Sari la conținut
Risc redus2,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulB636/2026 · cod Senat 28075

Contribuții pe salariul real, nu pe salariul minim, la contractele part-time

Lege scurtă și clară care desființează regula din 2022. Conform acesteia, angajatorul plătea CAS și CASS ca pentru salariul minim chiar dacă angajatul part-time câștiga mai puțin. Măsura e favorabilă muncii part-time, dar lipsesc estimarea costului pentru buget, data de aplicare și orice plasă de siguranță împotriva contractelor „la gri”.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Semnat de 39 parlamentari:PNL28USR11

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 12 noiembrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Textul oficial nu s-a schimbat de atunci.

  1. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social
  2. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  3. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 20.11.2026)
  4. 16 noiembrie
    Trimis pentru punct de vedere la Guvern

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc redus (2,0 · 3,0 · 3,0 din 10).

2,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · modelele sunt de acord

Lege scurtă și clară care desființează regula din 2022. Conform acesteia, angajatorul plătea CAS și CASS ca pentru salariul minim chiar dacă angajatul part-time câștiga mai puțin. Măsura e favorabilă muncii part-time, dar lipsesc estimarea costului pentru buget, data de aplicare și orice plasă de siguranță împotriva contractelor „la gri”.

  • Gemini

    2,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O măsură benefică de relaxare fiscală și debirocratizare care elimină obligația plății CAS și CASS la nivelul salariului minim întreg pentru angajații cu normă parțială. Proiectul are însă o lacună tehnică: nu precizează luna salarială de la care se aplică abrogarea.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Lege scurtă și clară care desființează regula din 2022. Conform acesteia, angajatorul plătea CAS și CASS ca pentru salariul minim chiar dacă angajatul part-time câștiga mai puțin. Măsura e favorabilă muncii part-time, dar lipsesc estimarea costului pentru buget, data de aplicare și orice plasă de siguranță împotriva contractelor „la gri”.

  • ChatGPT

    3,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul reduce costul fiscal al angajării și birocrația, fără să introducă taxe sau sancțiuni. Este favorabil în principiu, dar necesită fundamentarea impactului bugetar și reguli clare de aplicare în timp.

Ce a găsit fiecare model în text

Ce e bine și ce strică

4 lucruri bune · 4 probleme

Bună, stricată de o parte

O măsură bună de eliminare a suprataxării contractelor part-time și a birocrației aferente, căreia îi lipsesc doar norma tranzitorie de aplicare și fișa financiară.

Ce e bine 4

  • Elimină suprataxarea la pensii (CAS) pentru contractele cu timp parțial, astfel că plata se va face doar pentru venitul efectiv lucrat, nu la nivelul salariului minim brut.

    art. unic pct. 1

  • Elimină suprataxarea la sănătate (CASS) pentru munca cu timp parțial, revenindu-se la taxarea proporțională cu orele lucrate și încurajând angajarea legală cu fracțiune de normă.

    art. unic pct. 3

  • Scutește elevii, studenții, pensionarii și salariații cu mai multe contracte de depunerea lunară a declarațiilor și adeverințelor necesare până acum pentru exceptarea de la suprataxare.

    art. unic pct. 1

Arată toate cele 4
  • Corelează textul legii cu eliminarea suprataxării și păstrează termenul clar de plată a contribuțiilor până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc salariile.

    art. unic pct. 2 · ce scrie în lege
    „Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea conform prevederilor alin. (5) și (7), după caz.”

Ce strică 4

  • Nu conține fișa financiară și nu indică sursa de acoperire a scăderii încasărilor bugetare pe termen scurt, obligație prevăzută de art. 138 alin. (5) din Constituție.

    expunerea de motive

  • Nu precizează cu veniturile cărei luni începe aplicarea noului calcul, ceea ce creează neclarități contabile dacă legea intră în vigoare la mijlocul unei luni salariale.

    art. unic

  • Elimină orice prag minim chiar și pentru contracte de câteva ore pe lună, fără măsuri împotriva mascării muncii la negru și cu diminuarea contribuției la pensie a salariatului.

    art. unic pct. 1 și 3

Arată toate cele 4
  • Argumentarea se bazează pe date parțiale din 2022, fără un studiu de impact actualizat care să estimeze câți salariați și ce sume bugetare sunt afectate în prezent.

    expunerea de motive

O schimbare care l-ar face acceptabil

Introducerea unui articol tranzitoriu care să aplice măsura începând cu veniturile lunii următoare publicării și atașarea fișei financiare cu impactul bugetar estimat.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 1,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Senat: înregistrat la Senat pt. dezbatere

  1. Depus (trecut)

    de deputați, la Cameră pe 10 noiembrie 2026, apoi la Senat pe 11 noiembrie 2026

  2. Consultare publicăAcum (etapa de acum)

    până pe 11 decembrie 2026

  3. Comisiile Senatului (urmează)

    avize și raport

  4. Votul Senatului (urmează)

    prima cameră

  5. Camera Deputaților (urmează)

    decide la final

  6. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final. Propunerea vine de la deputați, care au depus-o la Cameră și au trimis-o întâi la Senat. Fișa de la Camera Deputaților (BP859/2026)(se deschide într-o filă nouă)

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii (PNL, USR și un senator PSD) spun că supra-taxarea part-time-ului, reintrodusă prin OG 16/2022, a dus la dispariția a circa 130.000 de contracte, a împins oameni spre munca la negru și nu a adus venituri la buget. Ei susțin că eliminarea ei ar crește ocuparea, mai ales la tineri, și ar reduce birocrația.

Ce face legea în realitate

Legea abrogă art. 146 alin. (5⁶)–(5⁹) și art. 168 alin. (6¹) din Codul fiscal. Astfel, CAS și CASS se vor calcula pe salariul efectiv al contractului part-time, nu pe salariul minim brut, iar angajatorul nu mai suportă diferența și nu mai trebuie să verifice excepțiile (elevi/studenți, persoane cu dizabilități, cei cu mai multe contracte etc.). Efectele secundare: pierdere de venituri la buget necuantificată, contribuții la pensie calculate pe o bază mai mică pentru acești angajați și redeschiderea tentației de a declara un program redus pentru muncă de fapt cu normă întreagă.

Acționează în 60 de secunde (B636/2026)

Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.

Deschide Formularul Senat.ro
Ai nevoie de cont pe online.senat.ro. Alegi „Înregistrare”, te autentifici, apoi deschizi „Inițiative legislative aflate în consultare publică” și cauți B636/2026. Fără cont, poți trimite formularul completat pe e-mail, la infopub@senat.ro.
Memoriu tehnic-juridic complet (.docx) pentru butonul „Adaugă fișiere”

Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.

Descarcă Punct_de_vedere.docx
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
1. Nr. articol la care se face referire30/50

Art. II (nou) – data aplicării

2. Conținut propunere313/400

Se introduce Art. II: «Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial și se aplică începând cu veniturile aferente primei luni întregi de după intrarea în vigoare. În 30 de zile de la publicare, Ministerul Finanțelor actualizează normele metodologice și, după caz, declarația 112.»

3. Argumentare343/400

Proiectul nu are dată de intrare în vigoare, deci s-ar aplica la 3 zile de la publicare (art. 78 Constituție), contrar art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, care cere cel puțin 6 luni. Aplicarea de la mijlocul unei luni lasă angajatorii și ANAF fără regulă clară pentru luna în curs. O dată clară respectă previzibilitatea legii (art. 1 alin. 5).

4. Alte idei, sugestii, comentarii330/400

Cerem fișa financiară (art. 15 Legea 500/2002) și punctul de vedere al Guvernului (art. 111 Constituție), cu pierderea estimată la buget. Propunem ca ITM să publice anual numărul contractelor part-time și rezultatul controalelor pe programul declarat, ca să se vadă dacă abrogarea aduce muncă declarată sau reînvie munca «la gri».

Ce spun organizațiile

Verificat la 12 noiembrie 2026

Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.

În presă2

Verificat la 16 noiembrie 2026

2 articole publicate în ultima săptămână. Cele mai noi sunt primele.

Articole găsite de Gemini, Claude și ChatGPT și verificate pe site-ul publicației. Poziția față de proiect și tipul sursei le clasifică automat trei modele: GLiDE (Fastino) și d1 (Liquid AI), cu greutăți publice, rulate de noi, plus GPT-6 Luna (OpenAI); punem eticheta doar unde cel puțin două sunt de acord. Site-urile din afara publicațiilor pe care le urmărim apar doar dacă articolul e chiar despre proiect și nu e o simplă preluare. Nu le-am scris noi, iar numărul lor nu influențează scorul de risc.

Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)

Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.

Consens: 2,7/10
Gemini 4 Argon
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Scor risc: 2,0 / 10

O măsură benefică de relaxare fiscală și debirocratizare care elimină obligația plății CAS și CASS la nivelul salariului minim întreg pentru angajații cu normă parțială. Proiectul are însă o lacună tehnică: nu precizează luna salarială de la care se aplică abrogarea.

Ce a găsit în textul oficial

  • Abrogarea art. 146 alin. (5⁶)-(5⁹) și a art. 168 alin. (6¹) din Codul fiscal elimină obligația calculării CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pentru contractele cu timp parțial, revenindu-se la taxarea strict proporțională cu venitul brut realizat.
  • Elimină birocrația conexă pentru departamentele HR și contabili: salariații cu mai multe contracte part-time, elevii, studenții până în 26 de ani sau pensionarii nu vor mai trebui să depună lunar declarații și documente justificative la angajator pentru a fi încadrați în excepțiile de la suprataxare.
  • Lipsește norma tranzitorie standard în materia impozitării muncii („se aplică începând cu veniturile aferente lunii...”), ceea ce încalcă exigențele de previzibilitate ale art. 4 din Codul fiscal în cazul intrării în vigoare în cursul unei luni fiscale.
Capcană ascunsă sesizată

Legea nu stabilește momentul exact de aplicare raportat la perioada fiscală salarială (luna calendaristică). Dacă legea este promulgată și intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial (conform art. 78 din Constituție), de exemplu pe data de 15 a lunii, softurile de salarizare și Declarația 112 nu pot aplica două regimuri fiscale diferite pentru același contract în aceeași lună. De asemenea, în formula introductivă se menționează că legea „se modifică și se completează”, deși textul conține doar abrogări și o modificare.

Notă de constituționalitate

Sub aspect intrinsec, măsura este pe deplin constituțională, restabilind echitatea fiscală (art. 56 alin. 2 din Constituție - justa așezare a sarcinilor fiscale în funcție de venitul efectiv). Sub aspect extrinsec și de calitate a legii (art. 1 alin. 5), este necesară precizarea lunii de aplicare, precum și solicitarea formală a fișei financiare de la Guvern (art. 138 alin. 5 din Constituție și art. 15 din Legea nr. 500/2002) pentru a evita vulnerabilități procedurale.

Drept UE & proporționalitate

Proiectul este pe deplin aliniat cu dreptul UE, încurajând munca flexibilă în spiritul Directivei 97/81/CE privind munca pe fracțiune de normă. Nu instituie bariere pe piața unică și nu intră sub incidența obligațiilor de notificare din Directiva (UE) 2015/1535 (TRIS) sau a testului de proporționalitate din Directiva (UE) 2018/958.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul fiscal, Legea nr. 227/2015

191 de proiecte, 189 în dezbatere

și încă 186
Opiniile depuse pe senat.ro (0)

Nicio opinie publicată încă pe pagina Senatului pentru B636/2026.

Inițiatorii (39)
Parcursul legislativ și avizele (5)
  1. 11-11-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b636 (adresa nr.bpi859/2026/11/11/2026) expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
  2. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
  3. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  4. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 20.11.2026)
  5. 16-11-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
Textul integral din PDF-urile oficiale (3)

forma iniţiatorului

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

Camera Deputaților

LEGE pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic. - Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează :

1. La articolul 146. alineatele (5⁶) - (5⁹) se abrogă.

2. La articolul 146, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(8) Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea conform prevederilor alin. (5) și (7), după caz. Contribuția se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.”

3. La articolul 168, alineatul (6¹) se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE

PREȘEDINTELE

CAMEREI DEPUTAȚILOR,

SENATULUI,

Sorin-Mihai GRINDEANU

Mircea ABRUDEAN

expunerea de motive la iniţiativa legislativă

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

EXPUNERE DE MOTIVE

Potrivit prevederilor art. 146 "Stabilirea și plata contribuțiilor de asigurări sociale" alin. (57) și ale art. 168 "Stabilirea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate" alin. (61) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, contractele de muncă cu timp parțial sunt supuse aceluiași regim de contribuții sociale precum contractele cu normă întreagă.

Deși acest sistem fiscal a fost abrogat în anul 2019, prin Ordonanța Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, ministrul finanțelor de la acel moment a considerat oportună reintroducerea supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parțial, argumentând în mod eronat:

- că toți angajatorii din România sunt susceptibili a încălca legislația în vigoare, prin încheierea unor contracte de muncă cu timp parțial, în vederea optimizării cheltuielilor cu salariile (muncă la gri) și în scopul fraudării veniturilor bugetare;

- că prin introducerea supra-fiscalizării contractelor de muncă cu timp parțial, toate contractele de muncă se vor transforma imediat în contracte de muncă cu normă întreagă de muncă;

- că veniturile bugetului de stat (impozit pe salarii, contribuții de asigurări sociale și de sănătate) vor crește instantaneu.

- că, prin aceste măsuri, munca nedeclarată va dispărea din România.

Din păcate, efectele supra-impozitării muncii cu timp parțial au fost exclusiv negative:

- aproximativ 130.000 contracte de muncă part-time din România au dispărut în numai câteva luni (sursa ITM 2022), fără a se regăsi în contracte de muncă cu normă întreagă.

- România a ajuns la o pondere de doar 2,9% a contractelor de muncă part-time, față de o medie europeană de peste 17% (Germania aproape 40%);

- piața muncii a devenit extrem de rigidă, determinând șomaj mare (30% în rândul tinerilor 15-24 de ani), grad redus de ocupare a forței de muncă și chiar muncă la negru.

- mii de persoane au pierdut calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate și nu au mai contribuit la sistemele de pensii (Pilonul 1 și 2);

- veniturile bugetare nu au crescut, așa cum s-a estimat inițial.

Așadar, în ciuda efectelor negative pe care această măsură le-a produs asupra pieței muncii, asupra angajatorilor și chiar asupra veniturilor bugetare, ea continuă să existe în Codul fiscal. Pentru motivele deja invocate, propunem eliminarea prevederilor referitoare la supra-impozitare contractelor de muncă cu timp parțial.

Deși măsura ar putea să genereze pe termen foarte scurt un relativ impact bugetar, pe termen mediul și lung, efectele vor fi exclusiv pozitive, după cum urmează:

- va contribui la diminuarea șomajului, în special în rândul tinerilor NEET, fiind categoria de vârstă care apelează cel mai frecvent la contractele cu timp parțial de lucru;

- va debirocratiza activitatea angajatorilor (mai puține declarații, mai puține formalități) și va crește competitivitatea firmelor românești (utilizarea factorului muncă în funcție de necesități);

- va avea un impact pozitiv asupra mai multor componente ale bugetului general consolidat: venituri mai mari din impozite/contribuții pe salarii, din TVA și accize, precum și o diminuare a cheltuielilor de asistență socială (indemnizații de șomaj, cheltuieli pentru integrarea șomerilor pe piața muncii etc).

- angajații vor beneficia de protecția statului, de servicii de sănătate și de contribuții la fondurile de pensii.

Având în vedere argumentele prezentate, înaintăm Parlamentului României, spre dezbatere și adoptare, prezenta propunere legislativă.

INIȚIATORI

Nr.crt.NUME ȘI PRENUMEPARTIDSEMNĂTURA
1.Pelice I wzeauPNL
Sighiartău Robert-IonatanPNL
Horga Maria-GabrielaPnla PNL
Andronache GabrielPNL
Abrudean MirceaPNL
Paul BopolouPNL
Gal Călin-GraţianPN.L.
Moș Patricia Simina ArinaPNL
Ovua DetanionPNL
Chafou DraggsPNL
Glutica BogdonPNL
Cruşoveanu MarianPNL
Cîmpean Ovidiu-VasilePNL
Rusu Petrică LucianPNL
Neacşu Andreea-FiruţaPNL
Stănescu VetuţaPNC
Cozma Adrian-FelicianPNC
Fenechiu Cătălin-DanielPNC
Roşca MirceaPHL
Ştirbu Gigel-SorinelPNL
Vela Ion-MarcelPNL
Fechet MirceaPNL
Burduja Sebastian-IoanPNL
Moiseev AlexandrinPNL
Jianu Iosif-FlorinPNL
Ciobanu Adrian-VirgilPNL
Pistru-Popa Simona-GeaninaPNL
Cadar Răzvan-OlimpiuPNL

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 5 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

INIȚIATORI
Nr.crt.NUME ȘI PRENUMEPARTIDSEMNĂTURA
1Ţoiu Oana-SilviaUSR
2dLIN S70iOAUSR
3Gima GeorgeUSR
4Şendroiu Vlad-IoanUSR
5Miruţă Radu-DinelUSR
6Mihaiu Radu-NicolaeUSR
7Gheorghiu Andrei-FlorinUSR
8.Plujar Andrei GeorgeUSR
9Murariu OanaUSR
10Văduva DumitruUSR

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase.

adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENAT

Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal Grupul Parlamentar al Uniunea Salvați România

Către:

Biroul permanent al Senatului Bp.636..../11..11_2026

Biroul Permanent al Senatului României

În temeiul prevederilor art.74 din Constituția României, republicată, vă înaintăm Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, spre a fi supusă dezbaterii și aprobării Parlamentului României.

MARIA - GABRIELA, HORGA

SIGHIARTAU ROBERT

Parlamentul României