Sari la conținut
Risc ridicat7,7Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorulLa comisiiPl-x 55/2026 · L520/24.11.2025 la Senat

Primăriile ar plăti constructorii abia când vin banii de la minister sau UE

Eticheta „10 zile” e înșelătoare. Legea mută pe firmele care execută lucrări publice riscul întârzierilor ministerelor și ale fondurilor UE, fără niciun termen-limită și fără penalități. Compensarea prin TVA la încasare rezolvă o problemă reală, dar e prost redactată și probabil depășește plafonul permis de Directiva TVA.

Titlul oficial: Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, precum și de modificare și completare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Ce scrie pe fișa Camerei

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.72/2013, precum și a Legii nr.227/2015, în sensul corelării obligației de plată din contractul de achiziție publică cu modalitatea de finanțare a obiectivului de investiție, precum și al creării posibilității legale ca operatorul economic să opteze pentru plata T.V.A. la încasare.

Inițiator
43 parlamentari
Decide la final
Camera Deputaților
Tipul legii
–
Procedură de urgență
Nu
Semnat de 43 parlamentari:PSD43

Ce spun cele trei modele

Toate trei îl văd ca risc ridicat (8,0 · 7,0 · 8,0 din 10).

7,7/10

Ce înseamnă scorul de riscRiscul e juridic: cât de clar, proporțional și constituțional e textul. Nu spune dacă legea e bună sau rea pentru țară.O lege cu un scop bun poate avea risc ridicat când e scrisă vag sau prea larg, iar câteva articole rescrise o pot coborî. La fel, o lege cu risc redus poate să nu-ți placă, și e în regulă.Cum calculăm scorul

Risc ridicat · modelele sunt de acord

  • Gemini

    8,0 din 10

    Tehnică legislativă, sancțiuni și impact cetățenesc

    Sub pretextul echilibrului contractual și al acordării TVA la încasare, proiectul scutește primăriile și consiliile județene de obligația de a plăti facturile în 30 de zile. Firmele care lucrează cu statul vor putea fi plătite abia după luni sau ani — când ministerul virează banii sau când se termină procesele primăriei cu finanțatorul — fără drept la dobânzi și penalități.

  • Claude

    7,0 din 10

    Constituționalitate și drept UE

    Eticheta „10 zile” e înșelătoare. Legea mută pe firmele care execută lucrări publice riscul întârzierilor ministerelor și ale fondurilor UE, fără niciun termen-limită și fără penalități. Compensarea prin TVA la încasare rezolvă o problemă reală, dar e prost redactată și probabil depășește plafonul permis de Directiva TVA.

  • ChatGPT

    8,0 din 10

    Impact economic, IT/AI, IMM și fiscalitate

    Proiectul rezolvă o problemă reală de finanțare prin transferarea riscului întârzierii către furnizori. Facilitatea TVA este utilă în principiu, dar nu compensează o scadență potențial nedeterminată și necesită corectări importante.

Ai găsit o greșeală în analiză? Modelele AI pot greși. Spune-ne ce nu se potrivește cu textul oficial și verificăm.

Ce e bine și ce strică

2 lucruri bune · 9 probleme

Rea în ansamblu

Un proiect profund problematic care mută blocajele financiare ale statului pe umerii firmelor private, amânând pe termen nedeterminat plata lucrărilor publice.

Ce e bine 2

  • Scade termenul standard de plată între firme de la 60 la 30 de zile calendaristice, ajutând furnizorii privați să își încaseze banii mai repede în contractele obișnuite.

    art. I pct. 1 · ce scrie în lege
    „În raporturile dintre profesioniști, termenul de plată nu poate fi mai mare de 30 de zile calendaristice.”
  • Permite firmelor care lucrează cu autoritățile locale să plătească TVA doar după ce încasează facturile, chiar dacă au depășit plafonul cifrei de afaceri din cauza acestor contracte.

    art. II pct. 3 · ce scrie în lege
    „cu condiția ca depășirea plafonului cifrei de afaceri în anul calendaristic precedent prevăzut la lit. a să fie exclusiv rezultatul contractelor de achiziții publice încheiate cu instituțiile și autoritățile publice locale și județene.”

Ce strică 9

  • Primăriile și consiliile județene nu mai plătesc în 30 de zile de la factură, ci în 10 zile de când primesc banii de la finanțator, fără o limită maximă de timp, încălcând Directiva 2011/7/UE.

    art. I pct. 2 · ce scrie în lege
    „d) în termen de 10 zile calendaristice de la data admiterii cererii de plată și virarea sumei la bugetul instituțiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006”
  • Dacă primăria se judecă cu finanțatorul, plata către constructor sau furnizor poate fi amânată ani de zile până la finalul procesului, deși firma nu are nicio vină și nu e parte în litigiu.

    art. I pct. 2 · ce scrie în lege
    „în baza contractelor de finanțare încheiate în acest sens, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești pronunțate în litigiile privind contractele de finanțare.”
  • Nu impune niciun termen în care primăria să ceară banii sau în care finanțatorul să îi vireze, lăsând firmele complet la mâna birocrației, fără drept la dobânzi pentru întârziere.

    art. I pct. 2 · ce scrie în lege
    „beneficiare ale proiectelor de investiții de interes public local sau județean finanțate din fonduri nerambursabile de la bugetul de stat sau din fonduri europene nerambursabile, de către autoritățile publice coordonatoare de program, autorități de management sau organisme intermediare”
Arată toate cele 9
  • Între firme private, contractele legate de finanțări nerambursabile pot avea termene de plată oricât de mari, iar formularea cu „sau” le scoate de sub interdicția clauzelor abuzive.

    art. I pct. 1 · ce scrie în lege
    „sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, potrivit art. 12, sau pentru situațiile în care raporturile dintre profesioniști se derulează în baza unor contracte de finanțare nerambursabilă astfel cum sunt reglementate în legislația specifică.”
  • Pentru contractele în curs, firmele primesc dreptul la TVA la încasare doar dacă semnează un act adițional prin care renunță la termenul de plată de 30 de zile și la penalități.

    art. III alin. (2) · ce scrie în lege
    „Actul adițional încheiat potrivit alin.1 constituie document justificativ pentru eligibilitatea în aplicarea sistemului TVA la încasare, în condițiile prevederilor articolului II din prezenta lege.”
  • Nu precizează ce se întâmplă cu plata furnizorului dacă finanțarea este refuzată definitiv de minister sau dacă primăria pierde procesul cu finanțatorul.

    art. I pct. 2

  • Acordă regimul de TVA la încasare pentru toată activitatea firmei și fără niciun plafon maxim, nu doar pentru facturile neîncasate din proiectele cu primăriile.

    art. II pct. 3 · ce scrie în lege
    „c) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au sediul activității economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a căror încasare a facturilor depinde de virarea sumelor la bugetul instituțiilor publice”
  • Modifică un alineat din Codul fiscal după o structură veche, necorelată cu OUG nr. 8/2026 și cu regulile de ieșire din sistemul TVA la încasare, și greșește numerotarea punctelor.

    art. II pct. 3 · ce scrie în lege
    „3. La articolul 282, alineatul 3 se completează cu o nouă literă c), cu următorul conținut:”
  • Noua excepție pentru primării nu este corelată gramatical și juridic cu restul articolului 6 și cu articolul 7 din Legea nr. 72/2013, creând confuzie în aplicare.

    art. I pct. 2 · ce scrie în lege
    „2. La articolul 6, alineatul 1 se completează cu lit. d), cu următorul conținut: d) în termen de 10 zile calendaristice de la data admiterii cererii de plată”

Lista e făcută de Gemini 4 Argon din textul proiectului. Citatele sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, în text.

Unde este proiectul

Stadiul oficial la Cameră: la comisii, din 09.02.2026

  1. Depus (trecut)

    43 parlamentari, la Senat, cu nr. L520/24.11.2025

  2. Senatul (trecut)

    prima cameră; l-a respins pe 4 februarie 2026

  3. Comisiile CamereiAcum (etapa de acum)

    raport până pe 26 februarie 2026

  4. Plenul Camerei (urmează)

    decide la final

  5. Promulgare (urmează)

    și Monitorul Oficial

Senatul a votat primul, iar Camera Deputaților decide la final.

Pe ordinea de zi

Agenda săptămânii

Ordinea de zi se poate schimba până la ședință; ce e valabil scrie pe site-ul oficial.

Cum s-a votat

Voturile nominale din plen, în ordinea în care au avut loc la Senat. Lungimea barelor arată mărimea fiecărui grup prezent la vot.

  1. Senatul l-a respins

    4 februarie 2026

    Raport de respingere · L520/2025 · 104 senatori prezenți

    La vot a fost pusă respingerea proiectului

    „Pentru respingere” înseamnă vot ca proiectul să fie respins, iar „Contra respingerii” înseamnă vot pentru păstrarea proiectului.

    60 de voturi pentru respingere, 8 contra și 36 de abțineri; 104 senatori prezenți.

    Pentru respingere
    60
    Contra respingerii
    8
    Abținere
    36
    Prezent, n-a votat
    0
    Fără vot înregistrat
    8
    Voturile pe grupuri parlamentare în Senatul, ordonate după numărul de parlamentari prezenți
    Grup și mărimePentru respingereContra respingeriiAbținere
    PSD(28)
    2125
    AUR(23)
    2120
    USR(16)
    1600
    PNL(12)
    1200
    PIR(10)
    0010
    Neafiliați(8)
    251
    UDMR(7)
    700

    Au votat altfel decât grupul5 parlamentari

    „Fără vot înregistrat”: 8 senatori listați de Senat fără niciun vot în dreptul numelui.

    Cum a votat fiecare senator (112)Deschide lista

Ce poți face

Termenul pentru amendamente a trecut pe 18 februarie 2026, dar comisia lucrează încă la raport (termen: 26 februarie 2026). O propunere motivată poate fi preluată și acum.

Amendamentele oficiale le depun deputații. Tu poți trimite comisiei care face raportul o propunere motivată, iar un deputat o poate prelua. Textul de mai jos e propunerea modelelor AI; schimbă-l cum crezi.

Raportul îl fac: Buget, finanțe și bănci, Juridică, de disciplină și imunități

Către: cp02@cdep.ro, cp11@cdep.ro

Subiect: Propunere de modificare: Pl-x 55/2026

Stimate doamne și domni membri ai comisiei, Vă scriu în legătură cu Pl-x 55/2026, „Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, precum și de modificare și completare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal”. Vă propun următoarea modificare: Articolul: Art. I pct. 2 – art. 6 alin. (1) lit. d) Textul propus: Se modifică: „d) pentru contractele finanțate prin contracte de finanțare nerambursabilă, în termen de 10 zile de la virarea sumei de către finanțator, dar nu mai târziu de 60 de zile de la primirea facturii. Autoritatea contractantă depune cererea de plată în cel mult 5 zile lucrătoare de la recepție.” Se elimină teza privind hotărârea judecătorească. Motivarea: Forma actuală leagă plata de un eveniment controlat de terți (finanțator, instanță), fără limită de timp: firma poate aștepta luni sau ani, fără dobânzi. Directiva 2011/7/UE (art. 4) permite autorităților publice cel mult 60 de zile. Plafonul păstrează scopul (corelarea cu finanțarea) fără a transfera integral riscul pe IMM-uri și fără risc de infringement. Vă rog să o luați în considerare la întocmirea raportului. Cu stimă, [Numele și prenumele] [Localitatea]

Scrie comisiei

Ce promit inițiatorii și ce face legea

Ce promit inițiatorii

Inițiatorii spun că primăriile și consiliile județene nu pot plăti în 30 de zile pentru că ministerele și autoritățile de management decontează greu, iar penalitățile ajunse în instanță „dublează” costul investițiilor. Vor să lege plata constructorului de momentul în care vin banii și să le permită firmelor să plătească TVA abia la încasare.

Ce face legea în realitate

Termenul de plată nu mai curge de la factură. Curge de la un eveniment pe care firma nu îl controlează: aprobarea cererii de plată și virarea banilor de către finanțator, sau finalul unui proces dintre primărie și finanțator. Pentru acest eveniment nu există nicio limită, așa că firma poate aștepta luni sau ani fără ca întârzierea să fie, juridic, o întârziere. Cauza invocată rămâne neatinsă, pentru că legea nu impune niciun termen finanțatorului. Primăriile scapă de dobânzi pe seama firmelor, iar la contractele noi riscul va fi inclus în prețul ofertelor sau va îndepărta ofertanții mici.

Comisiile

Termen pentru amendamente: 18 februarie 2026. Termen pentru raport: 26 februarie 2026.

Alte proiecte care modifică aceeași lege

Luate separat, schimbările aceleiași legi trec ușor neobservate. Le găsim după titlul oficial, la Senat și la Cameră; întâi cele încă în dezbatere.

Codul fiscal, Legea nr. 227/2015

191 de proiecte, 189 în dezbatere

și încă 186

Documente oficiale

Derularea procedurii

  1. 4 feb. 2026Senatrespinsa de catre Senat
  2. 9 feb. 2026Camera Deputațilorprezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
  3. 19 feb. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:
  4. 16 iun. 2026Camera Deputațilorprimire aviz de la:

Date preluate de pe fișa proiectului de pe cdep.ro, citite pe 17 noiembrie 2026.