Sari la conținut
Risc redus3,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulB606/2026 · cod Senat 28042

Același impozit pe bursă, fie că folosești un broker român, fie unul din UE

Direcția e corectă. Proiectul elimină o discriminare fiscală contrară pieței unice și scade impozitul pentru investitorii care folosesc brokeri din UE. Textul e însă scris în grabă: nu spune dacă impozitul se calculează pe fiecare tranzacție sau pe câștigul net anual, iar aplicarea retroactivă obligatorie poate lovi tocmai investitorii aflați pe pierdere.

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Semnat de 61 parlamentari:AUR61

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 31 octombrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Textul oficial nu s-a schimbat de atunci.

  1. 9 noiembrie
    Anunțat, încă neoficialPetrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și inițiator al proiectului: Noua formă va permite alegerea între impozitarea cu 3% și 6%, fără compensarea pierderilor, și regimul actual de 16%.Relatat de Ziarul Financiar (se deschide pe site-ul publicației)
  2. 9 noiembrie
    Anunțat, încă neoficialPetrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și inițiator al proiectului: Va cere procedură de urgență pentru proiectul redepus.Relatat de Ziarul Financiar (se deschide pe site-ul publicației)
  3. 2 noiembrie
    Inițiatorul solicită retragerea inițiativei legislative din procesul legislativdocumentul
  4. 2 noiembrie
    Retras de către inițiator

Anunțurile vin din articolele de presă verificate: cineva care decide asupra proiectului a spus public că textul se va schimba. Contează abia când schimbarea apare în documentele oficiale, iar analiza noastră rămâne pe textul oficial până atunci.

Ce spun cele trei modele

Gemini și Claude: risc redus; ChatGPT: risc moderat (Gemini 3,0 · Claude 3,0 · ChatGPT 5,0).

3,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc redus · acord parțial

Direcția e corectă. Proiectul elimină o discriminare fiscală contrară pieței unice și scade impozitul pentru investitorii care folosesc brokeri din UE. Textul e însă scris în grabă: nu spune dacă impozitul se calculează pe fiecare tranzacție sau pe câștigul net anual, iar aplicarea retroactivă obligatorie poate lovi tocmai investitorii aflați pe pierdere.

  • Gemini

    3,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    O inițiativă fiscală pozitivă și necesară, care elimină supraimpozitarea de 16% aplicată românilor care investesc prin brokeri europeni și răspunde procedurii de infringement declanșate de Comisia Europeană. Textul suferă însă de erori tehnice de corelare în Codul fiscal care trebuie corectate în comisii pentru a putea fi aplicat în Declarația Unică.

  • Claude

    3,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Direcția e corectă. Proiectul elimină o discriminare fiscală contrară pieței unice și scade impozitul pentru investitorii care folosesc brokeri din UE. Textul e însă scris în grabă: nu spune dacă impozitul se calculează pe fiecare tranzacție sau pe câștigul net anual, iar aplicarea retroactivă obligatorie poate lovi tocmai investitorii aflați pe pierdere.

  • ChatGPT

    5,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Alinierea cotelor urmărește un obiectiv legitim, dar proiectul nu armonizează clar și calculul impozitului. Combinarea regulilor privind câștigul net anual cu două cote și aplicarea pentru tranzacții anterioare creează riscuri care necesită corectarea textului.

Ce a găsit fiecare model în text

Ce e bine și ce strică

7 lucruri bune · 10 probleme

Reparabilă

O lege bună și necesară, care elimină discriminarea față de brokerii din UE, dar e slăbită de un articol neclar despre modul de calcul și de o retroactivitate prost formulată.

Ce e bine 7

  • Cine investește printr-un broker din UE/SEE fără sediu în România plătește tot 3% sau 6%, ca prin brokerii români, nu 16%. Se elimină un tratament fiscal inegal.

    art. I (art. 96² alin. (2)) · ce scrie în lege
    „Câștigul din transferul titlurilor' de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, realizat de o persoană fizică prin intermediarul prevăzut la alin. (1), se impozitează în cotele prevăzute la art. 97 alin.(8¹).”
  • Alinierea cotelor răspunde procedurii de infringement deschise de Comisia Europeană și reduce riscul ca România să fie trimisă la Curtea de Justiție a UE și sancționată.

    art. I (art. 96²)

  • Cotele reduse se aplică pe tot anul 2026, nu doar de la intrarea în vigoare, așa că investitorii nu sunt tratați diferit în funcție de luna tranzacției.

    art. II alin. (1) · ce scrie în lege
    „Dispozițiile art. I se aplică și pentru câștigurile realizate din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, realizate între 1 ianuarie 2026 și data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Arată toate cele 7
  • Brokerii străini nu primesc obligații noi de reținere a impozitului, deci nu apar costuri sau bariere suplimentare pentru serviciile lor.

    art. I (art. 96² alin. (1)) · ce scrie în lege
    „nu are obligația calculării și reținerii la sursă a impozitului pe venit pentru transferurile de titluri de valoare și operațiunile cu instrumente financiare derivate prevăzute la art. 94 și 95”
  • Investitorul rămâne obligat să calculeze, să declare și să plătească impozitul. Nu se creează o scutire, iar bugetul nu pierde mai mult decât diferența de cotă.

    art. I (art. 96² alin. (3)) · ce scrie în lege
    „Impozitul se calculează, se declară și se plătește de persoana fizică, în condițiile art. 96, și este impozit final.”
  • Sumele plătite în plus pot fi restituite și din oficiu, nu doar la cerere, ceea ce scutește oamenii de demersuri birocratice.

    art. II alin. (2) · ce scrie în lege
    „Diferența se restituie potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, la cererea persoanei fizice sau din oficiu.”
  • Guvernul are un termen clar, de 60 de zile, pentru a actualiza normele de aplicare, ceea ce face legea aplicabilă în practică.

    art. III · ce scrie în lege
    „În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul actualizează normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”

Ce strică 10

  • Nu e clar dacă 3%/6% se aplică pe fiecare tranzacție câștigătoare (ca la brokerii români) sau pe câștigul net anual, după scăderea pierderilor. Aceeași lege poate fi aplicată în două feluri.

    art. I (art. 96² alin. (3)) · ce scrie în lege
    „Impozitul se calculează, se declară și se plătește de persoana fizică, în condițiile art. 96, și este impozit final.”
  • Noul regim se aplică obligatoriu pe tot 2026, fără opțiune. Dacă impozitul se calculează pe tranzacție, cine avea pierderi compensabile la 16% poate plăti mai mult, retroactiv.

    art. II alin. (1) · ce scrie în lege
    „Dispozițiile art. I se aplică și pentru câștigurile realizate din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, realizate între 1 ianuarie 2026 și data intrării în vigoare a prezentei legi.”
  • „Diferența” de restituit nu e definită. Impozitul pe 2026 se plătește abia în 2027, deci de obicei nu există nimic de restituit. Limita din expunere („încă nedefinitivate”) lipsește din lege.

    art. II alin. (2) · ce scrie în lege
    „Diferența se restituie potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, la cererea persoanei fizice sau din oficiu.”
Arată toate cele 10
  • Regula care pune 16% pe câștigul declarat de persoana fizică (art. 123 alin. (1²)) nu e modificată. Rămân două norme care se bat cap în cap pentru aceleași câștiguri.

    art. I (art. 96² alin. (2)-(3))

  • Nu se spune cum se împart pierderile între operațiunile taxate cu 3%/6% și cele taxate cu 16%. Dacă pierderile se compensează doar la brokerii străini, apare un avantaj față de cei locali.

    art. I (art. 96² alin. (2)-(3))

  • Impactul asupra bugetului nu e calculat. Expunerea afirmă doar, fără cifre, că scăderea cotei de la 16% va aduce venituri suplimentare.

    expunerea de motive

  • Cota de 16% rămâne pentru brokerii din afara UE/SEE (de exemplu Elveția sau Marea Britanie). Libera circulație a capitalurilor se aplică și față de state terțe, deci riscul de contestare rămâne.

    art. I (art. 96² alin. (2))

  • Alin. (1) nu schimbă nimic: brokerii străini fără sediu în România nu au nici acum obligația de a reține impozitul. Textul e doar declarativ.

    art. I (art. 96² alin. (1)) · ce scrie în lege
    „Intermediarul stabilit într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European, care nu are sediu permanent în România, nu are obligația calculării”
  • Schimbarea regulilor fiscale în cursul anului, cu efect de la 1 ianuarie, încalcă regula de predictibilitate a Codului fiscal (modificări anunțate din timp, de la anul următor).

    art. II alin. (1)

  • Există greșeli de redactare: „Calcul câștigurilor”, „titlurilor'” și „titluri de valoare și alte instrumente financiare derivate” (titlurile nu sunt derivate).

    art. I (titlul art. 96² și alin. (2)) · ce scrie în lege
    „Calcul câștigurilor în cazul operațiunilor cu titluri de valoare și alte instrumente financiare derivate, efectuate printr-un intermediar stabilit”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Art. 96² alin. (3) trebuie să spună clar baza de impozitare și regimul pierderilor (ca la brokerii români) și să corecteze trimiterea la art. 123. Art. II trebuie să definească diferența și să limiteze aplicarea la impozitul încă neplătit, cu drept de opțiune.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 2,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Claude Opus 5.5 din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Senat: Retras de către iniţiator

  1. Depus (trecut)

    la Senat, pe 30 octombrie 2026

  2. Consultare publicăAcum (etapa de acum)

    până pe 29 noiembrie 2026

  3. Comisiile Senatului (urmează)

    avize și raport

  4. Votul Senatului (urmează)

    prima cameră

  5. Camera Deputaților (urmează)

    decide la final

  6. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii vor să elimine diferența dintre cotele de 3%/6% (broker român sau cu sediu permanent în România) și cota de 16% (broker din UE/SEE fără sediu permanent în România). Ei invocă procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană la 1 octombrie 2026 și susțin că scăderea cotei va aduce venituri suplimentare la buget.

Ce face legea în realitate

Mecanic, art. 96² mută câștigurile realizate prin brokeri din UE/SEE fără sediu permanent în România de la 16% la 3%/6%, iar impozitul e calculat, declarat și plătit tot de investitor. Alin. (3) trimite însă la art. 96 (regim anual, pe câștig net, cu compensarea pierderilor), în timp ce cotele de 3%/6% aparțin regimului pe tranzacție, fără compensare. Rezultatul e fie un hibrid mai avantajos decât pentru clienții brokerilor români, fie un calcul pe fiecare tranzacție, fără pierderi, aplicat obligatoriu și retroactiv de la 1 ianuarie 2026, cu stabilirea termenului de 365 de zile lăsată integral în sarcina investitorului.

Acționează în 60 de secunde (B606/2026)

Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.

Deschide Formularul Senat.ro
Ai nevoie de cont pe online.senat.ro. Alegi „Înregistrare”, te autentifici, apoi deschizi „Inițiative legislative aflate în consultare publică” și cauți B606/2026. Fără cont, poți trimite formularul completat pe e-mail, la infopub@senat.ro.
Memoriu tehnic-juridic complet (.docx) pentru butonul „Adaugă fișiere”

Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.

Descarcă Punct_de_vedere.docx
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
1. Nr. articol la care se face referire38/50

Art. I (art. 96² alin. 2-3) și Art. II

2. Conținut propunere357/400

Alin. (2) să precizeze expres baza de calcul: câștigul pe fiecare tranzacție, ca la art. 96¹, sau câștigul net anual, ca la art. 96, și cum se stabilește termenul de 365 de zile. Art. II alin. (1) să se aplice doar dacă impozitul rezultat e mai mic decât cel calculat cu 16%. Art. II alin. (2) să definească „diferența” și restituirea prin declarația unică.

3. Argumentare326/400

Alin. (3) trimite la art. 96 (câștig net anual, cu pierderi compensate), dar cotele vin din regimul pe tranzacție, fără compensare. Textul permite ambele lecturi. În lectura pe tranzacție, cine a avut pierdere netă în 2026 și datora 0 ar plăti impozit retroactiv, contrar art. 15 alin. (2) și art. 1 alin. (5) din Constituție.

4. Alte idei, sugestii, comentarii360/400

Lipsește fișa financiară (art. 15 din Legea nr. 500/2002) și punctul de vedere al Guvernului, obligatoriu potrivit art. 111 alin. (1) din Constituție. De corectat: „Calculul” și „titluri de valoare și instrumente financiare derivate” (fără „alte”) în titlul marginal; „titlurilor'” în alin. (2). Să se precizeze soarta pierderilor reportate din anii anteriori.

Ce spun organizațiile

Verificat la 31 octombrie 2026

Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.

În presă10

Verificat la 16 noiembrie 2026

Niciun articol nou în ultima săptămână. Cele mai noi sunt primele.

Vezi toate cele 10 articole

Articole găsite de Gemini, Claude și ChatGPT și verificate pe site-ul publicației. Poziția față de proiect și tipul sursei le clasifică automat trei modele: GLiDE (Fastino) și d1 (Liquid AI), cu greutăți publice, rulate de noi, plus GPT-6 Luna (OpenAI); punem eticheta doar unde cel puțin două sunt de acord. Site-urile din afara publicațiilor pe care le urmărim apar doar dacă articolul e chiar despre proiect și nu e o simplă preluare. Nu le-am scris noi, iar numărul lor nu influențează scorul de risc.

Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)

Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.

Consens: 3,7/10
Gemini 4 Argon
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Scor risc: 3,0 / 10

O inițiativă fiscală pozitivă și necesară, care elimină supraimpozitarea de 16% aplicată românilor care investesc prin brokeri europeni și răspunde procedurii de infringement declanșate de Comisia Europeană. Textul suferă însă de erori tehnice de corelare în Codul fiscal care trebuie corectate în comisii pentru a putea fi aplicat în Declarația Unică.

Ce a găsit în textul oficial

  • Art. I (noul Art. 96² alin. 1 și 2) extinde cotele reduse de 3% (deținere >= 365 zile) și 6% (deținere < 365 zile) și pentru câștigurile obținute prin intermediari din UE/SEE fără sediu permanent în România, păstrând cota de 16% doar pentru brokerii din state terțe (non-UE/SEE).
  • Contradicție tehnică la Art. 96² alin. (3): textul prevede că impozitul se calculează, se declară și se plătește „în condițiile art. 96”, însă art. 96 reglementează doar calculul câștigului net anual (cu compensarea pierderilor), în timp ce declararea și plata sunt reglementate la art. 122 și art. 123 alin. (1²), texte rămase nemodificate.
  • Ambiguitate privind regimul pierderilor: nu este clar dacă investitorii prin brokeri UE/SEE vor plăti 3%/6% pe fiecare tranzacție câștigătoare fără compensarea pierderilor (ca la brokerii din România, ceea ce poate dezavantaja traderii cu rulaj mare și marje mici) sau pe câștigul net anual după deducerea pierderilor.
  • Art. II alin. (1) și (2) dispun aplicarea legii începând cu 1 ianuarie 2026 și restituirea diferențelor, deși pentru câștigurile din 2026 realizate prin brokeri străini impozitul nu se reține în timpul anului, ci se declară și se plătește abia până la 25 mai 2027 prin Declarația Unică.
Capcană ascunsă sesizată

Trimiterea necorelată la art. 96 combinată cu cotele diferențiate pe durată din art. 97 alin. (8¹) lasă fără răspuns o problemă contabilă elementară: dacă se compensează pierderile conform art. 96, cum se scade o pierdere dintr-o deținere scurtă (<365 zile, cotă 6%) dintr-un câștig pe termen lung (>=365 zile, cotă 3%)? De asemenea, pentru traderii activi care au multe tranzacții câștigătoare și multe pierzătoare în același an, trecerea obligatorie la impozitarea pe câștig brut fără deducerea pierderilor poate duce la un impozit efectiv mai mare decât cota de 16% aplicată pe profitul net.

Notă de constituționalitate

Sub aspectul Art. 1 alin. (5) din Constituție (calitatea și previzibilitatea legii), contradicția dintre art. 96 (câștig net anual cu deducerea pierderilor) și art. 97 alin. (8¹) (impozit pe fiecare câștig brut fără compensarea pierderilor), precum și necorelarea cu art. 123 alin. (1²), generează insecuritate juridică. Totodată, având în vedere că termenul de consultare publică este 29 noiembrie 2026, adoptarea legii în 2027 cu aplicare de la 1 ianuarie 2026 (Art. II) ridică probleme de retroactivitate potrivit Art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât excepția legii mai favorabile vizează constituțional doar legea penală sau contravențională, nu și legea fiscală.

Drept UE & proporționalitate

Propunerea este pe deplin aliniată cu Dreptul UE și urmărește tocmai conformarea cu Art. 56 TFUE (libera prestare a serviciilor), Art. 63 TFUE (libera circulație a capitalurilor) și Art. 36 din Acordul SEE, ca urmare a scrisorii de punere în întârziere (infringement) transmise României de Comisia Europeană la 1 octombrie 2026. Măsura elimină o barieră fiscală discriminatorie pe piața unică a serviciilor de investiții financiare și nu cade sub incidența restricțiilor din Directiva (UE) 2018/958 sau Directiva (UE) 2015/1535 (TRIS).

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul fiscal, Legea nr. 227/2015

191 de proiecte, 190 în dezbatere

și încă 186
Opiniile depuse pe senat.ro (2)
Anonim · nr. 116802.11.2026 13:09:19

Stimate doamne și stimați domni senatori, Vă transmit, în calitate de persoană interesată, următoarea opinie privind propunerea legislativă B606/2026. Propunerea modifică impozitarea câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și al instrumentelor financiare realizate prin intermediari din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European. Vă rog să o înregistrați la dosarul inițiativei și să o aveți în vedere la dezbatere. Consider că proiectul, în forma actuală, are două probleme care ar trebui corectate înainte de adoptare. 1. Aplicarea retroactivă de la 1 ianuarie 2026 Proiectul aplică noile reguli câștigurilor realizate începând cu 1 ianuarie 2026, deși legea ar intra în vigoare abia ulterior. Prevederea contravine principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituția României. Ea afectează și securitatea juridică și previzibilitatea legislației fiscale, garantată și de art. 4 din Codul fiscal. Investitorii au tranzacționat și și-au asumat riscuri pe baza regulilor fiscale în vigoare la acel moment. Dacă modul de calcul al impozitului se schimbă ulterior, se schimbă consecințele fiscale ale unor operațiuni deja încheiate, iar efectul nu este întotdeauna favorabil contribuabilului. Foarte multi investitori care au activat pe pietele internationale in anul 2026 bazandu-se pe actuala lege ar putea sa se confrunte cu situatii catastrofale. 2. Eliminarea compensării câștigurilor cu pierderile Proiectul impozitează fiecare câștig separat și nu mai permite compensarea cu pierderile din alte tranzacții. Pierderile nu se mai reportează nici în anii următori. Astfel, un investitor cu un rezultat anual negativ poate datora totuși impozit pentru tranzacțiile profitabile. De exemplu, la un câștig de 10.000 lei și o pierdere de 9.000 lei în același an, regimul actual duce la un impozit de 160 lei (16% din câștigul net de 1.000 lei). Regimul propus ar duce la 300–600 lei (3% sau 6% din câștigul brut de 10.000 lei). Problema este și mai gravă pentru instrumentele financiare derivate, în special opțiunile. Strategiile sunt construite de regulă din mai multe poziții corelate, iar rezultatul economic real reiese doar din însumarea câștigurilor și pierderilor tuturor pozițiilor. Așadar, scăderea cotei nominale nu garantează o sarcină fiscală mai mică. Pentru o parte dintre contribuabili, impozitul ar putea fi chiar mult mai mare decât în regimul actual. Propuneri Vă rog ca, la examinarea inițiativei: 1. să eliminați aplicarea retroactivă, astfel încât noile reguli să se aplice doar veniturilor realizate după intrarea în vigoare a legii; Acest punct este de importanta capitala. 2. să mențineți posibilitatea de a compensa câștigurile cu pierderile și de a reporta pierderile nete, sau să lăsați contribuabilul să aleagă între regimul actual și cel nou; 3. să introduceți dispoziții tranzitorii clare pentru operațiunile efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii; 4. să cereți o analiză a impactului pe care eliminarea compensării pierderilor o are asupra contribuabililor, în special asupra celor care tranzacționează instrumente derivate. Reducerea impozitării investițiilor pe piața de capital este un obiectiv legitim. Totuși, schimbările trebuie să respecte principiile constituționale și să nu producă efecte fiscale imprevizibile pentru operațiuni deja încheiate. Vă multumesc

Caraiman Marian · nr. 118004.11.2026 10:57:47

Alin. (2) să precizeze expres baza de calcul fiind câștigul net anual, ca la art. 96, și cum se stabilește termenul de 365 de zile. Art. II alin. (1) să se aplice doar dacă impozitul rezultat e mai mic decât cel calculat cu 16%. Art. II alin. (2) să definească „diferența” și restituirea prin declarația unică.

Inițiatorii (61)

AUR (61)

Parcursul legislativ și avizele (3)
  1. 30-10-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b606 expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
  2. 02-11-2026iniţiatorul solicită retragerea inițiativei legislative din procesul legislativ adresa de retragere a iniţiativei legislative
  3. 02-11-2026retras de către inițiator;
Textul integral din PDF-urile oficiale (4)

forma iniţiatorului

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

LEGE

pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. — După articolul 96¹ din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 96², cu următorul cuprins:

Calcul câștigurilor în cazul operațiunilor cu titluri de valoare și alte instrumente financiare derivate, efectuate printr-un intermediar stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European, care nu are sediu permanent în România

Art. 96² - (1) Intermediarul stabilit într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European, care nu are sediu permanent în România, nu are obligația calculării și reținerii la sursă a impozitului pe venit pentru transferurile de titluri de valoare și operațiunile cu instrumente financiare derivate prevăzute la art. 94 și 95.

(2) Câștigul din transferul titlurilor' de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, realizat de o persoană fizică prin intermediarul prevăzut la alin. (1), se impozitează în cotele prevăzute la art. 97 alin.(8¹).

(3) Impozitul se calculează, se declară și se plătește de persoana fizică, în condițiile art. 96, și este impozit final.

Art. II. — (1) Dispozițiile art. I se aplică și pentru câștigurile realizate din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, realizate între 1 ianuarie 2026 și data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Diferența se restituie potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, la cererea persoanei fizice sau din oficiu.

Art. III. — În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul actualizează normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUI PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

expunerea de motive la iniţiativa legislativă

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

EXPUNERE DE MOTIVE

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, impozitează câștigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate după două regimuri, a căror aplicare depinde de locul de stabilire a intermediarului.

Pentru transferurile efectuate prin intermediari rezidenți fiscal în România sau prin intermediari nerezidenți care au un sediu permanent în România, definiți la art. 96¹, impozitul se reține la sursă și este final. Potrivit art. 97 alin. (8¹), în forma aplicabilă câștigurilor realizate începând cu 1 ianuarie 2026, cota este de 3% pentru titlurile dobândite și înstrăinate după cel puțin 365 de zile și de 6% pentru titlurile înstrăinate înainte de împlinirea acestui termen. Pierderea unei tranzacții nu se compensează și nu se reportează.

Pentru transferurile care nu intră în această reținere la sursă, inclusiv cele realizate prin intermediari stabiliți în alt stat membru al Uniunii Europene sau în alt stat din Spațiul Economic European, fără sediu permanent în România, câștigul net anual se declară de persoana fizică și se impozitează, potrivit art. 123 alin. (1²), cu 16%. În acest regim, pierderile anului se pot compensa, în condițiile Codului fiscal.

La 1 octombrie 2026, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României pentru impozitarea mai mare a câștigurilor obținute de investitorii care tranzacționează actțiuni prin brokeri străini, 16% față de 3% sau 6% prin intermediarii locali.

Comisia reține că investitorul care folosește un intermediar stabilit în alt stat membru sau în Spațiul Economic European suportă o cotă mai mare decât investitorul care folosește un intermediar român, pentru operațiuni comparabile. Regimul este apreciat ca de natură să facă mai puțin atractivă prestarea serviciilor de intermediere din alte state și să încalce art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și art. 36 din Acordul privind Spațiul Economic European. Termenul de răspuns este de două luni. După acest termen, Comisia poate emite un aviz motivat și poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Propunerea urmărește să alinieze cotele de 3% și 6%, diferențiate după durata deținerii, și la câștigul din transferul titlurilor de valoare și din operațiunile cu instrumente -financiare derivate efectuate printr-un intermediar stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European, chiar dacă acesta nu are sediu permanent în România.

Cota de 16% rămâne aplicabilă transferurilor care nu sunt efectuate printrun intermediar definit de lege și operațiunilor prin intermediari stabiliți în state terțe, din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European.

Câștigurile realizate începând cu 1 ianuarie 2026, încă nedefinitivate prin plata impozitului, se recalculează după noile cote. Sumele plătite în plus se restituie potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Sub aspectul impactului bugetar, deși efectul pare la prima vedere negativ, prin reducerea cotei de 16% și alinierea la cotele de 3% sau 6% pentru câștigurile intermediate care intră în noul regim, în realitate, noua reglementare va face piața bursieră mai atractivă persoanele care folosesc brokeri internaționali, generând venituri suplimentare la bugetul de stat.

Senator AUR- Petrișor-Gabriel Peiu

LISTA

Susținătorilor propunerii legislative –Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr.Numele și prenumeleGrupul parlamentarSemnătura
1.Peiu Petrișor-GabrielAUR
2Roman Marius-ValentinAVR
3Stoica Ciprian-TitiA.V.R.
4Păucean-Fernandes LuminițaAUR
5Ştefănescu DanielaJUK
6Locob 8 BipuguA.U.R.
7Sonda M. lonudAUR
8Vlasa VcijfiiuAUR
9.Plăeșu LaurențiuAUR
10Şipoș Eugen-CristianAUR
11Dîrlău Andrei-EmilAUR
12Gheorghe Daniel-Paul-RomeoAUR
13.Dumitrescu Cristina-GabriellaAUR

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 3 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

LISTA

Susținătorilor propunerii legislative –Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr.Numele și prenumeleGrupul parlamentarSemnătura
14SFCET MICUAAAUR
15Cardua VAINRAUR
16Barean SoniuAUR
17Pararea SeofieAUR
18SPAU DUMIRUA.U.R.
19CONSTANDHECU RONCAAUE
20VASILE MARIAELAUR
21havie SouinAUR
22.Geamanu StefanTAR
LISTA

Susținătorilor propunerii legislative –Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr.Numele și prenumeleGrupul parlamentarSemnătura
1.Simion George-NicolaeAUR
2.Velcescu Florin-BogdanAUR
3.Butură Cristina-IrinaAUR
4.Iosub Cosmin-TeodorAUR
5.Muşat Doru-LucianAUR
6.THOREA GHAOLZAUR
7.Vulpoiu DorelAUR
8.Rocu/TJNUAUR
9.Mitrea DumitrinaAUR
10.Popovici Florin-eo249ECAUR
11.Coman Dragoş-FlorinAUR
12.Biro Daniel-RăzvanAUR
13.Constantinoseu DnordzAUR

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 3 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

LISTA

Susținătorilor propunerii legislative –Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr.Numele și prenumeleGrupul parlamentarSemnătura
14.Tanasă DanAUR
15.Negoescu Mihai-BogdanAUR
16.Popescu Antonio-GabiAUR
14.Pușcașu PetreAUR
18.Tilea DumitruAUR
19.Dascălu Cristina-EmanuelaAUR
20.Gheorghe IonelAUR
21.Vărşan Ciprian-NicolaeAUR
22.Negrea Petru-GabrielAUR
23.Badea Nelu-ValentinAUR
24.Oancea Silviu-FlorinAUR
25.Gurlui Silviu-OctavianAUR
26.GILOV JENOMIĆAAUR

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Numele în cursiv nu se potrivește sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și a rămas cum e în PDF.

LISTA

Susținătorilor propunerii legislative –Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nr.Numele și prenumeleGrupul parlamentarSemnătura
24.Lucian FloriuPușcațșuAUR
28.duhsemu duymAUR
29.Muncaciu Sorin-TitusAUR
30.Hristu CosminAUR
31.Doboş ElenaAUR
32.Radu Fabian-CristianAUR
33.Iagăr MonicaAUR
34.Badiu GeorgelAUR
35.Pascariu Mihai-CosminAUR
36.Bordian AlexandruAUR
37.Gherasim LauraAUR
38.Koler Eduard-VirgilHUE
39.Bruynseels Ramona-IoanaAUR

Numele din tabel sunt scrise după lista oficială a inițiatorilor de pe senat.ro; textul recunoscut din PDF le stricase. Cele 2 nume în cursiv nu se potrivesc sigur cu niciun inițiator de pe senat.ro și au rămas cum sunt în PDF.

adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

Biroul permanent al Senatului

CÂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

Senator AUR- Petrișor-Gabriel Peiu

adresa de retragere a iniţiativei legislative

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor

Către Biroul Permanent al Senatului,

Subsemnatul, Petrișor-Gabriel Peiu, senator ales în circumscriptția electorală nr. 42 - București, doresc să retrag și în numele inițiatorilor de pe circuitul legislativ - Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. (B606/2026)

Cu mulțumiri,

Petrișor-Gabriel Peiu

Senator AUR