Sari la conținut
Risc moderat4,3Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulB627/2026 · cod Senat 28071

Salariații nu mai plătesc CASS pentru chirii, dividende sau PFA până la 120.000 lei pe an

Este o relaxare fiscală reală și ușor de înțeles pentru cei cu venituri mixte, dar textul nu cere un nivel minim al salariului, așa că deschide un arbitraj evident (contract part-time plus dividende fără CASS). Lipsește și orice estimare a găurii din bugetul sănătății (FNUASS).

Titlul oficial: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal în materia contribuției de asigurări sociale de sănătate

Semnat de 1 parlamentari:AUR1

Ce s-a mai întâmplat

De la analiza noastră din 10 noiembrie 2026, făcută pe forma inițiatorului. Între timp au apărut documente oficiale despre text, mai jos.

  1. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social
  2. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  3. 16 noiembrie
    Trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 16.12.2026)
  4. 16 noiembrie
    Trimis pentru punct de vedere la Guvern
Încă 1 pas, mai vechi
  1. 10 noiembrie
    Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b627 expunerea de motive la inițiativa legislativădocumentul

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc moderat (4,0 · 4,0 · 5,0 din 10).

4,3/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc moderat · modelele sunt de acord

Este o relaxare fiscală reală și ușor de înțeles pentru cei cu venituri mixte, dar textul nu cere un nivel minim al salariului, așa că deschide un arbitraj evident (contract part-time plus dividende fără CASS). Lipsește și orice estimare a găurii din bugetul sănătății (FNUASS).

  • Gemini

    4,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Intenția de a elimina dubla taxare la sănătate pentru salariații care obțin și venituri din PFA, chirii sau dividende sub 120.000 lei/an este favorabilă contribuabililor. Totuși, proiectul conține erori serioase de tehnică legislativă: modifică un articol deja abrogat (art. 175), permite eludarea CASS printr-un contract salarial de o singură zi pe an și elimină involuntar plafoanele maxime pentru sumele care depășesc 120.000 lei.

  • Claude

    4,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Este o relaxare fiscală reală și ușor de înțeles pentru cei cu venituri mixte, dar textul nu cere un nivel minim al salariului, așa că deschide un arbitraj evident (contract part-time plus dividende fără CASS). Lipsește și orice estimare a găurii din bugetul sănătății (FNUASS).

  • ChatGPT

    5,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Pe textul furnizat, proiectul oferă o reducere fiscală reală, dar condiționează avantajul de existența unui salariu, fără cerințe minime de durată sau valoare. Necesită corelări privind calculul, declararea și plafoanele pentru a deveni previzibil.

Ce a găsit fiecare model în text

Ce e bine și ce strică

4 lucruri bune · 9 probleme

Reparabilă

O măsură binevenită de reducere a dublei impuneri la sănătate pentru salariați, dar viciată de erori tehnice grave și de o breșă care permite ocolirea contribuției prin angajări de o zi.

Ce e bine 4

  • Scutește salariații care plătesc deja CASS la salariu de o a doua contribuție pentru venituri din PFA, chirii sau dividende sub 120.000 lei anual.

    art. I pct. 1 · ce scrie în lege
    „persoanele fizice care, în anul fiscal, realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru care contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă potrivit art. 168 nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate”
  • Păstrează obligația de plată a CASS pentru partea din veniturile nesalariale care depășește 120.000 lei anual, menținând solidaritatea la venituri mari.

    art. I pct. 2 · ce scrie în lege
    „baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea din baza anuală cumulată aferentă veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) care depășește suma de 120.000 lei.”
  • Amână intrarea în vigoare pentru 1 ianuarie a anului următor și menține regulile vechi pentru veniturile anterioare, asigurând predictibilitate fiscală.

    art. IV și art. V · ce scrie în lege
    „Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Arată toate cele 4
  • Obligă Guvernul și ANAF să actualizeze normele metodologice și formularul Declarației unice, facilitând aplicarea practică a noilor reguli.

    art. II și art. III · ce scrie în lege
    „Agenția Națională de Administrare Fiscală adaptează formularul „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, precum și instrucțiunile de completare a acestuia, potrivit dispozițiilor art. I.”

Ce strică 9

  • Nu prevede un prag minim de salariu sau durată: și o zi de muncă part-time pe an scutește de CASS venituri de 120.000 lei din dividende, chirii sau PFA, încurajând angajările fictive.

    art. I pct. 1 · ce scrie în lege
    „Prin excepție de la alin. (1) lit. b)-h), persoanele fizice care, în anul fiscal, realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru care contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă potrivit art. 168”
  • Introduce un alineat nou într-un articol abrogat din 2018 (art. 175 din Codul fiscal), regulile privind Declarația unică fiind azi la art. 174 și 174^1, ceea ce face norma inaplicabilă.

    art. I pct. 3 · ce scrie în lege
    „La articolul 175, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5^1), cu următorul cuprins:”
  • Aplică 10% pe tot ce trece de 120.000 lei fără să mai menționeze plafoanele maxime de 24 și 60 de salarii minime, riscând să supraimpoziteze veniturile mari față de regimul actual.

    art. I pct. 2 · ce scrie în lege
    „Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit alin. (1^1) se stabilește prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazei de calcul determinate potrivit alin. (1^1).”
Arată toate cele 9
  • Derogă doar de la art. 170 alin. (1) (activități independente), ignorând alin. (2) (chirii, dividende), și nu clarifică dacă se cumulează veniturile reale sau bazele deja plafonate.

    art. I pct. 2 · ce scrie în lege
    „Baza anuală cumulată prevăzută la alin. (1^1) se determină prin însumarea bazelor de calcul stabilite, potrivit legii, pentru veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri.”
  • Reduce veniturile Fondului de Sănătate cu până la 12.000 lei anual per beneficiar, fără ca proiectul să prezinte calculul de impact bugetar și sursa de compensare cerute de lege.

    art. I pct. 1 · ce scrie în lege
    „nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), cu excepția părții din baza anuală cumulată aferentă acestor venituri care depășește suma de 120.000 lei.”
  • Limita completării Declarației unice doar pentru sumele peste 120.000 lei nu e restrânsă la secțiunea CASS, creând confuzie privind declararea veniturilor pentru impozitul pe venit.

    art. I pct. 3 · ce scrie în lege
    „În cazul persoanelor fizice prevăzute la art. 155 alin. (3), declarația prevăzută la prezentul articol se completează numai pentru partea din baza anuală cumulată aferentă veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h)”
  • Creează un tratament fiscal inegal față de PFA-uri, profesii liberale sau pensionari fără salariu, care plătesc CASS de la praguri mult mai mici pentru aceleași categorii de venituri.

    art. I pct. 1

  • Folosește o sumă fixă (120.000 lei) în loc de multipli ai salariului minim brut, cum face restul Codului fiscal, expunând plafonul la erodare prin inflație.

    art. I pct. 1 și pct. 2 · ce scrie în lege
    „Prin excepție de la alin. (1), pentru persoanele fizice prevăzute la art. 155 alin. (3), baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea din baza anuală cumulată”
  • Dacă legea este publicată în noiembrie sau decembrie, ea intră în vigoare la 1 ianuarie, înainte să expire termenul de 60 de zile pentru actualizarea normelor și a Declarației unice.

    art. II, art. III și art. IV · ce scrie în lege
    „În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul modifică în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”

O schimbare care l-ar face acceptabil

Condiționarea scutirii de un prag salarial minim anual (precum 6 salarii minime brute), corelarea cu plafoanele de la art. 170 alin. (1) și (2) și înlocuirea trimiterii la art. 175 abrogat cu art. 174 și 174^1 privind secțiunea CASS din Declarația unică.

Ce ar rămâne: risc redus, cam 2,0 din 10 (estimare).

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Senat: înregistrat la Senat pt. dezbatere

  1. Depus (trecut)

    la Senat, pe 10 noiembrie 2026

  2. Consultare publicăAcum (etapa de acum)

    până pe 10 decembrie 2026

  3. Comisiile Senatului (urmează)

    avize și raport

  4. Votul Senatului (urmează)

    prima cameră

  5. Camera Deputaților (urmează)

    decide la final

  6. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul votează primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorul spune că salariatul care plătește deja CASS din salariu este suprataxat când datorează CASS și pe venituri suplimentare, fără să primească servicii medicale în plus. Propune scutirea acestor venituri până la un prag anual de 120.000 lei, invocând echitatea fiscală și un precedent din vechea Lege nr. 95/2006.

Ce face legea în realitate

Mecanic, orice persoană care are în anul fiscal venit salarial cu CASS reținută la sursă (art. 168) nu mai datorează CASS pentru veniturile de la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), decât pentru partea din baza cumulată care depășește 120.000 lei. Textul nu stabilește un cuantum minim al salariului și nici o durată minimă a raportului de muncă. Astfel, un asociat de SRL angajat cu normă redusă poate încasa până la 120.000 lei dividende fără CASS, în timp ce un PFA fără salariu, cu același venit, plătește integral. Suma este fixă, neindexată, și nu este corelată cu plafoanele exprimate în salarii minime brute din art. 170.

Acționează în 60 de secunde (B627/2026)

Texte pre-dimensionate la limitele formularului Senat.ro (50 și 400 caractere) + document Word și sesizări oficiale.

Deschide Formularul Senat.ro
Ai nevoie de cont pe online.senat.ro. Alegi „Înregistrare”, te autentifici, apoi deschizi „Inițiative legislative aflate în consultare publică” și cauți B627/2026. Fără cont, poți trimite formularul completat pe e-mail, la infopub@senat.ro.
Memoriu tehnic-juridic complet (.docx) pentru butonul „Adaugă fișiere”

Conține argumentația detaliată care nu încape în limita de 400 de caractere a formularului web.

Descarcă Punct_de_vedere.docx
Opțional: Personalizează documentul .docx cu numele tău
1. Nr. articol la care se face referire44/50

Art. I pct. 1-2 (art. 155 alin. 3, art. 170)

2. Conținut propunere326/400

Condiționarea scutirii de un venit salarial anual minim cu CASS reținută (ex. echivalentul a 12 salarii minime brute), exprimarea pragului în salarii minime brute (ex. 30 SM) în locul sumei fixe de 120.000 lei, analizarea extinderii la pensionarii care plătesc CASS și atașarea fișei financiare privind impactul asupra FNUASS.

3. Argumentare333/400

Fără prag salarial minim, un part-time formal permite evitarea CASS pe până la 120.000 lei din dividende sau chirii, ceea ce creează arbitraj fiscal. Suma fixă se erodează prin inflație și contrazice logica art. 170 (bază în salarii minime). Lipsa fișei financiare contravine art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție.

4. Alte idei, sugestii, comentarii288/400

Verificați concordanța art. 155 alin. (1) lit. b)-h) cu numerotarea în vigoare (risc de includere sau excludere eronată a pensiilor ori a «altor surse»). Precizați raportul cu plafonul maxim al bazei CASS și cu plățile anticipate. La art. III, completați «data publicării prezentei legi».

Ce spun organizațiile

Verificat la 16 noiembrie 2026

Nu am găsit încă scrisori, petiții sau puncte de vedere publice ale organizațiilor despre acest proiect. Căutăm din nou de câteva ori pe săptămână.

În presă22

Verificat la 16 noiembrie 2026

1 favorabil. 22 de articole publicate în ultima săptămână. Cele mai noi sunt primele.

Vezi toate cele 22 de articole

Articole găsite de Gemini, Claude și ChatGPT și verificate pe site-ul publicației. Poziția față de proiect și tipul sursei le clasifică automat trei modele: GLiDE (Fastino) și d1 (Liquid AI), cu greutăți publice, rulate de noi, plus GPT-6 Luna (OpenAI); punem eticheta doar unde cel puțin două sunt de acord. Site-urile din afara publicațiilor pe care le urmărim apar doar dacă articolul e chiar despre proiect și nu e o simplă preluare. Nu le-am scris noi, iar numărul lor nu influențează scorul de risc.

Auditul AI (Gemini + Claude + ChatGPT)

Fiecare model a analizat independent textul legii și expunerea de motive. Selectează un model pentru a-i citi concluziile.

Consens: 4,3/10
Gemini 4 Argon
Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc
Scor risc: 4,0 / 10

Intenția de a elimina dubla taxare la sănătate pentru salariații care obțin și venituri din PFA, chirii sau dividende sub 120.000 lei/an este favorabilă contribuabililor. Totuși, proiectul conține erori serioase de tehnică legislativă: modifică un articol deja abrogat (art. 175), permite eludarea CASS printr-un contract salarial de o singură zi pe an și elimină involuntar plafoanele maxime pentru sumele care depășesc 120.000 lei.

Ce a găsit în textul oficial

  • Breșă de arbitraj fiscal (Art. I pct. 1 - art. 155 alin. 3): Textul cere doar ca persoana să realizeze „în anul fiscal” venituri salariale cu reținere de CASS la sursă, fără un prag minim (precum cel actual de 6 salarii minime brute). Astfel, un contract de muncă part-time de o zi în tot anul scutește de CASS venituri de 120.000 lei din PFA, chirii sau dividende.
  • Modificarea unui articol abrogat (Art. I pct. 3 - art. 175 alin. 5^1): Proiectul introduce un alineat nou la art. 175 din Codul fiscal, deși art. 175 a fost abrogat prin OUG nr. 18/2018. În prezent, regulile privind Declarația unică sunt prevăzute la art. 174 și art. 174^1 din Codul fiscal.
  • Necorelare cu plafoanele din art. 170 alin. (2) și risc de supraimpozitare peste prag (Art. I pct. 2 - art. 170 alin. 1^1-1^3): Derogarea se face doar de la art. 170 alin. (1) (aplicabil exclusiv activităților independente), ignorând alin. (2) (chirii, dividende etc.). Totodată, aplicarea cotei de 10% pe tot ce depășește 120.000 lei nu mai menționează plafoanele maxime de 24 și 60 de salarii minime.
  • Utilizarea unei sume nominale fixe (120.000 lei) în loc de multipli ai salariului minim brut pe țară rupe simetria Titlului V din Codul fiscal și expune plafonul la erodare prin inflație.
Capcană ascunsă sesizată

Articolul I pct. 3 completează art. 175 din Legea nr. 227/2015, un articol abrogat expres de peste 8 ani (prin OUG nr. 18/2018), încălcând art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. De asemenea, formularea din art. 170 alin. (1^2) („însumarea bazelor de calcul stabilite, potrivit legii”) creează un cerc vicios, deoarece la art. 170 alin. (2) baza legală pentru dividende/chirii este deja plafonată la 6, 12 sau 24 salarii minime (sub 120.000 lei).

Notă de constituționalitate

Propunerea ridică probleme de claritate și previzibilitate a legii (Art. 1 alin. (5) din Constituție) prin modificarea unui articol abrogat (art. 175) și prin conflictul de norme creat în interiorul art. 170. De asemenea, sub aspectul Art. 56 alin. (2) (justa așezare a sarcinilor fiscale), absența unui prag minim al veniturilor salariale creează o discriminare între un PFA pur (taxat de la 6 salarii minime) și un PFA care se angajează formal o zi pe an. Totodată, diminuarea veniturilor FNUASS necesită fișa financiară și indicarea sursei de acoperire conform Art. 138 alin. (5) din Constituție.

Drept UE & proporționalitate

Măsura vizează impozitarea directă și finanțarea sistemului național de securitate socială, domenii aflate în competența statelor membre. Nu ridică probleme de compatibilitate cu Directiva (UE) 2018/958 (nu restricționează accesul la profesii reglementate) și nici nu intră sub incidența procedurii de notificare TRIS (Directiva 2015/1535).

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul fiscal, Legea nr. 227/2015

191 de proiecte, 189 în dezbatere

și încă 186
Opiniile depuse pe senat.ro (1)
Anonim · nr. 122116.11.2026 10:55:07

Includerea in text si a pensionarilor care investesc la bursa.

Inițiatorii (1)
Parcursul legislativ și avizele (5)
  1. 10-11-2026Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b627 expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatorului
  2. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social
  3. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Fiscal
  4. 16-11-2026trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 16.12.2026)
  5. 16-11-2026trimis pentru punct de vedere la Guvern
Textul integral din PDF-urile oficiale (3)

forma iniţiatorului

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senatul României

Camera Deputaților

LEGE

Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal în materia contribuției de asigurări sociale de sănătate

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 155, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prin excepție de la alin. (1) lit. b)-h), persoanele fizice care, în anul fiscal, realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru care contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă potrivit art. 168 nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), cu excepția părții din baza anuală cumulată aferentă acestor venituri care depășește suma de 120.000 lei.”

2. La articolul 170, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:

„(1^1) Prin excepție de la alin. (1), pentru persoanele fizice prevăzute la art. 155 alin. (3), baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea din baza anuală cumulată aferentă veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) care depășește suma de 120.000 lei.

(1^2) Baza anuală cumulată prevăzută la alin. (1^1) se determină prin însumarea bazelor de calcul stabilite, potrivit legii, pentru veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri.

(1^3) Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit alin. (1^1) se stabilește prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazei de calcul determinate potrivit alin. (1^1).”

3. La articolul 175, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5^1), cu următorul cuprins:

„(5^1) În cazul persoanelor fizice prevăzute la art. 155 alin. (3), declarația prevăzută la prezentul articol se completează numai pentru partea din baza anuală cumulată aferentă veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) care depășește suma de 120.000 lei.”

Articolul II

În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul modifică în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Articolul III

În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, Agenția Națională de Administrare Fiscală adaptează formularul „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, precum și instrucțiunile de completare a acestuia, potrivit dispozițiilor art. I.

Articolul IV

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul V

Pentru veniturile realizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi rămân aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data realizării acestora.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

expunerea de motive la iniţiativa legislativă

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

EXPUNERE DE MOTIVE

Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal în materia contribuției de asigurări sociale de sănătate

I. Necesitatea intervenției legislative

Prezenta propunere legislativă are ca obiect reașezarea, în limite de echitate fiscală și de coerență normativă, a regimului contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează concomitent venituri din salarii sau asimilate salariilor și venituri dintre cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. În forma actuală a Codului fiscal, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru aceste din urmă venituri este reglementată printr-un mecanism distinct, întemeiat pe cumulul bazelor aferente veniturilor realizate din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, precum și pe declararea acestora prin declarația unică. Prezenta inițiativă nu contestă legitimitatea generală a acestui mecanism, ci urmărește corectarea efectului său excesiv în ipoteza persoanei care este deja integrată în sistemul de asigurări sociale de sănătate prin plata contribuției reținute la sursă din salarii.

Reglementarea propusă instituie o soluție echilibrată: persoanele care plătesc deja CASS din salarii nu mai datorează aceeași contribuție pentru veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), cu excepția părții din baza anuală cumulață care depășește pragul de 120.000 lei. În acest mod, proiectul elimină sarcina contributivă suplimentară pentru veniturile complementare uzuale, dar menține o contribuție pentru veniturile nesalariale ridicate, ceea ce permite conservarea unei dimensiuni de solidaritate fiscal-socială și evită transformarea inițiativei într-o scutire nelimitată.

II. Fundament juridic și constituțional

Constituția României consacră, pe de o parte, dreptul la ocrotirea sănătății, iar, pe de altă parte, obligația cetățenilor de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, în condiții de justă așezare a sarcinilor fiscale. În materie de contribuții sociale, marja de apreciere a legiutorului este una largă, însă nu nelimitată: sarcina fiscală trebuie organizată într-o manieră rezonabilă, previzibilă și proporțională cu scopul urmărit. Curtea Constituțională a statuat în mod constant că accesul la serviciile medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate se realizează în condițiile stabilite prin lege și că sistemul funcționează ca un sistem unitar, întemeiat pe solidaritate.

Tocmai această natură unitară a sistemului justifică intervenția propusă. Atunci când aceeași persoană dobândește deja calitatea de asigurat prin contribuția reținută la sursă din salarii, obligarea sa la plată suplimentară a CASS pentru venituri din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, dividende, dobânzi, drepturi de proprietate intelectuală ori alte venituri prevăzute de Codul fiscal ridică o problemă reală de proporționalitate. În actuala arhitectură a sistemului public, această contribuție suplimentară nu conduce, în mod corespunzător și direct, la un pachet public distinct ori extins de servicii medicale, asigurații beneficiind de pachetul de bază prevăzut de lege. Prin urmare, în cazul veniturilor complementare aflate sub un prag rezonabil, cumularea obligației de plată riscă să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim de finanțare a sistemului.

În același timp, propunerea legislativă respectă principiile fiscalității consacrate de Codul fiscal, în special echitatea fiscală, neutralitatea și certitudinea impunerii. Textul propus este clar, inteligibil și ușor de aplicat: excepția operează numai pentru persoanele care au avut, în anul fiscal, venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru care CASS s-a reținut la sursă, iar contribuția pentru celelalte venituri rămâne datorată doar pentru partea care depășește plafonul anual stabilit de lege. Această tehnică normativă evită atât dubla impunere funcțională la nivelurile obișnuite de venit, cât și arbitrariul administrativ.

III. Precedent legislativ intern și continuitate de reglementare

Soluția propusă nu este străină tradiției legislative românești. În forma anterioară a Legii nr. 95/2006, art. 257 alin. (2) lit. f) prevedea că pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, dividende, dobânzi, drepturi de proprietate intelectuală și alte venituri impozabile contribuția era datorată numai în cazul în care persoana nu realiza deja venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-e). De asemenea, art. 257 alin. (3) reflecta aceeași logică, în sensul că regula cumulului nu privea necondiționat toate categoriile de venit, ci opera într-o structură diferențiată. Cu alte cuvinte, dreptul românesc a cunoscut deja o soluție normativă în care veniturile pasive ori complementare nu erau supuse automat unei contribuții de sănătate suplimentare atunci când persoana era deja asigurată prin alte venituri principale.

Prezenta inițiativă nu urmărește repunerea în vigoare a unui text abrogat, ceea ce ar fi inadmisibil din perspectiva regulilor de tehnică legislativă, ci preluarea și adaptarea unei soluții legislative care a existat deja în sistemul juridic românesc. Legea nr. 24/2000 stabilește că abrogarea are caracter definitiv; în consecință, proiectul de față valorifică precedentul istoric numai ca argument de oportunitate și coerență legislativă, fără a pretinde o „reactivare” formală a normei vechi.

Continuitatea de rațiune juridică este importantă, întrucât arată că legiuiitorul român a considerat, în mod legitim, și în trecut, că există o diferență relevantă între persoana care trebuie să între în sistemul de asigurări sociale de sănătate și persoana care este deja în sistem și realizează suplimentar venituri din alte surse. Propunerea de față modernizează această logică, dar nu o inventează. Diferența esențială este că soluția actuală nu merge până la exonerarea totală pentru toate nivelurile de venit nesalarial, ci menține contribuția pentru partea care depășește 120.000 lei anual, asigurând astfel un echilibru mai bun între echitate și sustenabilitate financiară.

IV. Argumente de echitate fiscală și de bună administrare

Din perspectiva echității fiscale, regimul actual poate conduce la tratamente diferite pentru persoane aflate în situații comparabile sub aspectul accesului la sistemul public de sănătate. O persoană care obține întregul venit din salarii datorează CASS prin reținere la sursă și dobândește acces la serviciile medicale în condițiile legii. O altă persoană, care are deja venituri salariale și realizează suplimentar venituri din activități independente, dividende, chirii sau alte surse, poate ajunge să suporte o sarcină contributivă totală mai ridicată, deși situația sa în raport cu riscul social asigurat nu se modifică în aceeași măsură. Prin instituirea unui prag anual de 120.000 lei, proiectul elimină această disproporție pentru veniturile complementare obișnuite și păstrează contribuția suplimentară numai pentru segmentul superior al veniturilor nesalariale.

Sub aspect administrativ, soluția propusă este simplă și predictibilă. Ea nu creează noi categorii de contribuabili și nu inventează o bază de calcul autonomă, ci operează în interiorul mecanismului deja existent al art. 170 și art. 175 din Codul fiscal. Baza anuală cumulată se determină prin însumarea bazelor de calcul stabilite potrivit legii pentru veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), iar declarația unică se completează numai pentru partea care depășește plafonul de 120.000 lei. În consecință, proiectul diminuează complexitatea practică pentru contribuabilii cu venituri mixte și permite ANAF să aplice regulile prin ajustarea normelor metodologice și a formularului deja existent, fără a construi o infrastructură declarativă nouă.

V. Argumente economice și sociale

Din punct de vedere economic, diferențele mari și neclare de tratament între salarii, activități independente și venituri din capital sau din patrimoniul personal pot produce distorsiuni în deciziile de muncă, investiție și organizare a activității. OECD a observat, în analizele dedicate României, atât că există un decalaj semnificativ între impozitarea muncii și cea a dividendelor, cât și că reformele trebuie calibrate cu grijă pentru a evita arbitrajul fiscal și pentru a reduce stimulentele care favorizează o formă de organizare economică în detrimentul alteia. În același timp, aceeași organizație a subliniat că apropierea regulilor de contribuții între diferite categorii de lucrători poate reduce stimulentele artificiale legate de forma raportului de muncă. Propunerea de față urmărește exact o asemenea recalibrare, însă într-o manieră moderată: nu uniformizează radical regimul tuturor veniturilor, ci corectează punctual situația persoanei care plătește deja CASS din salarii și este încărcată suplimentar pentru venituri complementare sub un prag rezonabil.

În plus, presiunea fiscală și parafiscală excesivă asupra muncii și asupra veniturilor suplimentare declarate poate descuraja formalizarea și conformarea voluntară. OECD a arătat recent că nivelul ridicat al sarcinii fiscale și contributive la baza distribuției veniturilor poate descuraja ocuparea formală și poate alimenta munca nedeclarată sau subdeclarată. România se confruntă în continuare cu provocări importante în materie de conformare, de muncă nedeclarată și de încredere în instituțiile fiscale. O reglementare mai clară și mai echitabilă pentru persoanele cu venituri mixte poate contribui la creșterea conformării voluntare, la reducerea percepției de suprataxare și la menținerea activităților economice în sfera fiscalizată.

Nu în ultimul rând, avizele și observațiile formulate în circuitul legislativ recent arată că problema coerenței bazei de calcul a CASS și a diferențelor dintre diverse categorii de venit este una reală. Consiliul Economic și Social a criticat expres soluții legislative care adâncesc diferențele dintre contribuabili și a recomandat, în materie de CASS, abordări de plafonare și de simplificare a bazei de calcul pe ansamblul veniturilor relevante. Prezenta inițiativă se înscrie în această direcție de politică fiscală: nu elimină contribuția pentru veniturile mari, dar simplifică și umanizează tratamentul aplicabil veniturilor suplimentare realizate de persoanele deja asigurate prin salarii.

VI. Soluția normativă propusă

Proiectul de lege introduce, la art. 155 din Codul fiscal, o excepție potrivit căreia persoanele fizice care, în anul fiscal, realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor pentru care CASS se reține la sursă nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), cu excepția părții din baza anuală cumulată care depășește suma de 120.000 lei. Corelativ, la art. 170 se reglementează baza anuală de calcul pentru această ipoteză specială, iar la art. 175 se stabilește regula procedurală de completare a declarației unice numai pentru partea de venit care depășește plafonul. Soluția este completată de obligația Guvernului de a adapta normele metodologice și de obligația ANAF de a modifica formularul și instrucțiunile aferente.

Pragul de 120.000 lei anual reflectă o opțiune de politică fiscală rezonabilă, întrucât permite excluderea de la supracontribuire a veniturilor complementare uzuale, protejând în special salariații care desfășoară suplimentar activități independente, creative ori investiționale la scară redusă sau medie, fără a exonera integral segmentul superior de venituri. Astfel, contribuția suplimentară este păstrată acolo unde capacitatea contributivă este evident mai ridicată, în acord cu principiul echității fiscale la nivelul persoanelor fizice.

VII. Impactul preconizat

Impactul bugetar al măsurii trebuie evaluat nu doar static, prin raportare la contribuțiile care nu vor mai fi datorate sub plafon, ci și dinamic, prin efectele asupra conformării fiscale și a atractivității declarării integrale a veniturilor. O parte a veniturilor nesalariale suplimentare sunt obținute de persoane deja active în economia formală, iar simplificarea și reducerea sarcinii contributive pentru aceste venituri pot avea un efect pozitiv asupra transparenteii fiscale și a menținerii activităților în zona declarată. În același timp, menținerea CASS pentru partea ce depășește 120.000 lei anual limitează efectul negativ asupra veniturilor publice și păstrează caracterul solidar al contribuției.

Din punct de vedere social, proiectul încurajează munca suplimentară, inițiativa economică individuală, activitățile independente și investițiile personale la scară rezonabilă, fără a penaliza excesiv persoana care este deja participantă la sistemul public de sănătate prin contribuția salarială. Măsura este astfel aptă să sprijine mobilitatea profesională, plurivalența economică și dezvoltarea unor surse complementare de venit, fenomene tot mai relevante într-o economie modernă, digitală și flexibilă.

VIII. Concluzie

Prezenta inițiativă legislativă propune o corecție punctuală, coerentă și echilibrată a regimului CASS. Ea se întemeiază pe principiile constituționale ale justei așezări a sarcinilor fiscale, pe logica unitară a sistemului de asigurări sociale de sănătate, pe un precedent legislativ intern relevant și pe nevoia reală de a reduce distorsiunile create de cumulul actual al contribuției pentru persoanele care plătesc deja CASS din salarii. În același timp, soluția propusă nu înlătură contribuția pentru veniturile nesalariale ridicate, ci o păstrează peste un plafon anual rezonabil, menținând astfel un echilibru între echitate, sustenabilitate și solidaritate socială.

INIȚIATOR,

SENATOR CĂTĂLIN SILEGEANU

adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere

PDF oficial

Text recunoscut automat din documentul scanat; pot exista mici greșeli. Sursa e PDF-ul oficial.

ADRESĂ DE ÎNAINTARE

CÂTRE

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal în materia contribuției de asigurări sociale de sănătate” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

SENATOR CĂTĂLIN SILEGEANU