enumerate; «nerezident» devine «societate»

    Art. I: contează contractele în numele societății nerezidente, cele de transfer sau folosire a bunurilor ei și cele de servicii prestate de ea. Dar «societate» lasă neclar dacă intră persoanele fizice.

    Ce scrie în lege
    Înainte · forma inițiatorului
    „autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului”
    După · forma Senatului
    „(i) în numele societății nerezidente; sau (ii) pentru a transfera dreptul de proprietate sau pentru a acorda dreptul de utilizare a unor proprietăți deținute de către acea societate”

Schimbări minore

  • mai rău Definiție nouă și neclară pentru «încheie contracte»

    Art. I: «încheie contracte» cuprinde și contractele fără negociere activă sau încheiate în România «conform legii», deși semnate afară. Nu se spune care lege, iar textul depășește Modelul OCDE.

    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    După · forma Senatului
    „Expresia „încheie contracte” vizează situațiile în care un contract este încheiat fără nicio negociere activă a termenilor acelui contract sau este încheiat în România, conform legii, chiar dacă acel contract este semnat în afara României.”
  • mai bine Se aplică abia de la 1 ianuarie următor

    Art. II nou: modificarea se aplică abia de la 1 ianuarie al anului de după intrarea în vigoare, deci firmele au timp să se pregătească.

    Înainte · forma inițiatorului

    Prevederea nu exista în forma inițiatorului.

    După · forma Senatului
    „Prevederile articolului I se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a prezentei legi.”

De la forma Senatului la forma Camerei: neschimbat pe fond. Camera Deputaților a votat aceleași reguli ca Senatul despre când o firmă străină are sediu permanent în România. Diferă doar antetul, data ședinței și semnătura, așa că riscurile din text rămân aceleași.

Ce rămâne în lege

Probleme majore

  • Termeni amestecați (nerezident, societate, companie): neclar dacă se aplică persoanelor fizice sau fondurilor · art. I
  • „Încheiat fără nicio negociere activă” e o traducere trunchiată, citită literal prea largă · art. I
  • Negocierea tuturor elementelor în România înseamnă contract încheiat aici: ficțiune greu de probat · art. I
  • „Proprietăți” traduce „property” și poate fi citit ca imobile, deși vizează orice bunuri · art. I

Părți bune majore

  • Criteriul „rolul principal” prinde comisionarii și distribuitorii care negociază tot, dar nu semnează · art. I
2 probleme minore și 2 părți bune minore

Probleme minore

  • Trimiterea „conform legii” nu spune despre ce lege e vorba · art. I
  • Dacă apare la final de 2026, nu respectă cele 6 luni din Codul fiscal · art. II

Părți bune minore

  • Preia aproape literal Modelul OCDE 2017, cu reper interpretativ în Comentariul OCDE · art. I
  • Aplicare de la 1 ianuarie a anului următor, mai previzibil pentru firme · art. II

Cât de siguri suntem

Ce s-a schimbat: sigur
Citatele sunt copiate din textele oficiale ale formelor și verificate automat, cuvânt cu cuvânt.
Mai bine sau mai rău: judecată
Evaluarea unui model AI (Claude), pe diferențele dintre texte. Cu citatele poți verifica singur.
Scorul de risc: orientativ
Privește toată legea, nu doar ce s-a schimbat, iar două analize ale aceluiași text pot diferi cu până la un punct.
Scorurile celor trei modele, pe fiecare formă
  • Forma inițiatoruluiRisc moderat5,0Gemini 6,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 5,0Textul, pe senat.ro
  • Forma adoptată de SenatRisc redus3,0Gemini 3,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe cdep.ro
  • Forma adoptată de CamerăRisc redus3,3Gemini 3,0 · Claude 4,0 · ChatGPT 3,0Textul, pe cdep.ro

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii AUR spun că unele firme nerezidente obțin profit din activități desfășurate efectiv în România prin entități afiliate sau mandatate și nu plătesc impozit aici, pentru că legea cere autoritate formală de a încheia contracte. Exemplul lor este recuperarea creanțelor. Vor să alinieze definiția la standardul OCDE.

Ce face legea în realitate

Art. I rescrie art. 8 alin. (5) lit. a). Sediul permanent apare acum și când o persoană din România are «rolul principal» în încheierea unor contracte pe care nerezidentul le semnează apoi fără modificări semnificative, inclusiv contracte de transfer sau de folosință a bunurilor și de prestări servicii. Definiția «agentului dependent» anunțată în expunere nu mai apare în forma finală, iar convențiile de evitare a dublei impuneri care nu au preluat standardul OCDE 2017 au prioritate, așa că multe grupuri străine nu vor fi atinse. Grupurile din state fără convenție sau cu convenții actualizate vor avea însă obligații noi: înregistrarea sediului permanent, contabilitate, impozit pe profit și atribuirea profitului.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 9 aprilie 2026. Termen pentru raport: 22 aprilie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul fiscal, Legea nr. 227/2015

191 de proiecte, 190 în dezbatere

și încă 186

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 23 mar. 2026Senatadoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constitutia României
  2. 30 mar. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 9 apr. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 30 apr. 2026Camera Deputațilorprimire punct de vedere de la Guvern - cu nr.4956/28.04.2026 (favorabil)
  5. 13 oct. 2026Camera Deputațilorprimire raport favorabil de la:
  6. 14 oct. 2026Camera Deputațilordezbatere în plenul Camerei Deputatilor consultati stenograma sedintei
  7. 14 oct. 2026Camera Deputațiloradoptat de Camera Deputatilor rezultat vot pentru=230, contra=0, abtineri=28, nu au votat=1 consultati stenograma sedintei
  8. 20 oct. 2026depunere la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii
  9. 26 oct. 2026trimitere la Presedintele României pentru promulgare
  10. 11 nov. 2026promulgata prin Decret nr. 841/2026
  11. 12 nov. 2026devine Legea nr.213/2026

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 12 noiembrie 2026.